Cercetari privind influenta lungimii corporale si a perimetrului mare, asupra prolificitatii,

                                   CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………...1
Capitolul I: Situaţia din literatura de specialitate referitor la tema
abordată...........5
Capitolul II: Date despre unitatea gazdă a observaţiilor şi
cercetărilor………….11
      2.1. Scurt istoric……………………………………………………………11
      2.2. Aşezarea geografică…………………………………….......................11
      2.3. Condiţiile meteorologice………………………………........................12
      2.4. Organizarea şi fluxul tehnologic………………………………………13
      2.5. Rezultate productive şi economice…………………………………….16
      2.6. Elemente de dezvoltare în
perspectivă………………….......................17
Capitolul III: Norme de protecţie a muncii……………………………………...19
      3.1. Norme generale…………………………………………......................19
      3.2. Norme pentru pregătirea şi organizarea locului de muncă…………….20
      3.3. Norme de protecţie a muncii în tehnologiile de lucru…………………23
Capitolul IV: Cercetări proprii…………………………………………………...25
Scopul lucrării……………………………………………………………………25
      4.1. Material şi metodă de lucru……………………………………………26
      4.2. Organizarea experienţei………………………………………………..28
      4.3. Speciile cercetate………………………………………………………30
      4.4. Rezultatele obţinute şi interpretarea lor……………………………….40
           4.3.1. Principalele dimensiuni corporale şi prolificitatea la
      crap românesc……………………………………………………………………40
           4.3.2. Principalele dimensiuni corporale şi prolificitatea la
      şalău…..44
           4.3.3. Principalele dimensiuni corporale şi prolificitatea la
      somn….48
Concluzii generale şi recomandări……………………………………………..54
Bibliografie……………………………………………………………………….56
Lista graficelor şi tabelelor……………………………………………………...57

Cercetari privind transformarile microbiologice la ambalarea sub vid si in atmosfera modificata a uno

                                   CUPRINS
|Studiul actual al cunoaşterii în domeniu pe plan naţional şi      |       |
|internaţional.....................................................|1      |
|..................................                                |       |
|                                                                  |       |
|Principii ale tratamentului de                                    |7      |
|pregătire.....................................                    |       |
|                                                                  |       |
|1. Cercetări privind comportarea pastei de tomate la ambalarea sub|       |
|vid...............................................................|9      |
|................................                                  |       |
|                                                                  |       |
|2. Cercetări privind comportarea sfeclei roşii proaspete şi       |       |
|parţial transformate la ambalarea sub                             |10     |
|vid....................................................           |       |
|                                                                  |       |
|3. Cercetări privind comportarea cartofilor proaspeţi şi procesaţi|       |
|la ambalarea sub                                                  |14     |
|vid...............................................................|       |
|..............                                                    |       |
|                                                                  |       |
|4. Toleranţa relativă a legumelor la O2 şi CO2                    |16     |
|..................................                                |       |
|                                                                  |       |
|5. Efecte benefice sau prejudiciile atmosferei                    |18     |
|modificate..................                                      |       |
|         5.1. Incidenţa tipului de organisme şi rolul             |18     |
|etilenei...................                                       |       |
|         5.2. Exemple de efecte benefice a atmosferei             |20     |
|modificate........                                                |       |
|         5.3. Efectele atmosferei modificate asupra psihologiei   |       |
|stării                                                            |23     |
|sanitare..........................................................|       |
|....................                                              |       |
|                                                                  |       |
|6. Efectele păstrării sub folie de                                |24     |
|polimeri...........................................               |       |
|          6.1. Rolul filmelor de                                  |24     |
|polimeri..................................................        |       |
|          6.2. Exemple de aplicare a filmelor                     |25     |
|plastice............................                              |       |
|                                                                  |       |
|7. Crearea şi menţinerea                                          |27     |
|atmosferei................................................        |       |
|          7.1. Modificarea pasivă a                               |28     |
|atmosferei.......................................                 |       |
|                 7.1.1. Activitatea respiratorie a                |31     |
|produselor.......................                                 |       |
|                 7.1.2. Obţinerea amestecurilor gazoase în        |31     |
|ambalaje.......                                                   |       |
|                 7.1.3. Permeabilitatea filmelor plastice         |32     |
|utilizate................                                         |       |
|          7.2. Modificarea activă a                               |34     |
|atmosferei........................................                |       |
|          7.3. Cazul particular al                                |35     |
|glazurilor.............................................           |       |
|                 7.3.1. Ceruirea cu uleiuri (ceruire vegetală,    |       |
|parafine,                                                         |36     |
|carnauba...)......................................................|       |
|......                                                            |       |
|                 7.3.2. Polizaharide(pectine, celuloze şi esteri, |       |
|amidon,                                                           |37     |
|gume                                                              |       |
|vegetale)......................................................   |       |
|                 7.3.3.                                           |38     |
|Proteinele........................................................|       |
|.......                                                           |       |
|8. Punerea în practica                                            |39     |
|industrială.....................................................  |       |
|          8.1. Forme de                                           |39     |
|ambalaje..........................................................|       |
|  8.2. Probleme şi                                                |40     |
|soluţii...........................................................|       |
|.                                                                 |       |
|Concluzii.........................................................|42     |
|...................................                               |       |
|Bibliografie......................................................|44     |
|...................................                               |       |
EVOLUŢIA LEGUMELOR DUPĂ RECOLTARE ŞI CONSERVARE......................50
1.ASPECTE STRUCTURALE
   2. ASPECTE HIDRICE
   3.  ASPECTE METABOLICE
   4. FACTORI DE SUPRAVIEŢUIRE DUPĂ RECOLTARE
   5.
      Concluzii...............................................................
      .......................................75

Combaterea integrata a buruienilor din principalele culturi

      CUPRINS
CAP.I Importanţa şi necesitatea problemei luate în studiu
      1.1 Pagubele provocate de buruieni producţiei vegetale
      1.2 Aspecte de ordin social  şi  economic  determinate  de  combaterea
      chimică a buruienilor
CAP.II  Cercetări  în  ţară  şi  strainătate  privind  problema   luată   în
           studiu
CAP.III Descrierea cadrului natural
      3.1 Aşezarea geografică
      3.2 Regimul temperaturilor
      3.3 Regimul precipitaţiilor
      3.4 Regimul vânturilor
      3.5 Aspectul pedologic
      3.6 Aspectul geomorfologic
      3.7 Aspectul hidrologic
      3.8 Vegetaţia
CAP.IV Aspecte economico-organizatorice
      4.1 Scurt istoric
      4.2 Mijloacele de producţie
      4.3 Modul de folosinţă a terenului la S.C. Prodagro S.A. Zorleni
      4.4 Organizarea muncii şi a Fermei vegetale "Sârbi"
CAP.V Determinarea gradului de îmburuienare
      5.1 Determinarea rezervei de seminţe de buruieni din sol
      5.2 Evaluarea gradului de îmburuienare
            5.2.1 Metoda vizuală
            5.2.2 Metoda numerică
            5.2.3 Metoda cantitativ-gravimetrică
      5.3 Întocmirea harţilor de îmburuienare
CAP.VI Combaterea buruienilor din principalele culturi la ferma
      "Sârbi"
       6.1  Consideraţii  generale  privind   combaterea   buruienilor   din
culturile agricole
            6.1.1 Metode preventive de combatere a buruienilor
            6.1.2 Metode agrotehnice de combatere a buruienilor
            6.1.3 Metode chimice de combatere a buruienilor
            6.1.4 Metode biologice de combatere a buruienilor
      6.2 Combaterea buruienilor din principalele culturi la ferma "Sârbi"
            6.2.1 Combaterea buruienilor din cultura de grâu
            6.2.2 Combaterea buruienilor din cultura de porumb
            6.2.3 Combaterea buruienilor din cultura de floarea soarelui
CAP.VII Concluzii generale
      Bibliografie
Pagini 68

Contributii la stabilirea indicilor de incubatie pentru ouale de rata din rasa Pekin

1 Introducere
      Situaţia creşterii păsărilor cu accent pe palmipede în România  şi  pe
plan mondial.
      2 CAPITOLUL I: Prezentarea unităţii de lucru
        1. Scurt istoric
        2. Situaţia actuală
        3. Situaţia de perspectivă
3  CAPITOPUL   II:  Situaţia  desprinsă  din  literatura   de   specialitate
     consultată cu privire la incubaţia ouălor de raţă.
            2.1. Biologia reproducerii raţelor
            2.2. Mecanismul neuro-hormonal al reglării reproducerii la raţe
            2.3. Particularităţi ale reproducţiei raţelor
            2.4. Particularităţi ale  incubaţiei  artificiale  a  ouălor  de
raţă
      2.4.1. Istoria incubaţiei artificiale
      2.4.2. Indicii de calitate ai ouălor de incubaţie
      2.4.3. Indici morfologici de calitate
      2.4.4. Indici fizico-chimici de calitate
            2.5. Fluxul tehnologic din staţiile de incubaţie
4 CAPITOLUL  III: Cercetări proprii
           3.1. Scopul lucrării
           3.2. Material şi metode de lucru
           3.3. Rezultate obţinute
      3.3.1. Schema experimentală
      3.3.2. Indici de incubaţie ai ouălor de raţă studiate
      3.3.2.1. Indici morfologici şi fizici
      3.3.2.2. Indici chimici
      3.3.3. Analiza procesului de incubaţie a ouălor de raţă studiate
Concluzii generale şi recomandări
5 BIBLIOGRAFIE
Pagini 72

Controlul calitatii produselor apicole

                                   Cuprins
      Partea a I a. Studiu Bibliografic
                                                               Introducere..
............................................................................
...............
      Capitolul 1.  Mierea de albine...
                 1.1.Clasificarea mierii de albine..
                 1.2.Specii  de  albine  si  particularitatile   structurale
           ale acestora....
                 1.3.Producerea mierii de catre albine..
                 1.4.Compozitia chimica a mierii...
                       1.4.1.Apa...
                       1.4.2.Substantele zaharoase....
                            1.4.2.1.Monozaharidele..
                             1.4.2.2.Dizaharidele...
                             1.4.2.3.Trizaharidele....
                             1.4.2.4.Zaharuri superioare..
                       1.4.3.Substante nezaharoase...
                             1.4.3.1.Acizii....
                             1.4.3.2.Enzimele...
                             1.4.3.3.Vitaminele...
                             1.4.3.4.Sarurile minerale...
                             1.4.3.5.Proteinele.....
                             1.4.3.6.Alti compusi.....
                 1.5. Valoarea alimentara si dietetica a mierii de
                              albine....
                 1.6.Valoarea terapeutica a mierii de albine....
                 1.7. Caracteristicile organoleptice ale mierii de
                              albine.....
                       1.7.1.Aspectul si consistenta mierii...
                       1.7.2.Cristalizarea mierii...
                       1.7.3.Culoarea...
                       1.7.4.Gustul.....
                       1.7.5.Aroma...
      Capitolul 2. Alte produse apicole.......
                 2.1.Laptisorul de matca....
                 2.2.Polenul si pastura....
                 2.3.Propolisul..
                 2.4.Veninul de albine....
                 2.5.Ceara de albine...
      Capitolul 3. Controlul calitatii produselor apicole...
                 3.1.Mierea de albine.....
                       3.1.1.Generalitati....
                       3.1.2.Examenul organoleptic si determinarea
                                  impuritatilor....
                             3.1.2.1.Examenul organoleptic...
                             3.1.2.2.Determinarea impuritatilor..
                               3.1.3.Determinarea          caracteristicilor
                 fizico-chimice...
                             3.1.3.1.Determinarea apei...
                             3.1.3.2.Determinarea cenusei...
                             3.1.3.3.Determinarea zaharului reductor prin
                                  metoda Elser....
                            3.1.3.4.Determinarea       zaharului       usor
                            hidrolizabil prin metoda Elser......
                             3.1.3.5.Determinarea substantelor insolubile
                             in apa....
                             3.1.3.6.Determinarea indicelui diastazic prin
                             metoda Gothe.....
                             3.1.3.7.Determinarea hidroximetilfurfuralui
                             (NMF) prin metoda Fiehe...
                             3.1.3.8.Determinarea hidroximetilfurfuralui
                             (NMF) prin metoda Winkler...
                             3.1.3.9.Identificarea glucozei indusriale prin
                             reactia cu alcol...
                             3.1.3.10.Identificarea fainei de cereale  si  a
                             amidonului prin reactia cu iod..
                             3.1.3.11.Identificarea gelatinei si cleiului
                             prin reactia cu tanin.....
                             3.1.3.12.Identificarea clorurii de anilina..
                             3.1.3.13.Identificarea mierii de mana prin
                             reactia cu apa de var..
                             3.1.3.14.Determinarea indicelui colorimetric
                             3.1.3.15.Determinarea conductivitaii
                             electrice...
                             3.1.3.16.Determinarea continutului de
                             granule de polen...
                             3.1.3.17.Determinarea microcristalelor
                             de zaharuri......
                             3.1.3.18.Determinarea aciditatii prin
                             tritrimetrica....
                       3.1.4.Mentiuni in buletinul de analiza....
                       3.1.5.Conditii de calitate a mierii......
                 3.2.Posibilitati de falsificare a mierii....
                       3.2.1.Falsificarea cu sirop de zahar...
                       3.2.2.Falsificarea cu sirop de zahar invertit pe
                       cale chimica.....
                       3.2.3.Falsificarea cu sirop de porumb (HFCS)
                       sau alt hidrolizat enzimatic de amidon...
                       3.2.4.Falsificarea cu melasa…..
                       3.2.5.Falsificarea prin adaos de albus de ou…
                       3.2.6.Alte falsificari….
      Bibliografie…………..
Pagini 85

Cresterea si dezvoltarea matcilor de reproductie

                            1 Cuprins
         CAPITOLUL I
         IMPORTANŢA CREŞTERII MĂTCILOR ÎN PEPIPNIERE PENTRU AMELIORAREA
MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI SPORIREA PRODUCŢIEI APICOLE
         CAPITOLUL II
         CARACTERIZAREA  ”STAŢIUNII ZONALE APICOLĂ “MOLDOVA” POIENI
         CAPITOLUL III
         SITUAŢIA ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CREŞTERE A MĂTCILOR
         3.1.Vârsta materialului biologic
         3.2. Pregătirea materialului biologic
         3.3. Puterea familiei crescătoare
         3.4. Pregătirea familiei cescătoare
         3.5. Numărul de creşteri repetate
         3.6. Mărimea seriei de creştere
         3.7. Forma, dimensiunile  şi poziţia botcilor
         3.8. Greutatea mătcilor la eclozionare
         3.9. Acceptarea mătcilor  neîmperecheate în nuclee.
2 CERCETĂRI PROPRII
3 CAPITOLUL IV -SCOPUL LUCRĂRII
1 CAPITOLUL V
2 MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT, TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A MĂTCILOR
         5.1. Materialul biologic utilizat
         5.2. Tehnologia de cestere a mătcilor
3 CAPITOLUL VI –REZULTATE OBŢINUTE
         6.1. Evoluţia factorilor climatici pe parcursul desfăşurării
experienţei
         6.2. Rezultatele acceptării larvelor la transvazarea simplă şi
dublă în familia starter şi în familia crescătoare
         6.3. Greutatea mătcilor la ecoziune
         6.4. Ponta mătcilor obţinute
4 CAPITOLUL VII     -DISCUŢII GENERALE
5 CAPITOLUL  VIII  -CONCLUZII
6 CAPITOLUL  VIII  -BIBLIOGRAFIE
Pagini 56

Dinamica agentilor patogeni la floarea soarelui

CAP.I - FLOAREA SOARELUI - O SPECIE  DE  PERSPECTIVĂ  ÎN  LUME,  ROMÂNIA  ŞI
    JUDEŢUL IAŞI
1.1 Importanţa culturii floarei-soarelui. Răspândirea ei în România
1.2 Cerinţele florii-soarelui faţă de factorii ecologici
           1.2.1 Cerinţele faţă de temperatură
           1.2.2 Cerinţele faţă de umiditate
           1.2.3 Cerinţele faţă de lumină
           1.2.4 Cerinţele faţă de sol
           1.2.5 Zonarea florii-soarelui în România
1.3 Studiul cadrului natural al zonei în care  este  situată  “Staţiunea  de
    cercetări agricole” Podu-Iloaiei
           1.3.1 Situaţia geografică
           1.3.2 Geomorfologia şi hidrologia zonei
           1.3.3 Principalele caracteristici ale climei
          1.3.4 Principalele tipuri zonale şi azonale de sol din unitate
           1.3.5 Flora spontană
           1.3.6 Concluzii asupra cadrului natural
CAP.II - PRINCIPALII AGENŢI PATOGENI LA FLOAREA SOARELUI
2.1 Bolile şi agenţii patogeni la floarea soarelui
     2.1.1 Putregaiul moale al florii soarelui
     2.1.2 Arsura bacteriană al florii soarelui
     2.1.3 Mana florii soarelui
     2.1.4 Putregaiul alb al florii soarelui
     2.1.5 Pătarea brună şi frângerea tulpinilor la floarea soarelui
     2.1.6 Rugina florii soarelui
     2.1.7 Putregaiul cenuşiu al florii soarelui
     2.1.8 Alternarioza
     2.1.9 Pătarea frunzelor de floarea soarelui
     2.1.10 Pătarea neagră a florii soarelui
     2.1.11 Putrezirea rădăcinilor şi tulpinilor de floarea soarelui
     2.1.12 Lupoaia
CAP. III - PRINCIPALELE VERIGI TEHNOLOGICE LA CULTURA FLORII SOARELUI
 3.1 Rotaţia culturilor
 3.2 Fertilizarea
 3.3 Lucrările solului
 3.4 Starea fitosanitară a seminţei. Soiuri
 3.5 Semănatul florii soarelui
 3.6 Recoltatul şi păstrarea seminţei
CAP. IV -  TEHNOLOGIA  DE  PREVENIRE  ŞI  COMBATERE  A  BOLILOR  LA  FLOAREA
      SOARELUI
4.1 Măsuri agrotehnice de prevenire şi combatere
4.2 Metode biologice de prevenire şi combatere
4.3 Măsuri chimice de combatere
      4.3.1 Tratamente efectuate la sămânţă
      4.3.2 Tratamente efectuate în perioada de vegetaţie
        4.3.3 Norme de protecţie  a  muncii  la  lucrările  de  combatere  a
      bolilor
CAP.V - SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI METODICA EXPERIENŢEI
5.1 Scopul şi obiectivul lucrării
5.2 Materialul şi metoda de experimentare
CAP. VI - REZULTATE OBŢINUTE
6.1 Concluzii privind rezultatele observaţiilor proprii
CAP.  VII  -  ANALIZA  EFICIENŢEI   ECONOMICE   LA   FLOAREA   SOARELUI   ÎN
       EXPERIMENTELE REALIZATE
CAP. VIII - CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
Pagini 83

Elemente tehnologice privind cultura de soia pentru boabe in conditii de agrotehnica irigata

CAPITOLUL I      .
ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA
      1.1. Importanta istoricul si originea culturii de soia
      1.2. Raspandirea culturii de soia
CAPITOLUL II
CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI SI ALE UNITATII
         2.1 Pozitia geografica
         2.2 Geomorfologia
         2.3 Principalele caracteristici ale climei
         2.4 Regimul vanturilor
         2.5 Higroscopicitatea
         2.6 Hidrografie
         2.7 Regimul precipitatiilor
         2.8 Vegetatia
         2.9 Date despre ferma
   CAPITOLUL III
   SITUATIA CULTURII IN ZONA
         3.1 Sistematica
         3.2 Soiurile cultivate in Romania
         3.3 Zone ecologice
         3.4 Prezentarea plantei
         3.5 Cerintele fata de clima si sol
         3.6 Fazele cresterii si dezvoltarii faziale
   CAPITOLUL IV
   STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR
   CAPITOLUL V
   TEHNOLOGIA CULTURII DE SOIA PENTRU BOABE IN CADRUL FERMEI S.C MARETU
         5.1 Suprafata cultivata
         5.2 Productia programata
         5.3 Rotatia culturii
         5.4 Soia folosita ca premergatoare pentru alte culturi
         5.5 Importanta soiului
         5.6 Lucrarile solului pentru cultura de soia
         5.7 Pregatirea patului germinativ
         5.8 Semanatul
               5.8.1 Epoca de semanat
               5.8.2 Densitatea plantelor
           3. Adancimea de semanat
           4. Norma de samanta la hectar
           5. Samanta
          5.9.Fertilizarea culturii
        5.9.1 fertilizarea cu azot
        5.9.2 fertilizarea cu fosfor
        5.9.3 fertilizarea cu potasiu
        5.9.4 cerintele fata de microelemente
           5.10 Combaterea buruienilor. Prevenirea si combaterea bolilor  si
daunatorilor
                     5.10 A Combaterea buruienilor
                     5.10 B Metode de combatere a bolilor si daunatorilor
            5.11 Irigarea culturii de soia
                      5.11.1 Dinamica rezervei initiale
                      5.11.2 Norma de irigatie
                      5.11.3  Irigarea  culturii  de  soia  in  perioada  de
vegetatie
                      5.11.4 Metodele de irigare
             5.12 Rercoltarea si valorificarea productiei
                       5.12.1 Evaluarea productiei
                       5.12.2 Recoltarea
                       5.12.3 Reglajele combinei
                       5.12.4 Planul de gradare
                       5.12.5 Valorificarea recoltei
              5.13 Eficienta economica
CAPITOLUL VI
CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE
        Pagini 58

Imbunatatirea si folosirea unei pajisti din zona premontana

 1. Introducere………………………………………………...pag.4
2. Caracterizarea cadrului natural………………………………..pag.9
   2.1 Aşezarea geografică…………………………………………..pag.9
   2.2 Hidrografia şi hidrologia……………………………………. pag.9
   2.3 Elemente climatice ………………………………………….. pag.9
   2.4 Vegetaţia …………………………………………………….. pag.14
   2.5 Solul…………………………………………………………... pag.15
3. Masuri de imbunatatire a pajistilor …………………………... pag.17
   3.1 Masuri de suprafaţă ………………………………………… pag.17
   3.2 Masuri radicale (infiintarea de pajisti temporare)………… pag.35
4. Organizarea pasunatului rational……………………………… pag.42
   4.1 Folosirea pajistilor…………………………………………… pag.42
   4.2 Organizarea ameliorativa a unei pajisti degradate………... pag.45
5. Concluzii…………………………………………………………. pag.47
6. Bibliografie ……………………………………………………… pag.48

Implicatiile fiziologice ale glandei pineale in cresterea si dezvoltarea puilor de carne

                                   Cuprins
1
2 INTRODUCERE
3 CAPITOLUL I
4 Anatomia şi fiziologia glandei pineale la păsări
   1. Anatomia şi histologia glandei pineale la păsări
   2. Fiziologia glandei pineale
      1.2.1. Hormonii produşi de glanda pineală
5 1.2.1.1. Hormonii indolici pineali
            2.  Hormonii peptidici pineali
6
7 CAPITOLUL II
Rolul fiziologic al hormonilor pineali
      2.1. Rolul hormonilor pineali în reproducere
       2.2. Interrelaţii funcţionale între glanda pineală şi complexul
             hipotalamo-hipofizo-gonadal
      2.3. Rolul hormonilor pineali în reglarea metabolismului
8
9 CAPITOLUL III
Influenţa administrării de hormoni pineali (indolici şi  peptidici),  asupra
performanţelor de creştere a puilor de carne
      3.1. Organizarea experimentului
            3.1.1. Scopul lucrării
            3.1.2. Material biologic studiat
            3.1.3. Organizarea experimentului
            3.1.4. Metode statistice utilizate
            3.1.5. Furaje şi reţete folosite
      3.2. Evoluţia greutăţii corporale a puilor studiaţi
      3.3. Consumul total şi specific de hrană la puii studiaţi
      3.4. Indicatori de profil metabolic la puii studiaţi
      3.5. Producţia de carne rezultată din sacrificarea puilor studiaţi
            3.5.1. Caracteristicile fizico-chimice ale cărnii din carcase
            3.5.2. Însuşirile organoleptice ale cărnii din carcase
            3.5.3. Randamentul la sacrificare
                 10 CONCLUZII
11 BIBLIOGRAFIE
                                  Pagini 33

Analiza indicilor agrochimici si elaborarea planului de fertilizare

Cuprins:
 Capitolul I Chimizarea agriculturii si contextul societaţii contemporane
              1. Chimizarea agriculturii si criza energetica
              2. Fertilizarea organo-minerală-mijloc esenţial de sporire a
                 producţiei
Capitolul II Caracterizarea condiţiilor naturale şi social-economice ale
localitaţii SIRET
              1. Caracterizarea condiţiilor naturale
                         1. Poziţia geografică
                         2. Geomorfologia, geologia si litologia
                         3. Hidrologia si hidrogeologia
                         4. Principalele caracteristici ale climei
                         5. Vegetaţia naturală si cultivată
                         6. Fauna solului
                         7. Principalele tipuri zonale si azonale de sol
Capitolul III Cartarea agrochimică a solurilor
              1. Modul de lucru
                         1. Faza pregătitoare
                         2. Faza de teren
                         3. Faza de laborator
                         4. Faza de birou
              2. Indici agrochimici ce caracterizeaza starea de fertilitate
                 a solului
                         Reacţia chimică a solurilor
                         1. Caracterizarea starii de aprovizionare cu azot
                            şi fosfor
                         2. Caracterizarea stării de aprovizionare cu
                            potasiu mobil
Capitolul IV
Stadiul cercetărilor cu privire la fertilizarea păsunilor şi făneţelor
naturale
              4.1. Compoziţia floristică a pajistilor şi exigenţa acestora
faţă de elementele nutritive
                2. Cercetări privind fertilizarea organică
                3. Cercetări privind fertilizarea chimica
                4. Sisteme de fertilizare a pajistilor
                  Capitolul V Stabilirea dozelor de îngrasaminte chimice
funcţie de principalii indici agrochimici
                1. Principii de stabilire a dozelor optim-economice
                2. Modele matematice de stabilire a dozelor optime
                   economice
                3. Aplicarea îngrasamintelor si amendamentelor
                              1. Epoci şi metode de aplicare a
                                 îngrasamintelor şi amendamentelor
                              2. Îngrasamintele chimice şi amendamente
                                 utilizate
                4. Stabilirea necesarului de îngrasaminte şi amendamente
Capitolul VI
Întocmirea planului de fertilizare
               6.1. Modul de folosinţa al terenului
               6.2. Dozele de amendamente si ingraşaminte utilizate
Concluzii si recomandari
Pagini 71

Animalele de macelarie si tehnologia aprecierii lor si animale destinate productiei de carne.

                                   Cuprins
I. PROCURAREA ANIMALELOR DE MACELARIE
      I.1 APRECIEREA CALITATII IN VIU A ANIMALELOR RECEPTIONATE
II. TRANSPORTUL ANIMALELOR DESTINATE TAIERII
III. PIERDERILE DE GREUTATE ADMISE LA TRANSPORT
      III.1 CONTROLUL ANIMALELOR INAINTEA TAIERII
      III.2 FACTORII CARE INFLUENTEAZA CALITATEA SI CANTITATEA CARNII
INAINTE DE TAIERE
IV. ABATOARELE SI ANEXELE LOR
      IV.1 IMPORTANTA SI AMPLASAREA ABATOARELOR
      IV.2 ORDINUL NR. 599 DIN 01.08.1997
            IV.2.1 NORMELE SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII
V. BOLILE ANIMALELOR DE CARNE
      V.1 ANTRAXUL
      V.2 RUJETUL SAU BRANCA PORCULUI
      V.3 BRUCELOZ
      V.4 FEBRA AFTOASA
      V.5 BOLI PARAZITARE
      V.6 TRICHINOZA
      V.7 CISTICERCOZ
      V.8 ECHINOCOCOZA HIDATICA
      V.9 COMBATEREA PRINCIPALELOR EPIZOOTII
VI. MICROBIOLOGIE SI IGIENA ALIMENTARA
      VI.1 VALOAREA ALIMENTARA A CARNII
      VI.2 MICROFLORA CARNII
      VI.3 ALTERAREA MICROBIOLOGICA A CARNII
      VI.4 VALOAREA ALIMENTARA A PREPARATELOR DIN CARNE
      VI.5 STRUCTURA CORPULUI ANIMALELOR. APARATELE SI SISTEMELE PRINCIPALE
DIN ORGANISMUL ANIMALELOR
      VI.6 CARNEA, STRUCTURA CARNII
      VI.7 ORGANE SI SUBPRODUSE COMESTIBILE DE ABATOR
      VI.8 SUBPRODUSE COMESTIBILE
      VI.9 MATERII AUXILIARE SI MATERII SECUNDARE
      VI.10 ADAOSURI FOLOSITE LA FABRICAREA PREPARATELOR
      VI.11 TRANSAREA, DEZOSAREA SI ALEGEREA CARNII
            VI.11.1 CARNE DE PORC DESTINATA INDUSTRIALIZARII
      VI.12 DEZOSAREA CAPATANILOR DE PORC
      VI.13 CURATENIA LOCULUI DE MUNCA
      VI.14 ETAPELE PARCURSE PENTRU O BUNA CURATENIE, DUPA INDEPARTAREA
GUNOIULUI
      VI.15 SUBSTANTELE FOLOSITE PENTRU SPALARE
            VI.15.1 APA POTABILA
            VI.15.2 SUBSTANTELE CHIMICE DE SPALARE
      VI.16 REGULI PRIVIND EXECUTAREA CURATENIEI
      VI.17 IGIENA PERSONALA A LUCRATORULUI
      VI.18 STAREA DE SANATATE A PERSONALULUI
      VI.19 CLASIFICAREA PREPARATELOR DIN CARNE
      VI.20 SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A PREPARATELOR DIN CARNE
      VI.21 PREPARAREA BRADTULUI
      VI.22 ORGANIZARE SI LEGISLATIA MUNCII
      VI.23 INCETAREA CONTRACTULUI DE MUCA
      VI.24 MUNCA FEMEILOR SI A TINERILOR
      VI.25 AFUMAREA
      VI.26 FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPOZITIA FUMULUI
            VI.26.1 PROPRIETATILE FUMULUI
            VI.26.2 FORMAREA CULORII DE AFUMAT
      VI.27 MIJLOACE MODERNE DE AFUMARE
VII. INFLUENTA TRATEMENTELOR TERMICE ASUPRA CARNII
      VII.1 MODIFICARILE FIZICO - CHIMICE ALE PROTEINELOR
      VII.2 MODIFICARILE LIPIDELOR
      VII.3 MODIFICAREA VALORII NUTRITIVE
VIII. OPERATIILE PRINCIPALE IN TEHNOLOGIA FABRICARII PREPARATELOR DIN CARNE
      VIII.1 FABRICAREA PROSPATURILOR
      VIII.2 MODIFICARI CARE SE PRODUC IN CARNE LA SARARE
      VIII.3 ACTIUNEA AZOTATILOR SI AZOTITILOR
      VIII.4 CONSERVAREA CARNII PRIN SARARE
            VIII.4.1 CINETICA PROCESULUI DE SARARE
      VIII.5 FACTORI CARE INFLUENTEAZA DURATA SARARII
      VIII.6 DEFECTELE PREPARATELOR DIN CARNE
IX. TEHNOLOGIA TAIERII ANIMALELOR SI PASARILOR
      IX.1 INTREPRINDERI PENTRU TAIEREA ANIMALELOR SI PASARILOR.
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE
      IX.2 OPERATII TEHNOLOGICE PRINCIPALE DE TAIERE A ANIMALELOR SI A
PASARILOR IN ABATOARE
      IX.3 PREGATIREA ANIMALELOR SI PASARILOR PENTRU TAIERE
      IX.4 SUPRIMAREA VIETII ANIMALELOR SI A PASARILOR
      IX.5 PRELUCRAREA CARCASEI
X. TEHNOLOGIA TAIERII PORCINELOR
      X.1 LINIILE DE TAIERE A PORCINELOR
      X.2 FACTORII DE CALITATE
            X.2.1 PASTRAREA
XI. NORME DE PROTECTIE A MUNCII
      XI.1 MASURI SANITARE SI SANITAR-VETERINARE PENTRU ASIGURAREA
      XI.2 SALUBRITATII CARNII SI A STARII DE IGIENA A UNITATILOR DE
INDUSTRIALIZARE A CARNII. CONTROLUL SANITAR-VETERINAR
      XI.3 STAREA DE IGIENA A UNITATILOR DE INDUSTRIALIZARII A CARNII
XII. CONTROLUL SANITAR- VETERINAR
      XII.1 LEGISLATIA DE REGLEMENTARE IN DOMENIU
      XII.2 OBLIGATIILE AGENTILOR ECONOMICI
      XII.3 CONDITII DE PASTRARE PANA LA VANZARE
      XII.4 CONDITII DE TRANSPORT
      XII.5 SFATURI PENTRU CUMPARAREA CARNII SI A PRODUSELOR DIN CARNE
XIII. EXEMPLU
Pagini 99

Aspecte comparative privind tehnologia aplicata pe fazele de vegetatie la cultura graului de toamna

   Cuprins
1 Capitolul I. INTRODUCERE
      1. Generalitãţi
      2. Grâul – importanţã şi rãspândire
      3. Grâul – origine, istoric şi sistematicã
      4. Scopul lucrãrii de diplomã
Capitolul II. OFERTA ECOLOGICÃ (DESCRIEREA ZONEI ŞI A UNITÃŢII)
      2.1 Condiţiile naturale ale zonei
      2.2 Caracterizarea condiţiilor naturale din cadrul fermei Veriga
           2.2.1 Aşezare geograficã în relief
           2.2.2 Geomorfologia şi hidrografia zonei
           2.2.3 Principalele caracteristici ale climei
           2.2.4 Principalele tipuri zonale de sol şi potenţialul lor de
fertilitate
           2.2.5 Vegetaţia şi fauna
      2.3 Descrierea unitãţii
2 Capitolul III. GRAUL – PARTICULARITÃŢILE ANATOMO-MORFOLOGICE
      3.1 Particularitãţi anatomo-morfologice
      3.2 Particularitãţi biologice
      3.3 Cerinţe faţã de climã şi sol
3 Capitolul IV. TEHNOLOGIA CULTIVÃRII GRÂULUI DE TOAMNÃ
      4.1 Amplasarea culturii
      4.2 Fertilizarea
      4.3 Lucrãrile solului
      4.4 Sãmânţa şi semãnatul
      4.5 Lucrãri de îngrijire
      4.6 Recoltarea – gradarea
      4.7 Producţii
      4.8 Eficienţa producţiei
4 Capitolul V. CONDITII ŞI METODA DE LUCRU
      5.1 Descrierea soiului Alex
      5.2 Descrierea condiţiilor climatice
      5.3 Condiţii tehnologice pe fenofaze
           5.3.1 Codificarea vegetaţiei
           5.3.2 Prezentarea rezultatelor
5 Capitolul VI. CONCLUZII
6 BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 97

Bolile orzului si combaterea lor

                                   Cuprins
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
      I.1 IMPORTANTA CULTURII ORZULUI
      I.2 SISTEMATICA, ORIGINE, SOIURI
            I.2.1 SISTEMATICA
            I.2.2 ORIGINEA ORZULUI
            I.2.3 SOIURI
      I.3 COMPOZITIA CHIMICA A ORZULUI
      I.4 SUPRAFETE CULTIVATE SI PRODUCTII OBTINUTE
      I.5 PREZENTAREA PLANTEI
      I.6 RADACINA ORZULUI
            I.6.1 TULPINA
            I.6.2 FRUNZA
II. PREZENTAREA MONOGRAFICA A ICDA FUNDULEA
      II.1 ASEZAREA GEOGRAFICA A ICDA FUNDULEA
      II.2 PROPIETATILE FIZICE ALE SOLULUI
      II.3 PROPIETATILE HIDROFIZICE ALE SOLULUI
      II.4 PROPIETATILE CHIMICE ALE SOLULUI
      II.5 PROPIETATILE BIOLOGICE ALE SOLULUI
      II.6 CLIMA
      II.7 PRECIPITATIILE
      II.8 UMIDITATEA ATMOSFERICA
      II.9 INSOLATIA
      II.10 REGIMUL EOLIAN
III. TEHNOLOGIA DE CULTURA A ORZULUI
      III.1 ROTATIA
      III.2 FERTILIZAREA
            III.2.1 ROLUL PRINCIPALELOR ELEMENTELOR NUTRITIVE
                  III.2.1.1 ROLUL AZOTULUI
                  III.2.1.2 ROLUL FOSFORULUI
                  III.2.1.3 ROLUL POTASIULUI
            III.2.2 ELEMENTELE NUTRITIVE SI REZISTENTA PLANTELOR LA BOLI
            III.2.3 ROLUL MACROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI
PLANTELOR LA BOLI
                  III.2.3.1 AZOTUL
                  III.2.3.2 FOSFORUL
                  III.2.3.3 POTASIUL
                  III.2.3.4 CALCIUL
                  III.2.3.5 MAGNEZIUL
            III.2.4 ROLUL MICROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI
PLANTELOR LA BOLI
                  III.2.4.1 BORUL
                  III.2.4.2 CUPRUL
                  III.2.4.3 MANGAN
                  III.2.4.4 ZINC
                  III.2.4.5 SILICIUL
            III.2.5 APLICAREA INGRASAMINTELOR
                  III.2.5.1 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU AZOT
                  III.2.5.2 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU FOSFOR
                  III.2.5.3 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU POTASIU
            III.2.6 APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD
            III.2.7 APLICAREA AMENDAMENTELOR
            III.2.8 FERTILIZAREA LA ORZUL DE PRIMAVARA
      III.3 LUCRARILE SOLULUI
            III.3.1 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGATOARELE TIMPURII
            III.3.2 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGAROARELE TARZII
      III.4 SAMANTA SI SEMANATUL
      III.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE
            III.5.1 COMBATEREA BURUIENILOR
      III.6 IRIGAREA CULTURII DE ORZ
      III.7 RECOLTAREA ORZULUI
IV. RUGINA ORZULUI
      IV.1 AGENTUL PATOGEN
            IV.1.1 COMBATERE
      IV.2 ARSURA FRUNZELOR DE ORZ (RHYNCHOSPORIUM SECALIS)
            IV.2.1 RASPANDIRE
            IV.2.2 SIMPTOME
            IV.2.3 AGENTUL PATOGEN
            IV.2.4 COMBATERE
      IV.3 RUGINA BRUNA A ORZULUI (PUCCINIA HORDEI)
            IV.3.1 RASPANDIRE
            IV.3.2 SIMPTOME
            IV.3.3 AGENTUL PATOGEN
            IV.3.4 COMBATERE
      IV.4 RUGINA GALBENA (PUCCINIA STRIIFORMIS F.SP. HORDEI)
            IV.4.1 RASPANDIRE
            IV.4.2 SIMPTOME
            IV.4.3 AGENTUL PATOGEN
            IV.4.4 COMBATERE
      IV.5 RUGINA NEAGRA (PUCCINIA GRAMINIS F.SP. HORDEI)
            IV.5.1 RASPANDIRE
            IV.5.2 SIMPTOME
            IV.5.3 AGENTUL PATOGEN
            IV.5.4 COMBATERE
      IV.6 INNEGRIREA SI GENUNCHEREA BAZEI TULPINII ORZULUI (GAUMANOMYCES
GRAMINIS SIN. OPHIOBOLUS GRAMINIS)
            IV.6.1 RASPANDIRE
            IV.6.2 SIMPTOME
            IV.6.3 AGENTUL PATOGEN
            IV.6.4 COMBATERE
V. STAREA FITOSANITARA A CULTURII DE ORZ LA ICDA FUNDULEA
VI. MATERIAL SI METODA
      VI.1 AMPLASAREA EXPERIENTEI
      VI.2 METODE DE CERCETARE FOLOSITE IN DIAGNOZA BOLILOR SI STUDIUL
AGENTILOR PATOGENI
VII. REZULTATE OBTINUTE
VIII. CONCLUZII SI RECOMANDARI
      VIII.1 IN URMA CERCETARILOR INTREPRINSE S-AU DESPRINS URMATOARELE
CONCLUZII
      VIII.2 RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 81

Caracterizarea conditiilor naturale

1. Importanţă. Întrebuinţări.
      1.2.Compoziţia chimică
      1.3. Răspândirea florii-soarelui
      1.4.Scopul şi motivaţia lucrării de diplomă
   Capitolul 2. Caracterizarea condiţiilor naturale ale zonei şi unităţii
               agricole SC PROTEVIT SA Cazasu, judeţul Brăila
     1. Aşezare geografică
     2. Relieful
      2.3.Caracteristicile geomorfologice ale Câmpiei Brăilei
      2.4. Hidrografia şi hidrogeologia
      2.6.Caracteristicile climatice
      2.6.1. Regimul pluviometric
      2.6.2. Regimul termic
2.6.4. Indicele de ariditate (De Martonne)
      2.7.Flora şi fauna
      2.8.Structura culturilor agricole în Câmpia Brăilei
      2.9.Prezentarea unităţii
   Capitolul 3. Stadiul cunoaşterii cu privire la cultura florii-soarelui
      3.1.Originea şi istoricul florii - soarelui.
      3.2.Sistematica florii - soarelui
     3. Cerinţe faţă de climă şi sol
      3.3.1. Temperatura
      3.3.2. Umiditatea
      3.3.3. Lumina
      3.3.4. Solul
     4. Zonarea florii - soarelui
     5. Hibrizi cultivaţi în România şi în lume
      3.5.1 Hibrizi cultivaţi de floarea – soarelui în România
      3.5.2 Hibrizi străini de  floarea-soarelui  înregistraţi  în  diferite
ţări
3.6. Prezentarea plantei
      3.6.1 Sistemul radicular
3.6.1.1 Structura rădăcinii
      3.6.2. Tulpina
      3.6.2.1. Structura tulpinii
      3.6.3.Aparatul foliar
      3.6.3.1. Structura frunzei
      3.6.4.Inflorescenţă
      3.6.5. Fructul
      3.6.5.1 Structura fructului
      3.6.5.2.Structura seminţei
      3.7.Faze de vegetaţie
      3.7.1 Faza germinare – răsărire – A
      3.7.2. Faza vegetativă – B
      3.7.3 Faza de buton floral – E
      3.7.4. Faza de înflorire – F
      3.7.5 Faza de maturitate – M
      3.8.Cercetări privind combaterea integrată a bolilor  şi  dăunătorilor
      din cultura florii-soarelui
3.8.1.Protecţia integrată a culturii de floarea-soarelui împotriva
agenţilor patogeni
3.8.2. Schema combaterii integrate a bolilor şi dăunătorilor din culturile
de floarea-soarelui
  Capitolul 4. Elemente tehnologice aplicate la cultura florii-soarelui în
             anul agricol 2004-2005 la S.C. Protevit S.A. Cazasu
       1. Caracteristicile climatice pe parcursul perioadei de vegetaţie
      4.1.1. Precipitaţii
      4.1.2. Umiditatea relativă a aerului
      4.1.3. Temperatura
4.1.4. Durata de stălucire a soarelui
      4.1.5. Evapotranspiraţia
4.1.6. Indicele de ariditate
       2. Condiţii pedologice
       4.3 Suprafaţa cultivată. Producţia programată
       4. Descrierea hibridului
       5. Asolament. Rotaţie. Planta premergătoare
4.5.1. Asolamentul, rotaţia şi planta premergătoare
      4.5.2.Planta premergătoare
      4.5.3. Asolamentul. Rotaţia. Planta premergătoare – în cadrul unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
       6. Fertilizarea
       1. Azotul
      4.6.2.Fosforul
      4.6.3. Macroelemente de ordin secundar
4.6.3.1 Calciul
4.6.3.2 Magneziul
      4.6.4.Rolul microelementelor (Fe, Mn, Zn, Cu, B, Mo)
       7. Asolament. Rotaţie. Planta premergătoare
4.5.1. Asolamentul, rotaţia şi planta premergătoare
      4.5.2.Planta premergătoare
      4.5.3. Asolamentul. Rotaţia. Planta premergătoare – în cadrul unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
       8. Fertilizarea
       1. Azotul
      4.6.2.Fosforul
      4.6.3. Macroelemente de ordin secundar
4.6.3.1 Calciul
4.6.3.2 Magneziul
      4.6.4.Rolul microelementelor (Fe, Mn, Zn, Cu, B, Mo)
      4.6.4.1. Borul.
      4.6.4.2.Zincul.
      4.6.4.3.Molibdenul.
4.6.4.4.Manganul.
4.6.4.5.Fierul
      4.6.5.Fertilizarea cu îngrăşăminte organice
      4.6.6.Fertilizarea cu îngrăşăminte minerale
      4.6.6.1.Îngrăşămintele cu azot
      4.6.6.2.Îngrăşăminte cu fosfor
      4.6.6.3.Îngrăşăminte cu potasiu
      4.6.7 Aplicarea microelementelor
      4.6.8.Fertilizarea starter
      4.6.9. Fertilizarea foliară
      4.6.10. Fertilizarea - în cadrul  unităţii  agricole  SC  PROTEVIT  SA
Cazasu (Figurile 13 şi 14)
       9. Lucrările solului
      4.7.1.Dezmiriştirea
      4.7.2.Arătura
      4.7.3.Pregătirea patului germinativ
      4.7.4 Lucrările solului – în cadrul unităţii SC PROTEVIT SA Cazasu
4.7.4.1. Dezmiriştirea -
4.7.4.2. Arătura, lucrarea de bază,
4.7.4.4. Pregătirea patului germinativ
      10. Sămânţa. Semănatul.
      4.8.2. Densitatea de semănat
      4.8.3. Norma de sămânţă
      4.8.4. Distanţa între rânduri
      4.8.5. Adâncimea de semănat
      4.8.6. Sămânţa.Semănatul - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT  SA
(fig. 14 şi 15)
      11. Lucrări de îngrijire
4.9.1. Spectrul de îmburuienare la floarea-soarelui şi combaterea
      4.9.1.1. Rolul rotaţiei în lupta împotriva buruienilor
4.9.1.2. Combaterea buruienilor prin lucrările solului
      4.9.1.3. Efectul tehnicii de semănat asupra gradului de îmburuienare
      4.9.1.4. Combaterea buruienilor prin prăşit
      4.9.1.5. Combaterea chimică  a buruienilor
      4.9.1.6. Lucrări  de  îngrijire  -  în  cadrul  unităţii  agricole  SC
PROTEVIT SA, Cazasu
      4.9.2. Bolile florii-soarelui şi  combaterea lor
      4.9.3. Dăunătorii florii-soarelui şi combaterea lor
      4.9.4. Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor
      4.9.4.1. Măsurile agrofitotehnice sunt:
4.9.4.2. Combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor florii-soarelui
      4.9.4.3. Combaterea bolilor  şi  dăunătorilor  -  în  cadrul  unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
        5. Irigarea
           1. Irigarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
        6. Polenizarea suplimentară
      12. Recoltarea
      4.10.1 Recoltarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
   Capitolul 5. Rezultatele tehnologiei agricole la SC PROTEVIT SA Cazasu
       1. Producţii
Bibliografie
Pagini 125

Cercetari cu privire la fortarea narciselor

|INTRODUCERE                                                        |4  |
|CAP. I – IMPORTANŢA ŞI LOCUL PLANTELOR BULBOASE ÎN                 |   |
|SORTIMENTUL FLORICOL                                               |7  |
|CAP. II – CARACTERELE MORFOLOGICE ŞI BIOLOGICE ALE                 |   |
|PLANTELOR DE NARCISĂ                                               |10 |
|II.1. Sistematica plantei                                          |10 |
|II.2. Structura bulbului                                           |14 |
|II.3. Creşterea şi dezvoltarea                                     |18 |
|II.4. Sortimentul de specii şi cultivaruri                         |21 |
|II.5. Metode de înmulţire a narciselor                             |24 |
|II.6. Condiţiile ecologice , factori determinanţi în creşterea şi  |   |
|dezvoltarea normală a plantelor                                    |30 |
|CAP. III – BOLILE ŞI DĂUNĂTORII NARCISELOR                         |34 |
|III.1. Bolile şi combaterea lor                                    |34 |
|III.2. Dăunătorii şi combaterea lor                                |37 |
|III.3. Tulburările fiziologice la narcise                          |39 |
|CAP. IV – ASPECTE DE TEHNOLOGIE ÎN CÂMP ŞI CULTURA LA              |   |
|GHIVECE                                                            |42 |
|IV.1. Cultura în condiţii naturale                                 |42 |
|IV.2. Cultura forţată a narciselor                                 |50 |
|CAP. V – CERCETĂRI PROPRII CU PRIVIRE LA FORŢAREA                  |   |
|NARCISELOR ÎN CONDIŢII DE REFRIGERARE ŞI UMBRAR                    |54 |
|V.1. Materialul folosit la experienţă                              |54 |
|V.2. Metode de lucru                                               |55 |
|V.3. Variante experimentale                                        |57 |
|V.4. Rezultatele cercetării                                        |58 |
|V.5. Scopul şi obiectivele cercetării                              |77 |
|CAP. VI – CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI                                 |78 |
Bibliografie
…...........................................................................
.........................................................91