Linearitatea si Ciclicitatea Timpului din Perspectiva Filosofic-Religioasa

Argument 8
Partea I
În loc de introducere 10
Temeliile pământului. Cosmogonia şi începuturile timpului la creştini şi chinezi 11
1.1. În creştinismul de „moştenire” grecească: lumea bizantină 13
1.2. În creştinismul de „moştenire” semită: Siria 18
1.3. Cartea Facerii şi sacralitatea limbajului 25
1.4. Teologia şi filosofia lui „Întru” 26
Excurs: Timp şi Eternitate în lumea occidentală 37
1.5. „Şi a fost seară şi a fost dimineaţă” 43
1.6. Cosmogonia şi începuturile timpului la chinezi 53
1.7. „Întru” început era Dao 54
Partea a II-a
2.1. Arhitectura-Ars prima 66
2.2. Grădina în spaţiul european 67
2.3. Grădina în Biserică / Grădina ca Biserică 72
2.4. Grădina în spaţiul asiatic 76
2.5. Arhitectura şi gândirea filosofic/religioasă 78
2.6. Spaţiul-oarecare ca matrice a spaţiului sacru 79
Excurs: Despre modele veşnice încarnate în timp 80
2.7. Limita ca deschidere 88
2.8. Proiecţiile spaţiale ale ciclicităţii şi linearităţii timpului în arhitectură 93
2.9. Arhitectura ca simbol 102
2.10. Trupul ca zidire. Simbolul arhitectonic în gândirea religios-filosofică european (creştină) 107
2.11. Trupul ca poartă. Simbolul arhitectonic în gândirea filosofic/religioasă asiatică 111
Partea a III-a
3.1. Natura timpului în spiritualitatea chineză 114
3.2. Relaţia dintre gândire şi arhitectură în China 123
3.3. Proiecţiile spaţiale ale viziunii asupra timpului în arhitectura chineză 129
Partea a IV-a
4.1. Natura timpului în spiritualitatea hindusă 137
4.2. Relaţia dintre gândire şi arhitectură în India 145
4.3. Proiecţiile spaţiale ale viziunii asupra timpului în arhitectura hindusă 147
Concluzii 168
Anexa I: Zodiacul „european” şi problema „tăcerii lui Dumnezeu” 170
Anexa II: Mandalele asiatice şi tizul lor european 175
Bibliografie 180