CUPRINS
1. Alegerea şi studierea modelelor similare. Analiza particularităţilor
constructive şi a principalilor parametric dimensionali, masici, energetici
1
1.1 Justificarea alegerii modelelor similare
1
1.2 Analiza modelelor similare după criterii constructive
7
1.2.1 Analiza parametrilor dimensionali
8
1.2.2
Analiza parametrilor masici 11
1.2.3 Analiza parametrilor energetici
13
1.2.2 Analiza frânelor faţă /spate
15
Bibliografie
18
2. Determinarea mărimilor caracteristice ale autovehiculului care sunt
necesare la proiectarea sistemului de frânare. Schiţa de organizare
generală 19
2.1 Stabilirea parametrilor dimensionali şi masici ai autovehiculului
ce urmează a fi proiectat
19
2.2 Determinarea formei şi dimensiunilor spaţiului pentru postul de
conducere
19
2.3 Determinarea poziţiei centrului de greutate şi a încărcăturilor
la punţi 23
2.3.1 Determinarea centrului de greutate al autoturismului
23
2.3.2 Întocmirea schiţei de organizare generală a
automobilului 24
2.3.3 Determinarea poziţiei centrului de greutate al
caroseriei şi a celorlalte subansambluri
29
2.3.4 Determinarea încărcărilor la punţi
29
2.4 Alegerea anvelopelor şi a jantelor
30
2.5 Verificarea capacităţii de trecere a autovehiculului
33
Bibliografie
35
3. Studiul tehnic şi economic al soluţiilor posibile pentru sistemul de
frânare. Analiza detaliată a mai multor variante şi definitivarea soluţiei
tehnice de concepţie propusă pentru proiectare
36
3.1 Rolul sistemului de frânare
36
3.2 Componenţa şi clasificarea sistemelor de frânare
36
3.2.1 Dispozitivul de frânare
36
3.2.1.1 După utilizare
37
3.2.1.2 După particularităţile constructive
37
3.2.1.3 După locul de dispunere a mecanismului de
frânare 37
3.2.1.4 După tipul transmisiei
37
3.2.1.5 După sursa de energie utilizată pentru
acţionarea frânelor 38
3.2.1.6 După numărul de circuite
38
3.2.2 Dispozitivul de încetinire
39
3.3 Condiţiile funcţionale şi constructive impuse sistemelor de
frânare 39
3.4 Mecanisme de acţionare
40
3.4.1 Frâne cu disc.
40
3.4.1.1 Clasificare
40
3.4.1.2 Avantaje şi dezavantaje
40
3.4.2 Construcţia frânelor de tip deschis
41
3.4.2.1 Dupa constructia discului
41
3.4.2.2 După construcţia şi funcţionarea etrierului
42
3.4.3 Construcţia frânelor cu disc de tip închis
44
3.5 Transmisia sistemului de frânare
44
3.5.1 Rol, condiţii impuse şi parametri caracteristici
44
3.5.2 Construcţia transmisiei hidraulice
45
3.6 Etrierul
46
3.7 Definitivarea soluţiei tehnice alese
49
3.8 Lichidul de frână
49
3.9 Sisteme de siguranţă activă
50
3.9.1 ABS -sistemul anti- blocare a roţilor
50
3.9.2 Sisteme auxiliare de sporire a siguranţei active
52
Bibliografie
54
4. Proiectarea generală a sistemului de frânare pentru automobilul
proiectat. Precizări privind diagnosticarea şi mentenanţa sistemului de
frânare 55
4.1 Determinarea forţelor şi momentelor de frânare la punţile
autovehiculului 55
4.2 Influenţa repartiţiei forţelor de frânare la punţi asupra
parametrilor capacităţii de frânare
61
4.2.1 Determinarea parabolei ideale de frânare
64
4.3 Verificarea frânelor la solicitările mecanice şi termice
66
4.3.1 Verificarea solicitărilor mecanice ale frânelor
67
4.3.1.1 Presiunea pe suprafaţa de fricţiune
68
4.3.1.2 Lucrul mecanic specific de frecare
68
4.3.1.3 Puterea specifică de frânare
70
4.3.1.4 Încărcarea specifică de fricţiune
71
4.3.2 Calculul termic al frânelor
71
4.3.2.1 Calculul termic al frânelor la frânarea
intensivă 72
4.3.2.2 Calculul termic al frânelor în cazul
frânării îndelungate 73
4.3.2.3 Calculul termic al frânelor în cazul frânărilor
repetate 75
4.4 Calculul transmisiei sistemului de frânare
77
4.4.1 Diametrul cilindrului receptor se determină cu relaţia
77
4.4.2 Forţa la pedală
78
4.4.3 Cursa totală a pedalei
81
4.5 Mentenanta preventivă a subansamblului frână faţă
82
4.5.1 Discul de frână
82
4.5.1.1 Modificarea stării tehnice
82
4.5.1.2 Verificări
83
4.5.1.3 Reglaje
83
4.5.1.4 Întreţinere
83
4.5.2 Plăcuţele de frână
83
4.5.3 Etrierul de frână
83
4.5.3.1 Modificarea stării tehnice
84
4.5.3.2 Verificări
84
4.5.3.3 Reglaje
84
4.6 Mentenanţa altor elemenete din transmisia hidraulică a sistemului
de frânare 84
4.6.1 Servomecanismul vacuumatic
84
4.6.1.1 Verificări
84
4.6.2 Conducte şi racorduri
85
4.6.2.1 Verificări
85
4.7 Diagnosticarea sistemului de frânare folosind standul cu rulouri
85
Bibliografie
89
CAPITOLUL I
Alegerea şi studierea modelelor similare. Analiza particularităţilor
constructive şi a principalilor parametric dimensionali, masici,
energetici
1.1 Justificarea alegerii modelelor similare
Conform temei de proiect modelele similare trebuie să fie autoturisme
MPV (multipurpose vehicle).
Un monovolum este un tip de automobil cu o formă similară unui microbuz
diferenţa că este destinat uzului personal. Monovolumele sunt mai înalte
decât berline, hatchback-urile sau break-urile şi sunt proiectate pentru un
spaţiu interior maxim.
Monovolumele au în general o înălţime între 1500 şi 1800 mm, cu aproximativ
200mm mai mult decât berlinele, hatchback-urile şi break-urile. Motorul
este montat foarte aproape de partea din faţă a maşinii, iar elementele
sale sunt, în general, grupate mai pe înălţime decât la alte automobile
pentru a minimiza lungimea.
Monovolumele mai mari au în general 3 rânduri de scaune, cu două sau trei
locuri fiecare, 2-3-3, 2-2-3 sau 2-3-3 (din faţă spre spate) sunt cele mai
comune configuraţii ale locurilor. Monovolumele mai mici au în general două
rânduri de scaune, în configuraţia 2-3. În general monovolumele permit
mutarea, rabatarea sau demontarea scaunelor pentru a face mai mult loc
pasagerilor sau încărcăturii, în funcţie de necesităţi.
În 1996, odată cu lansarea Renault Scenic a început un curent de dezvoltare
a monovolumelor compacte. Acestea erau maşini înalte bazate pe şasiul şi
motoarele unor maşini compacte (în cazul lui Scenic, Renault Megane).
Succesul major al lui Scenic a încurajat lansarea altor vehicule
asemănătoare precum Opel Zafira, Citroen Xara Picasso, Ford Focus C-Max,
Seat Altea şi Nissan Almera Tino. La mijlocul anilor 2000, toţi
producătorii auto majori cu prezenţă în Europa aveau monovolume compacte în
gamă.
Putem semnala faptul ca publicul tinţă preferă ca maşini de familie
modelele sedan, hatchback sau SUV, ignorand MPV-urile sau Station
Wagonurile, dar se poate aprecia însă că piaţa se va dubla în următorii doi
ani, pe fondul atragerii mai multor clienţi încă nefamiliarizaţi cu
avantajele unui monovolum.
Profilul cumpărătorului pentru monovolume îl reprezintă clienţii cu o
familie numeroasă, cu venituri peste medie, care mai posedă un alt
autoturism şi întrebuinţează MPV-ul în activităţile recreative sau pentru
voiajele mai lungi.
- Tabelul 1.1 Performanţe în regim uniform, numărul de locuri,
dimensiuni interioare
Nr. Crt. |Modele similare |Motor tip/ cilindru |Vit. max.
[km] |Nr. loc. |Comb. |Cap. Cil.
[cmc] |Cutie viteze
tip/ trepte |Putere max
CP/RPM |Cuplu max
NM/RPM |Timp de demarare
0 – 100 km /h |Ecarta-ment faţă |Ecarta-ment spate |Volum rezev.
[litri] |Volum
portbag
[litri] | |1 |Mazda Premacy | 2,0 DITD / L4 |170 |5 |Benzină |1998 |Man. 5
vit. |100 (5500) |230 (3500) |11,6 |1475 |1480 |58 |420 | |2 |Ford Galaxy
|1.8 TDCi / L4 |198 |7 |Diesel |1753 |Man. 6 vit. |125 (3850) |285 (1750)
|11,3 |1578 |1600 |70 |850 | |3 |Citroen C4 Picasso | 1.6 VTi / L4 |186 |5
|Benzină |1598 |Man. 5 vit. |120 (6000) |160 (4250) |13,6 |1505 |1539 |60
|500 | |4 |Volkswagen Touran | 1,4 TSI / L4 |198 |5 |Benzină |1390 |Man.
6 vit. |140 (5600) |220 (1500) | 9,6 |1550 |1531 |60 |695 | |5 | Ford S-Max
|2,0 TDCi /L4 |196 |5 |Diesel |1997 |Man. 6 vit. |140 (4000)
|320 (2000) | 10,2 |1578 |1600 |70 |854 | |6 |Opel Zafira
|2,0 TDi / L4 |225 |5 |Benzină |1995 |Man. 5 vit. |147 (5400) |262 (4200)
| 9,0 |1488 |1512 |55 |420
| |7 |Renault Grand Scenic |1,9 DCi / L4 |185 |5 |Diesel |1870 |Man. 5
vit. |130 (4000) |300 (2000) | 9,6 |1524 |1530 |60 |430 | |8 |Volkswagen
Sharan |2,0 TDi / L4 |177 |5 |Benzină |1984 |Man. 6 vit. |115 (5200) |170
(2600) |15,2 |1475 |1505 |70 |852 | |9 |Peugeot 308 SW |1.6 HDi / L4 |182
|5/7 |Benzină |1560 |Man. 5 vit. |110 (4000) |240 (1750) |11,9 |1482 |1515
|60 |520 | |10 |Opel Meriva |1,7CDTI /L4 |178 |5 |Benzină |1686 |Man. 5
vit. |74 (4400) |240 (2300) |13,4 |1350 |1435 |50 |410 | |11 |Dacia Logan
MCV |1,6 MPI / L4 |167 |5/7 |Benzină |1598 |Man. 5 vit. |90 (5500) |128
(3000) |13,4 |1483 |1470 |50 |420 | |12 |KIA Soul |1,6 GSL MT Motion / L4
|177 |5 |Benzină |1582 |Man. 5 vit. |124 (6300) |156 (4200) |11,0 |1570
|1575 |48 |340 | |13 |KIA Carnival | 2,9 CRDi / L4 |194 |5 /7 |Diesel
|2902 |Man. 5 vit. |185 (3800) |343 (1750) |14,6 |1750 |1685 |80 |530 | |14
|Mazda MPV |2,0 Dl Turbo /L4 |176 |5 /7 |Diesel |1998 |Man. 5 vit. |135
(3500) |310 (2000) |13,2 |1512 |1556 |75 |800 | |15 |Peugeot 5008 |1,6 VTi
/ L4 |187 |5 |Benzină |1598 |Man. 5 vit. |120 (6000) |160 (4250) |13,5
|1480 |1505 |60 |679 | |Tabelul 1.2 Dimensiunile exterioare ale
modelelor similare, pneurilor
Nr. Crt |Modele similare |Lungime
[mm] |Lăţ.
[mm] |Înălţ.
[mm] |Masa prop. [kg] |Masa totală
[kg] |Frâne faţă
[[pic]] |Frâne spate
[[pic]] |Cauciucuri faţă |Cauciucuri spate |Ampata-ment
[mm] |Raport de amp.
Lun/ Amp | |1 |Mazda Premacy |4255 |1705 |1600 |1330 |1860 |discuri
ventilate 283 |discuri 268 |195/55 R15 |195/55 R15 |2670 |1.61 | |2
|Ford Galaxy |4617 |1810 |1730 |1787 |2530 |discuri ventilate 283
|discuri 268 |195/55 R15 |195/55 R15 |2835 |1.63 | |3 |Citroen C4 Picasso
|4470 |1830 |1680 |1533 |2163 |discuri ventilate 283 |disc 268
|205/65 R15 |205/65 R15 |2728 |1.64 | |4 |Volkswagen Touran |4407 |1794
|1635 |1522 |2212 |discuri ventilate 312 |disc 260 |205/55 R15 V
|205/55 R15 V |2678 |1.65 | |5 | Ford S-Max |4768 |1884 |1658 |1744 |2505
|discuri ventilate 300 |discuri 307 |215/60 R16 |215/60 R16 |2850 |1.67
| |6 |Opel Zafira
|4317 |1742 |1684 |1560 |2160 |discuri ventilate 270 |discuri 264
|195/65 R15 H |195/65 R15 H |2694 |1.60 | |7 |Renault Grand Scenic |4493
|1810 |1636 |1530 |2230 |discuri ventilate 300 |discuri 274 |205/55 R16
|205/55 R16 |2736 |1.64 | |8 |Volkswagen Sharan |4634 |1810 |1730 |1676
|2260 |discuri ventilate 300 |discuri 268 |195/60 R16 H |195/60 R16 H
|2835 |1.63 | |9 |Peugeot 308 SW |4500 |1815 |1555 |1378 |2058 |discuri
ventilate 283 |discuri 249 |195/65 R15 |195/65 R15 |2708 |1.66 | |10
|Opel Meriva |4042 |1694 |1624 |1455 |1995 |discuri ventilate 270
|discuri 264 |185/60 R15 H |185/60 R15 H |2630 |1.54 | |11 |Dacia Logan
MCV |4450 |1993 |1640 |1090 |1740 |disc 240 |drum 203 |185/65 R15
|185/65 R15 |2905 |1.53 | |12 |KIA Soul |4105 |1785 |1610 |1245 |1945
|discuri ventilate 270 |discuri 262 |205/55 R16
91 T |205/55 R16
91 T |2550 |1.61 | |13 |KIA Carnival |4810 |1985 |1815 |1393 |1993
|discuri ventilate 259 |discuri 203 |205/55 R16
91 T |205/55 R16
91 T |2890 |1.67 | |14 |Mazda MPV |4775 |1730 |1785 |1710 |2310 |discuri
ventilate 283 |discuri 268 |195/55 R15 |195/55 R15 |2840 |1.68 | |15
|Peugeot 5008 |4529 |1837 |1639 |1427 |2077 |discuri ventilate 283
|discuri 249 |195/65 R15 |195/65 R15 |2728 |1.67 | |
1.2 Analiza modelelor similare după criterii constructive
Criteriile constructive se referă la parametrii dimensionali,
masici, energetici şi la parametrii constructiv ai sistemului de frânare.
Este necesară o analiză statistică a acestor parametri pentru a se stabili
principalele caracteristici ale autovehiculului de proiectat care vor fi
alese pe baza construirii unor histograme.
Pentru o analiză cât mai corectă se foloseşte analiza statistică (cu
ajutorul histogramelor). Astfel se va determina un interval de valori în
care întâlnim ponderea cea mai mare a parametrilor consideraţi şi se
construiesc histogramele de variaţie.
Pentru construirea histogramelor se parcurg următoarele etape:
1) Se calculează mărimea unui subinterval utilizând următoarea formulă:
[pic]
unde:
V max = valoarea maximă a intervalului
V min = valoarea minimă a intervalului
n = numărul total de valori de care dispunem pentru un anumit
parametru
2) Se aleg [pic] de preferinţă numere naturale, astfel încât numărul
subintervalelor de observare să fie natural.
3) Se determină numărul subintervalelor de observare cu următoarea
formulă:
[pic]
4) Se calculează valoarea medie a dimensiunilor utilizând formula:
[pic]
Aceste etape se parcurg pentru fiecare parametru analizat în parte şi se
urmăreşte variaţia subintervalelor histogramei respective. Se va scoate în
evidenţă subintervalul în care se regăsesc cele mai multe modele şi se va
comenta pe scurt fiecare histogramă. În urma analizării acestor histograme
se vor alege anumite caracteristici ale autocamionului al cărui motor
urmează a fi proiectat.
Histogramele au fost realizate cu ajutorul programului Excel.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu