INTRODUCERE
CAPITOLUL I – PARTE TEORECTICA
1.1. Definiţii
1. 2. Dezvoltarea istorica a conceptului de alcoolism
1.3. Clasificarea alcoolismului
1.4. Cauzele alcoolismului la femei
1.5. Factorii alcolismului (aspecte etiopatogenetice ale alcoolismului)
1.6. Codependenţa şi comportamentul familial p
1.7. Functiile familiei/cuplului
1.8. Consecinţele persoană-societate
1.9.Tratamentul persoanei dependente de alcool
1.9.1 Tratamentul la nivelul asistenţei primare
1.9.2.Dezintoxicarea in sectiile de dezintoxicae
1.9.3. Grupul Alcoolicii Anonimi
1.9.4. Internari in centre de dezalcolizare“Insula Sperantei” Selimbar si
“Nazaret” Sura Mica
CAPITALUL II – METODOLOGIE
2. 1 Analiza statistica a bazei de date a Spitalului pe anii 2008 si 2009
2.2. Studiul unui lot de 20 pacienti cu patologie indusa de alcool , studiu efectuat in perioada septembrie 2009 - ianuarie 2010 in sectia PS 1 a Spitalului de Psihiatrie
CAPITOLUL III - TERAPII
3.1. Terapii actuale ale alcolo-depemdentei
3.2. Terapia pe termen lung al alcoolismului
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Dinamica si Structura Resurselor Financiare Publice ale UE
CAPITOLUL I
PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ
CAPITOLUL II
BUGETUL UE DE LA ÎNCEPUTURILE SALE
1.1 Un buget pentru realizarea obiectivelor politice
1.2 Bugetul ca instrument de schimbare a priorităţilor
CAPITOLUL III
SISTEMUL DE RESURSE PROPRII AL UNIUNII EUROPENE
3.1 Resurse proprii tradiţionale
3.2 Celelalte resurse proprii
3.3 Celelalte încasări
CAPITOLUL IV
DIMENSIUNEA ŞI CUANTIFICAREA VENITURILOR UNIUNII EUROPENE PE ANUL 2010
4.1 Dimensiunea veniturilor Uniunii Europene pe anul 2010
4.2 Realizarea politicilor UE în ceea ce priveşte folosirea resurselor
BIBLIOGRAFIE
PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ
CAPITOLUL II
BUGETUL UE DE LA ÎNCEPUTURILE SALE
1.1 Un buget pentru realizarea obiectivelor politice
1.2 Bugetul ca instrument de schimbare a priorităţilor
CAPITOLUL III
SISTEMUL DE RESURSE PROPRII AL UNIUNII EUROPENE
3.1 Resurse proprii tradiţionale
3.2 Celelalte resurse proprii
3.3 Celelalte încasări
CAPITOLUL IV
DIMENSIUNEA ŞI CUANTIFICAREA VENITURILOR UNIUNII EUROPENE PE ANUL 2010
4.1 Dimensiunea veniturilor Uniunii Europene pe anul 2010
4.2 Realizarea politicilor UE în ceea ce priveşte folosirea resurselor
BIBLIOGRAFIE
Dinamica Impozitelor Directe in Perioada 2007 - 2010
CAPITOLUL I: NOTIUNI TEORETICE
1. IMPOZITELE
1.1. Definirea impozitelor
1.2. Elementele impozitelor
1.3. Rolul impozitelor
1.4. Eficienta impozitelor
2. IMPOZITELE DIRECTE
2.1. Caracterizare generala a impozitelor directe
2.2. Clasificarea impozitelor directe
CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ
Dinamica impozitelor directe in perioada 2007 – 2010
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
1. IMPOZITELE
1.1. Definirea impozitelor
1.2. Elementele impozitelor
1.3. Rolul impozitelor
1.4. Eficienta impozitelor
2. IMPOZITELE DIRECTE
2.1. Caracterizare generala a impozitelor directe
2.2. Clasificarea impozitelor directe
CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ
Dinamica impozitelor directe in perioada 2007 – 2010
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
Amnistia
1.Notiune
2.Natura juridica a amnistiei
3.Clasificare
4.Obiectul amnistiei
5.Efectele amnistiei
5.1.Efectele amnistiei antecondamnatorii
5.2. Efectele amnistiei postcondamnatorii
5.3. Efectele amnistiei in unele situatii speciale
6.Limitele efectelor amistiei
Concluzii
Bibliografie
2.Natura juridica a amnistiei
3.Clasificare
4.Obiectul amnistiei
5.Efectele amnistiei
5.1.Efectele amnistiei antecondamnatorii
5.2. Efectele amnistiei postcondamnatorii
5.3. Efectele amnistiei in unele situatii speciale
6.Limitele efectelor amistiei
Concluzii
Bibliografie
OPERAŢIUNI DE TREZORERIE ALE BANCILOR COMERCIALE
CUPRINS
Introducere
Capitolul I. Sistemul bancar în contextul economiei de piaţă
1.1. Sistemul bancar în contextul economiei de piaţă
1.1.2.Originea şi motivele funcţionării băncilor
1.2.Conexiunea dintre Banca Centrala şi Băncile Comerciale
1.3. Incidenta riscului de lichiditate in desfasurarea activitatilor bancare
1.3.1. Gestionarea poziţiei monetare
1.4. Gestionarea pozitie lichiditatii
1.5. Raportul de lichiditate
1.5.1. Plafonul casei de circulatie
1.5.2. Rezerva minima obligatori
1.5.3. Plasamentele la alte banci
Capitolul II. Rolul trezoreriei în cadrul băncilor comerciale
2.1. Consideraţii generale
2.2. Componentele activităţii de trezorerie
2.3. Lichiditatea bancară
2.3.1. Factorii autonomi ai lichidităţii
2.3.2. Provocări actuale la adresa gestionării lichidităţii de către banca centrala
2.4. Relaţia excedent structural de lichiditate al sistemului bancar – configuraţia cadrului operaţional al politicii monetare
2.4.1 Structura particulară a cadrului operaţional şi funcţii specifice ale instrumentelor politicii monetare
Capitolul III. Studiu de caz - Operaţiunile de trezorerie ale Raiffeisen Bank în România
3.1. Evoluţia Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) - instituţia centrală a grupului bancar
3.2. Raiffeisen Bank în România
3.3. Activitatea bancară privind operaţiunile cu numerar
3.3.1. Organizarea compartimentului de tezaur şi casierie
3.3.2. Evidenţa şi controlul primirii numerarului de către unităţile bancare operative
3.3.3. Evidenţa şi controlul eliberării numerarului de către unităţile bancare operative
3.4. Sistemul de plăţi şi decontări
3.4.1.Sistemul ReGIS
3.4.1.1Operaţiunile ReGIS
3.4.1.2. Sistemul de plăţi care asigură compensarea pe suport hârtie a plăţilor cu instrumente de plată de debit (PCH)
3.4.2. Sistemul SaFIR
3.4.2.1. Operaţiuni decontate în SaFIR
3.4.3. Evoluţia indicatorilor de prudenţialitate
Concluzii si propuneri
Bibliografie
Anexe
Introducere
Capitolul I. Sistemul bancar în contextul economiei de piaţă
1.1. Sistemul bancar în contextul economiei de piaţă
1.1.2.Originea şi motivele funcţionării băncilor
1.2.Conexiunea dintre Banca Centrala şi Băncile Comerciale
1.3. Incidenta riscului de lichiditate in desfasurarea activitatilor bancare
1.3.1. Gestionarea poziţiei monetare
1.4. Gestionarea pozitie lichiditatii
1.5. Raportul de lichiditate
1.5.1. Plafonul casei de circulatie
1.5.2. Rezerva minima obligatori
1.5.3. Plasamentele la alte banci
Capitolul II. Rolul trezoreriei în cadrul băncilor comerciale
2.1. Consideraţii generale
2.2. Componentele activităţii de trezorerie
2.3. Lichiditatea bancară
2.3.1. Factorii autonomi ai lichidităţii
2.3.2. Provocări actuale la adresa gestionării lichidităţii de către banca centrala
2.4. Relaţia excedent structural de lichiditate al sistemului bancar – configuraţia cadrului operaţional al politicii monetare
2.4.1 Structura particulară a cadrului operaţional şi funcţii specifice ale instrumentelor politicii monetare
Capitolul III. Studiu de caz - Operaţiunile de trezorerie ale Raiffeisen Bank în România
3.1. Evoluţia Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) - instituţia centrală a grupului bancar
3.2. Raiffeisen Bank în România
3.3. Activitatea bancară privind operaţiunile cu numerar
3.3.1. Organizarea compartimentului de tezaur şi casierie
3.3.2. Evidenţa şi controlul primirii numerarului de către unităţile bancare operative
3.3.3. Evidenţa şi controlul eliberării numerarului de către unităţile bancare operative
3.4. Sistemul de plăţi şi decontări
3.4.1.Sistemul ReGIS
3.4.1.1Operaţiunile ReGIS
3.4.1.2. Sistemul de plăţi care asigură compensarea pe suport hârtie a plăţilor cu instrumente de plată de debit (PCH)
3.4.2. Sistemul SaFIR
3.4.2.1. Operaţiuni decontate în SaFIR
3.4.3. Evoluţia indicatorilor de prudenţialitate
Concluzii si propuneri
Bibliografie
Anexe
Valenţe Deontologice în Viaţa Publică
CUPRINS
1. Raportul dintre etica, politica si drept
1.1. Morala si etica - acceptiunea conceptelor si corelatia dintre ele
1.2. Izvoarele moralei si ale eticii
1.3. Izvoarele eticii si ale moralei în alte state si în documentele internationale
1.4. Dreptul si morala în gândirea antica. Aristotel, contemporanul nostru
1.5. Etica si dreptul în filozofia germana
1.6. Corelatia dintre drept, morala si politica
2. Deontologia în viata publica si în politica
2.1. Clarificari conceptuale
2.2. Deontologia în functia publica
2.3. Responsabilitatea si raspunderea în functia publica si în politica
2.4. Deontologia în politica
2.5. Coruptia, semnificatia, cauze si consecinte
3. PREOCUPARI DEONTOLOGICE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
3.1. Probleme etice la nivelul structurilor din Uniunea Europeana
3.2. Problema codificarilor deontologice în administratia publica europeana
3.3. Deontologia functionarilor europeni
Concluzii
Bibliografie
1. Raportul dintre etica, politica si drept
1.1. Morala si etica - acceptiunea conceptelor si corelatia dintre ele
1.2. Izvoarele moralei si ale eticii
1.3. Izvoarele eticii si ale moralei în alte state si în documentele internationale
1.4. Dreptul si morala în gândirea antica. Aristotel, contemporanul nostru
1.5. Etica si dreptul în filozofia germana
1.6. Corelatia dintre drept, morala si politica
2. Deontologia în viata publica si în politica
2.1. Clarificari conceptuale
2.2. Deontologia în functia publica
2.3. Responsabilitatea si raspunderea în functia publica si în politica
2.4. Deontologia în politica
2.5. Coruptia, semnificatia, cauze si consecinte
3. PREOCUPARI DEONTOLOGICE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
3.1. Probleme etice la nivelul structurilor din Uniunea Europeana
3.2. Problema codificarilor deontologice în administratia publica europeana
3.3. Deontologia functionarilor europeni
Concluzii
Bibliografie
Arhitectura
I. Introducere.
1. Argumentarea alegerii subiectului.
2. Transformarea obiectului de arhitectura in timp.
II. Contextul studiului.
1. Centrul istoric. Tipuri de centre istorice.
2. Stabilirea caracterului central al teritoriului unui oras.
III. Patrimoniu urban.
1. Scurt istoric asupra notiunii de patrimoniu urban.
2. Formarea si definirea notiunii de patrimoniu urban.
3. Documente internationale cu caracter normativ.
a) Carta de la Venetia
b) Carta de la Amsterdam
c) Carta de la Washington
d) Sistemul legislativ din Romania!
IV. Interventia – Teorii asupra interventiei in centru istoric.
1. Necesitatea interventiei contemporane.
2. Efecte rezultate. Impactul interventiei
3. Interventia in sit protejat in Bucuresti.
4. Contextul european
5. Tipuri de interventie. Definire si explicare.
a) Renovare
b) Reabilitare
c) Restructurare urbana
d) Revitalizare
e) Conversie
f) Reconstructie
6. Exemple de interventii pe teritoriul european.
a. Casa pentru batrani Rueil – Malmaison, Franta
b. Muzeul de arta contemporana de la Grand Hornu, Belgia
c. Gasometer A, B, Viena, Austria,
d. Nicolo Paganini Auditorium, Parma, Italia
V. Interventie in sit istoric – Sediul “Universul”
Concluzii
Legatura dintre lucrarea de dizertatie si proiectul de diploma.
Bibliografie.
1. Argumentarea alegerii subiectului.
2. Transformarea obiectului de arhitectura in timp.
II. Contextul studiului.
1. Centrul istoric. Tipuri de centre istorice.
2. Stabilirea caracterului central al teritoriului unui oras.
III. Patrimoniu urban.
1. Scurt istoric asupra notiunii de patrimoniu urban.
2. Formarea si definirea notiunii de patrimoniu urban.
3. Documente internationale cu caracter normativ.
a) Carta de la Venetia
b) Carta de la Amsterdam
c) Carta de la Washington
d) Sistemul legislativ din Romania!
IV. Interventia – Teorii asupra interventiei in centru istoric.
1. Necesitatea interventiei contemporane.
2. Efecte rezultate. Impactul interventiei
3. Interventia in sit protejat in Bucuresti.
4. Contextul european
5. Tipuri de interventie. Definire si explicare.
a) Renovare
b) Reabilitare
c) Restructurare urbana
d) Revitalizare
e) Conversie
f) Reconstructie
6. Exemple de interventii pe teritoriul european.
a. Casa pentru batrani Rueil – Malmaison, Franta
b. Muzeul de arta contemporana de la Grand Hornu, Belgia
c. Gasometer A, B, Viena, Austria,
d. Nicolo Paganini Auditorium, Parma, Italia
V. Interventie in sit istoric – Sediul “Universul”
Concluzii
Legatura dintre lucrarea de dizertatie si proiectul de diploma.
Bibliografie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)