CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………...1
Capitolul I: Situaţia din literatura de specialitate referitor la tema
abordată...........5
Capitolul II: Date despre unitatea gazdă a observaţiilor şi
cercetărilor………….11
2.1. Scurt istoric……………………………………………………………11
2.2. Aşezarea geografică…………………………………….......................11
2.3. Condiţiile meteorologice………………………………........................12
2.4. Organizarea şi fluxul tehnologic………………………………………13
2.5. Rezultate productive şi economice…………………………………….16
2.6. Elemente de dezvoltare în
perspectivă………………….......................17
Capitolul III: Norme de protecţie a muncii……………………………………...19
3.1. Norme generale…………………………………………......................19
3.2. Norme pentru pregătirea şi organizarea locului de muncă…………….20
3.3. Norme de protecţie a muncii în tehnologiile de lucru…………………23
Capitolul IV: Cercetări proprii…………………………………………………...25
Scopul lucrării……………………………………………………………………25
4.1. Material şi metodă de lucru……………………………………………26
4.2. Organizarea experienţei………………………………………………..28
4.3. Speciile cercetate………………………………………………………30
4.4. Rezultatele obţinute şi interpretarea lor……………………………….40
4.3.1. Principalele dimensiuni corporale şi prolificitatea la
crap românesc……………………………………………………………………40
4.3.2. Principalele dimensiuni corporale şi prolificitatea la
şalău…..44
4.3.3. Principalele dimensiuni corporale şi prolificitatea la
somn….48
Concluzii generale şi recomandări……………………………………………..54
Bibliografie……………………………………………………………………….56
Lista graficelor şi tabelelor……………………………………………………...57
Cercetari privind transformarile microbiologice la ambalarea sub vid si in atmosfera modificata a uno
CUPRINS
|Studiul actual al cunoaşterii în domeniu pe plan naţional şi | |
|internaţional.....................................................|1 |
|.................................. | |
| | |
|Principii ale tratamentului de |7 |
|pregătire..................................... | |
| | |
|1. Cercetări privind comportarea pastei de tomate la ambalarea sub| |
|vid...............................................................|9 |
|................................ | |
| | |
|2. Cercetări privind comportarea sfeclei roşii proaspete şi | |
|parţial transformate la ambalarea sub |10 |
|vid.................................................... | |
| | |
|3. Cercetări privind comportarea cartofilor proaspeţi şi procesaţi| |
|la ambalarea sub |14 |
|vid...............................................................| |
|.............. | |
| | |
|4. Toleranţa relativă a legumelor la O2 şi CO2 |16 |
|.................................. | |
| | |
|5. Efecte benefice sau prejudiciile atmosferei |18 |
|modificate.................. | |
| 5.1. Incidenţa tipului de organisme şi rolul |18 |
|etilenei................... | |
| 5.2. Exemple de efecte benefice a atmosferei |20 |
|modificate........ | |
| 5.3. Efectele atmosferei modificate asupra psihologiei | |
|stării |23 |
|sanitare..........................................................| |
|.................... | |
| | |
|6. Efectele păstrării sub folie de |24 |
|polimeri........................................... | |
| 6.1. Rolul filmelor de |24 |
|polimeri.................................................. | |
| 6.2. Exemple de aplicare a filmelor |25 |
|plastice............................ | |
| | |
|7. Crearea şi menţinerea |27 |
|atmosferei................................................ | |
| 7.1. Modificarea pasivă a |28 |
|atmosferei....................................... | |
| 7.1.1. Activitatea respiratorie a |31 |
|produselor....................... | |
| 7.1.2. Obţinerea amestecurilor gazoase în |31 |
|ambalaje....... | |
| 7.1.3. Permeabilitatea filmelor plastice |32 |
|utilizate................ | |
| 7.2. Modificarea activă a |34 |
|atmosferei........................................ | |
| 7.3. Cazul particular al |35 |
|glazurilor............................................. | |
| 7.3.1. Ceruirea cu uleiuri (ceruire vegetală, | |
|parafine, |36 |
|carnauba...)......................................................| |
|...... | |
| 7.3.2. Polizaharide(pectine, celuloze şi esteri, | |
|amidon, |37 |
|gume | |
|vegetale)...................................................... | |
| 7.3.3. |38 |
|Proteinele........................................................| |
|....... | |
|8. Punerea în practica |39 |
|industrială..................................................... | |
| 8.1. Forme de |39 |
|ambalaje..........................................................| |
| 8.2. Probleme şi |40 |
|soluţii...........................................................| |
|. | |
|Concluzii.........................................................|42 |
|................................... | |
|Bibliografie......................................................|44 |
|................................... | |
EVOLUŢIA LEGUMELOR DUPĂ RECOLTARE ŞI CONSERVARE......................50
1.ASPECTE STRUCTURALE
2. ASPECTE HIDRICE
3. ASPECTE METABOLICE
4. FACTORI DE SUPRAVIEŢUIRE DUPĂ RECOLTARE
5.
Concluzii...............................................................
.......................................75
|Studiul actual al cunoaşterii în domeniu pe plan naţional şi | |
|internaţional.....................................................|1 |
|.................................. | |
| | |
|Principii ale tratamentului de |7 |
|pregătire..................................... | |
| | |
|1. Cercetări privind comportarea pastei de tomate la ambalarea sub| |
|vid...............................................................|9 |
|................................ | |
| | |
|2. Cercetări privind comportarea sfeclei roşii proaspete şi | |
|parţial transformate la ambalarea sub |10 |
|vid.................................................... | |
| | |
|3. Cercetări privind comportarea cartofilor proaspeţi şi procesaţi| |
|la ambalarea sub |14 |
|vid...............................................................| |
|.............. | |
| | |
|4. Toleranţa relativă a legumelor la O2 şi CO2 |16 |
|.................................. | |
| | |
|5. Efecte benefice sau prejudiciile atmosferei |18 |
|modificate.................. | |
| 5.1. Incidenţa tipului de organisme şi rolul |18 |
|etilenei................... | |
| 5.2. Exemple de efecte benefice a atmosferei |20 |
|modificate........ | |
| 5.3. Efectele atmosferei modificate asupra psihologiei | |
|stării |23 |
|sanitare..........................................................| |
|.................... | |
| | |
|6. Efectele păstrării sub folie de |24 |
|polimeri........................................... | |
| 6.1. Rolul filmelor de |24 |
|polimeri.................................................. | |
| 6.2. Exemple de aplicare a filmelor |25 |
|plastice............................ | |
| | |
|7. Crearea şi menţinerea |27 |
|atmosferei................................................ | |
| 7.1. Modificarea pasivă a |28 |
|atmosferei....................................... | |
| 7.1.1. Activitatea respiratorie a |31 |
|produselor....................... | |
| 7.1.2. Obţinerea amestecurilor gazoase în |31 |
|ambalaje....... | |
| 7.1.3. Permeabilitatea filmelor plastice |32 |
|utilizate................ | |
| 7.2. Modificarea activă a |34 |
|atmosferei........................................ | |
| 7.3. Cazul particular al |35 |
|glazurilor............................................. | |
| 7.3.1. Ceruirea cu uleiuri (ceruire vegetală, | |
|parafine, |36 |
|carnauba...)......................................................| |
|...... | |
| 7.3.2. Polizaharide(pectine, celuloze şi esteri, | |
|amidon, |37 |
|gume | |
|vegetale)...................................................... | |
| 7.3.3. |38 |
|Proteinele........................................................| |
|....... | |
|8. Punerea în practica |39 |
|industrială..................................................... | |
| 8.1. Forme de |39 |
|ambalaje..........................................................| |
| 8.2. Probleme şi |40 |
|soluţii...........................................................| |
|. | |
|Concluzii.........................................................|42 |
|................................... | |
|Bibliografie......................................................|44 |
|................................... | |
EVOLUŢIA LEGUMELOR DUPĂ RECOLTARE ŞI CONSERVARE......................50
1.ASPECTE STRUCTURALE
2. ASPECTE HIDRICE
3. ASPECTE METABOLICE
4. FACTORI DE SUPRAVIEŢUIRE DUPĂ RECOLTARE
5.
Concluzii...............................................................
.......................................75
Combaterea integrata a buruienilor din principalele culturi
CUPRINS
CAP.I Importanţa şi necesitatea problemei luate în studiu
1.1 Pagubele provocate de buruieni producţiei vegetale
1.2 Aspecte de ordin social şi economic determinate de combaterea
chimică a buruienilor
CAP.II Cercetări în ţară şi strainătate privind problema luată în
studiu
CAP.III Descrierea cadrului natural
3.1 Aşezarea geografică
3.2 Regimul temperaturilor
3.3 Regimul precipitaţiilor
3.4 Regimul vânturilor
3.5 Aspectul pedologic
3.6 Aspectul geomorfologic
3.7 Aspectul hidrologic
3.8 Vegetaţia
CAP.IV Aspecte economico-organizatorice
4.1 Scurt istoric
4.2 Mijloacele de producţie
4.3 Modul de folosinţă a terenului la S.C. Prodagro S.A. Zorleni
4.4 Organizarea muncii şi a Fermei vegetale "Sârbi"
CAP.V Determinarea gradului de îmburuienare
5.1 Determinarea rezervei de seminţe de buruieni din sol
5.2 Evaluarea gradului de îmburuienare
5.2.1 Metoda vizuală
5.2.2 Metoda numerică
5.2.3 Metoda cantitativ-gravimetrică
5.3 Întocmirea harţilor de îmburuienare
CAP.VI Combaterea buruienilor din principalele culturi la ferma
"Sârbi"
6.1 Consideraţii generale privind combaterea buruienilor din
culturile agricole
6.1.1 Metode preventive de combatere a buruienilor
6.1.2 Metode agrotehnice de combatere a buruienilor
6.1.3 Metode chimice de combatere a buruienilor
6.1.4 Metode biologice de combatere a buruienilor
6.2 Combaterea buruienilor din principalele culturi la ferma "Sârbi"
6.2.1 Combaterea buruienilor din cultura de grâu
6.2.2 Combaterea buruienilor din cultura de porumb
6.2.3 Combaterea buruienilor din cultura de floarea soarelui
CAP.VII Concluzii generale
Bibliografie
Pagini 68
CAP.I Importanţa şi necesitatea problemei luate în studiu
1.1 Pagubele provocate de buruieni producţiei vegetale
1.2 Aspecte de ordin social şi economic determinate de combaterea
chimică a buruienilor
CAP.II Cercetări în ţară şi strainătate privind problema luată în
studiu
CAP.III Descrierea cadrului natural
3.1 Aşezarea geografică
3.2 Regimul temperaturilor
3.3 Regimul precipitaţiilor
3.4 Regimul vânturilor
3.5 Aspectul pedologic
3.6 Aspectul geomorfologic
3.7 Aspectul hidrologic
3.8 Vegetaţia
CAP.IV Aspecte economico-organizatorice
4.1 Scurt istoric
4.2 Mijloacele de producţie
4.3 Modul de folosinţă a terenului la S.C. Prodagro S.A. Zorleni
4.4 Organizarea muncii şi a Fermei vegetale "Sârbi"
CAP.V Determinarea gradului de îmburuienare
5.1 Determinarea rezervei de seminţe de buruieni din sol
5.2 Evaluarea gradului de îmburuienare
5.2.1 Metoda vizuală
5.2.2 Metoda numerică
5.2.3 Metoda cantitativ-gravimetrică
5.3 Întocmirea harţilor de îmburuienare
CAP.VI Combaterea buruienilor din principalele culturi la ferma
"Sârbi"
6.1 Consideraţii generale privind combaterea buruienilor din
culturile agricole
6.1.1 Metode preventive de combatere a buruienilor
6.1.2 Metode agrotehnice de combatere a buruienilor
6.1.3 Metode chimice de combatere a buruienilor
6.1.4 Metode biologice de combatere a buruienilor
6.2 Combaterea buruienilor din principalele culturi la ferma "Sârbi"
6.2.1 Combaterea buruienilor din cultura de grâu
6.2.2 Combaterea buruienilor din cultura de porumb
6.2.3 Combaterea buruienilor din cultura de floarea soarelui
CAP.VII Concluzii generale
Bibliografie
Pagini 68
Contributii la stabilirea indicilor de incubatie pentru ouale de rata din rasa Pekin
1 Introducere
Situaţia creşterii păsărilor cu accent pe palmipede în România şi pe
plan mondial.
2 CAPITOLUL I: Prezentarea unităţii de lucru
1. Scurt istoric
2. Situaţia actuală
3. Situaţia de perspectivă
3 CAPITOPUL II: Situaţia desprinsă din literatura de specialitate
consultată cu privire la incubaţia ouălor de raţă.
2.1. Biologia reproducerii raţelor
2.2. Mecanismul neuro-hormonal al reglării reproducerii la raţe
2.3. Particularităţi ale reproducţiei raţelor
2.4. Particularităţi ale incubaţiei artificiale a ouălor de
raţă
2.4.1. Istoria incubaţiei artificiale
2.4.2. Indicii de calitate ai ouălor de incubaţie
2.4.3. Indici morfologici de calitate
2.4.4. Indici fizico-chimici de calitate
2.5. Fluxul tehnologic din staţiile de incubaţie
4 CAPITOLUL III: Cercetări proprii
3.1. Scopul lucrării
3.2. Material şi metode de lucru
3.3. Rezultate obţinute
3.3.1. Schema experimentală
3.3.2. Indici de incubaţie ai ouălor de raţă studiate
3.3.2.1. Indici morfologici şi fizici
3.3.2.2. Indici chimici
3.3.3. Analiza procesului de incubaţie a ouălor de raţă studiate
Concluzii generale şi recomandări
5 BIBLIOGRAFIE
Pagini 72
Situaţia creşterii păsărilor cu accent pe palmipede în România şi pe
plan mondial.
2 CAPITOLUL I: Prezentarea unităţii de lucru
1. Scurt istoric
2. Situaţia actuală
3. Situaţia de perspectivă
3 CAPITOPUL II: Situaţia desprinsă din literatura de specialitate
consultată cu privire la incubaţia ouălor de raţă.
2.1. Biologia reproducerii raţelor
2.2. Mecanismul neuro-hormonal al reglării reproducerii la raţe
2.3. Particularităţi ale reproducţiei raţelor
2.4. Particularităţi ale incubaţiei artificiale a ouălor de
raţă
2.4.1. Istoria incubaţiei artificiale
2.4.2. Indicii de calitate ai ouălor de incubaţie
2.4.3. Indici morfologici de calitate
2.4.4. Indici fizico-chimici de calitate
2.5. Fluxul tehnologic din staţiile de incubaţie
4 CAPITOLUL III: Cercetări proprii
3.1. Scopul lucrării
3.2. Material şi metode de lucru
3.3. Rezultate obţinute
3.3.1. Schema experimentală
3.3.2. Indici de incubaţie ai ouălor de raţă studiate
3.3.2.1. Indici morfologici şi fizici
3.3.2.2. Indici chimici
3.3.3. Analiza procesului de incubaţie a ouălor de raţă studiate
Concluzii generale şi recomandări
5 BIBLIOGRAFIE
Pagini 72
Controlul calitatii produselor apicole
Cuprins
Partea a I a. Studiu Bibliografic
Introducere..
............................................................................
...............
Capitolul 1. Mierea de albine...
1.1.Clasificarea mierii de albine..
1.2.Specii de albine si particularitatile structurale
ale acestora....
1.3.Producerea mierii de catre albine..
1.4.Compozitia chimica a mierii...
1.4.1.Apa...
1.4.2.Substantele zaharoase....
1.4.2.1.Monozaharidele..
1.4.2.2.Dizaharidele...
1.4.2.3.Trizaharidele....
1.4.2.4.Zaharuri superioare..
1.4.3.Substante nezaharoase...
1.4.3.1.Acizii....
1.4.3.2.Enzimele...
1.4.3.3.Vitaminele...
1.4.3.4.Sarurile minerale...
1.4.3.5.Proteinele.....
1.4.3.6.Alti compusi.....
1.5. Valoarea alimentara si dietetica a mierii de
albine....
1.6.Valoarea terapeutica a mierii de albine....
1.7. Caracteristicile organoleptice ale mierii de
albine.....
1.7.1.Aspectul si consistenta mierii...
1.7.2.Cristalizarea mierii...
1.7.3.Culoarea...
1.7.4.Gustul.....
1.7.5.Aroma...
Capitolul 2. Alte produse apicole.......
2.1.Laptisorul de matca....
2.2.Polenul si pastura....
2.3.Propolisul..
2.4.Veninul de albine....
2.5.Ceara de albine...
Capitolul 3. Controlul calitatii produselor apicole...
3.1.Mierea de albine.....
3.1.1.Generalitati....
3.1.2.Examenul organoleptic si determinarea
impuritatilor....
3.1.2.1.Examenul organoleptic...
3.1.2.2.Determinarea impuritatilor..
3.1.3.Determinarea caracteristicilor
fizico-chimice...
3.1.3.1.Determinarea apei...
3.1.3.2.Determinarea cenusei...
3.1.3.3.Determinarea zaharului reductor prin
metoda Elser....
3.1.3.4.Determinarea zaharului usor
hidrolizabil prin metoda Elser......
3.1.3.5.Determinarea substantelor insolubile
in apa....
3.1.3.6.Determinarea indicelui diastazic prin
metoda Gothe.....
3.1.3.7.Determinarea hidroximetilfurfuralui
(NMF) prin metoda Fiehe...
3.1.3.8.Determinarea hidroximetilfurfuralui
(NMF) prin metoda Winkler...
3.1.3.9.Identificarea glucozei indusriale prin
reactia cu alcol...
3.1.3.10.Identificarea fainei de cereale si a
amidonului prin reactia cu iod..
3.1.3.11.Identificarea gelatinei si cleiului
prin reactia cu tanin.....
3.1.3.12.Identificarea clorurii de anilina..
3.1.3.13.Identificarea mierii de mana prin
reactia cu apa de var..
3.1.3.14.Determinarea indicelui colorimetric
3.1.3.15.Determinarea conductivitaii
electrice...
3.1.3.16.Determinarea continutului de
granule de polen...
3.1.3.17.Determinarea microcristalelor
de zaharuri......
3.1.3.18.Determinarea aciditatii prin
tritrimetrica....
3.1.4.Mentiuni in buletinul de analiza....
3.1.5.Conditii de calitate a mierii......
3.2.Posibilitati de falsificare a mierii....
3.2.1.Falsificarea cu sirop de zahar...
3.2.2.Falsificarea cu sirop de zahar invertit pe
cale chimica.....
3.2.3.Falsificarea cu sirop de porumb (HFCS)
sau alt hidrolizat enzimatic de amidon...
3.2.4.Falsificarea cu melasa…..
3.2.5.Falsificarea prin adaos de albus de ou…
3.2.6.Alte falsificari….
Bibliografie…………..
Pagini 85
Partea a I a. Studiu Bibliografic
Introducere..
............................................................................
...............
Capitolul 1. Mierea de albine...
1.1.Clasificarea mierii de albine..
1.2.Specii de albine si particularitatile structurale
ale acestora....
1.3.Producerea mierii de catre albine..
1.4.Compozitia chimica a mierii...
1.4.1.Apa...
1.4.2.Substantele zaharoase....
1.4.2.1.Monozaharidele..
1.4.2.2.Dizaharidele...
1.4.2.3.Trizaharidele....
1.4.2.4.Zaharuri superioare..
1.4.3.Substante nezaharoase...
1.4.3.1.Acizii....
1.4.3.2.Enzimele...
1.4.3.3.Vitaminele...
1.4.3.4.Sarurile minerale...
1.4.3.5.Proteinele.....
1.4.3.6.Alti compusi.....
1.5. Valoarea alimentara si dietetica a mierii de
albine....
1.6.Valoarea terapeutica a mierii de albine....
1.7. Caracteristicile organoleptice ale mierii de
albine.....
1.7.1.Aspectul si consistenta mierii...
1.7.2.Cristalizarea mierii...
1.7.3.Culoarea...
1.7.4.Gustul.....
1.7.5.Aroma...
Capitolul 2. Alte produse apicole.......
2.1.Laptisorul de matca....
2.2.Polenul si pastura....
2.3.Propolisul..
2.4.Veninul de albine....
2.5.Ceara de albine...
Capitolul 3. Controlul calitatii produselor apicole...
3.1.Mierea de albine.....
3.1.1.Generalitati....
3.1.2.Examenul organoleptic si determinarea
impuritatilor....
3.1.2.1.Examenul organoleptic...
3.1.2.2.Determinarea impuritatilor..
3.1.3.Determinarea caracteristicilor
fizico-chimice...
3.1.3.1.Determinarea apei...
3.1.3.2.Determinarea cenusei...
3.1.3.3.Determinarea zaharului reductor prin
metoda Elser....
3.1.3.4.Determinarea zaharului usor
hidrolizabil prin metoda Elser......
3.1.3.5.Determinarea substantelor insolubile
in apa....
3.1.3.6.Determinarea indicelui diastazic prin
metoda Gothe.....
3.1.3.7.Determinarea hidroximetilfurfuralui
(NMF) prin metoda Fiehe...
3.1.3.8.Determinarea hidroximetilfurfuralui
(NMF) prin metoda Winkler...
3.1.3.9.Identificarea glucozei indusriale prin
reactia cu alcol...
3.1.3.10.Identificarea fainei de cereale si a
amidonului prin reactia cu iod..
3.1.3.11.Identificarea gelatinei si cleiului
prin reactia cu tanin.....
3.1.3.12.Identificarea clorurii de anilina..
3.1.3.13.Identificarea mierii de mana prin
reactia cu apa de var..
3.1.3.14.Determinarea indicelui colorimetric
3.1.3.15.Determinarea conductivitaii
electrice...
3.1.3.16.Determinarea continutului de
granule de polen...
3.1.3.17.Determinarea microcristalelor
de zaharuri......
3.1.3.18.Determinarea aciditatii prin
tritrimetrica....
3.1.4.Mentiuni in buletinul de analiza....
3.1.5.Conditii de calitate a mierii......
3.2.Posibilitati de falsificare a mierii....
3.2.1.Falsificarea cu sirop de zahar...
3.2.2.Falsificarea cu sirop de zahar invertit pe
cale chimica.....
3.2.3.Falsificarea cu sirop de porumb (HFCS)
sau alt hidrolizat enzimatic de amidon...
3.2.4.Falsificarea cu melasa…..
3.2.5.Falsificarea prin adaos de albus de ou…
3.2.6.Alte falsificari….
Bibliografie…………..
Pagini 85
Cresterea si dezvoltarea matcilor de reproductie
1 Cuprins
CAPITOLUL I
IMPORTANŢA CREŞTERII MĂTCILOR ÎN PEPIPNIERE PENTRU AMELIORAREA
MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI SPORIREA PRODUCŢIEI APICOLE
CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA ”STAŢIUNII ZONALE APICOLĂ “MOLDOVA” POIENI
CAPITOLUL III
SITUAŢIA ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CREŞTERE A MĂTCILOR
3.1.Vârsta materialului biologic
3.2. Pregătirea materialului biologic
3.3. Puterea familiei crescătoare
3.4. Pregătirea familiei cescătoare
3.5. Numărul de creşteri repetate
3.6. Mărimea seriei de creştere
3.7. Forma, dimensiunile şi poziţia botcilor
3.8. Greutatea mătcilor la eclozionare
3.9. Acceptarea mătcilor neîmperecheate în nuclee.
2 CERCETĂRI PROPRII
3 CAPITOLUL IV -SCOPUL LUCRĂRII
1 CAPITOLUL V
2 MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT, TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A MĂTCILOR
5.1. Materialul biologic utilizat
5.2. Tehnologia de cestere a mătcilor
3 CAPITOLUL VI –REZULTATE OBŢINUTE
6.1. Evoluţia factorilor climatici pe parcursul desfăşurării
experienţei
6.2. Rezultatele acceptării larvelor la transvazarea simplă şi
dublă în familia starter şi în familia crescătoare
6.3. Greutatea mătcilor la ecoziune
6.4. Ponta mătcilor obţinute
4 CAPITOLUL VII -DISCUŢII GENERALE
5 CAPITOLUL VIII -CONCLUZII
6 CAPITOLUL VIII -BIBLIOGRAFIE
Pagini 56
CAPITOLUL I
IMPORTANŢA CREŞTERII MĂTCILOR ÎN PEPIPNIERE PENTRU AMELIORAREA
MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI SPORIREA PRODUCŢIEI APICOLE
CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA ”STAŢIUNII ZONALE APICOLĂ “MOLDOVA” POIENI
CAPITOLUL III
SITUAŢIA ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CREŞTERE A MĂTCILOR
3.1.Vârsta materialului biologic
3.2. Pregătirea materialului biologic
3.3. Puterea familiei crescătoare
3.4. Pregătirea familiei cescătoare
3.5. Numărul de creşteri repetate
3.6. Mărimea seriei de creştere
3.7. Forma, dimensiunile şi poziţia botcilor
3.8. Greutatea mătcilor la eclozionare
3.9. Acceptarea mătcilor neîmperecheate în nuclee.
2 CERCETĂRI PROPRII
3 CAPITOLUL IV -SCOPUL LUCRĂRII
1 CAPITOLUL V
2 MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT, TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A MĂTCILOR
5.1. Materialul biologic utilizat
5.2. Tehnologia de cestere a mătcilor
3 CAPITOLUL VI –REZULTATE OBŢINUTE
6.1. Evoluţia factorilor climatici pe parcursul desfăşurării
experienţei
6.2. Rezultatele acceptării larvelor la transvazarea simplă şi
dublă în familia starter şi în familia crescătoare
6.3. Greutatea mătcilor la ecoziune
6.4. Ponta mătcilor obţinute
4 CAPITOLUL VII -DISCUŢII GENERALE
5 CAPITOLUL VIII -CONCLUZII
6 CAPITOLUL VIII -BIBLIOGRAFIE
Pagini 56
Dinamica agentilor patogeni la floarea soarelui
CAP.I - FLOAREA SOARELUI - O SPECIE DE PERSPECTIVĂ ÎN LUME, ROMÂNIA ŞI
JUDEŢUL IAŞI
1.1 Importanţa culturii floarei-soarelui. Răspândirea ei în România
1.2 Cerinţele florii-soarelui faţă de factorii ecologici
1.2.1 Cerinţele faţă de temperatură
1.2.2 Cerinţele faţă de umiditate
1.2.3 Cerinţele faţă de lumină
1.2.4 Cerinţele faţă de sol
1.2.5 Zonarea florii-soarelui în România
1.3 Studiul cadrului natural al zonei în care este situată “Staţiunea de
cercetări agricole” Podu-Iloaiei
1.3.1 Situaţia geografică
1.3.2 Geomorfologia şi hidrologia zonei
1.3.3 Principalele caracteristici ale climei
1.3.4 Principalele tipuri zonale şi azonale de sol din unitate
1.3.5 Flora spontană
1.3.6 Concluzii asupra cadrului natural
CAP.II - PRINCIPALII AGENŢI PATOGENI LA FLOAREA SOARELUI
2.1 Bolile şi agenţii patogeni la floarea soarelui
2.1.1 Putregaiul moale al florii soarelui
2.1.2 Arsura bacteriană al florii soarelui
2.1.3 Mana florii soarelui
2.1.4 Putregaiul alb al florii soarelui
2.1.5 Pătarea brună şi frângerea tulpinilor la floarea soarelui
2.1.6 Rugina florii soarelui
2.1.7 Putregaiul cenuşiu al florii soarelui
2.1.8 Alternarioza
2.1.9 Pătarea frunzelor de floarea soarelui
2.1.10 Pătarea neagră a florii soarelui
2.1.11 Putrezirea rădăcinilor şi tulpinilor de floarea soarelui
2.1.12 Lupoaia
CAP. III - PRINCIPALELE VERIGI TEHNOLOGICE LA CULTURA FLORII SOARELUI
3.1 Rotaţia culturilor
3.2 Fertilizarea
3.3 Lucrările solului
3.4 Starea fitosanitară a seminţei. Soiuri
3.5 Semănatul florii soarelui
3.6 Recoltatul şi păstrarea seminţei
CAP. IV - TEHNOLOGIA DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A BOLILOR LA FLOAREA
SOARELUI
4.1 Măsuri agrotehnice de prevenire şi combatere
4.2 Metode biologice de prevenire şi combatere
4.3 Măsuri chimice de combatere
4.3.1 Tratamente efectuate la sămânţă
4.3.2 Tratamente efectuate în perioada de vegetaţie
4.3.3 Norme de protecţie a muncii la lucrările de combatere a
bolilor
CAP.V - SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI METODICA EXPERIENŢEI
5.1 Scopul şi obiectivul lucrării
5.2 Materialul şi metoda de experimentare
CAP. VI - REZULTATE OBŢINUTE
6.1 Concluzii privind rezultatele observaţiilor proprii
CAP. VII - ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE LA FLOAREA SOARELUI ÎN
EXPERIMENTELE REALIZATE
CAP. VIII - CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
Pagini 83
JUDEŢUL IAŞI
1.1 Importanţa culturii floarei-soarelui. Răspândirea ei în România
1.2 Cerinţele florii-soarelui faţă de factorii ecologici
1.2.1 Cerinţele faţă de temperatură
1.2.2 Cerinţele faţă de umiditate
1.2.3 Cerinţele faţă de lumină
1.2.4 Cerinţele faţă de sol
1.2.5 Zonarea florii-soarelui în România
1.3 Studiul cadrului natural al zonei în care este situată “Staţiunea de
cercetări agricole” Podu-Iloaiei
1.3.1 Situaţia geografică
1.3.2 Geomorfologia şi hidrologia zonei
1.3.3 Principalele caracteristici ale climei
1.3.4 Principalele tipuri zonale şi azonale de sol din unitate
1.3.5 Flora spontană
1.3.6 Concluzii asupra cadrului natural
CAP.II - PRINCIPALII AGENŢI PATOGENI LA FLOAREA SOARELUI
2.1 Bolile şi agenţii patogeni la floarea soarelui
2.1.1 Putregaiul moale al florii soarelui
2.1.2 Arsura bacteriană al florii soarelui
2.1.3 Mana florii soarelui
2.1.4 Putregaiul alb al florii soarelui
2.1.5 Pătarea brună şi frângerea tulpinilor la floarea soarelui
2.1.6 Rugina florii soarelui
2.1.7 Putregaiul cenuşiu al florii soarelui
2.1.8 Alternarioza
2.1.9 Pătarea frunzelor de floarea soarelui
2.1.10 Pătarea neagră a florii soarelui
2.1.11 Putrezirea rădăcinilor şi tulpinilor de floarea soarelui
2.1.12 Lupoaia
CAP. III - PRINCIPALELE VERIGI TEHNOLOGICE LA CULTURA FLORII SOARELUI
3.1 Rotaţia culturilor
3.2 Fertilizarea
3.3 Lucrările solului
3.4 Starea fitosanitară a seminţei. Soiuri
3.5 Semănatul florii soarelui
3.6 Recoltatul şi păstrarea seminţei
CAP. IV - TEHNOLOGIA DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A BOLILOR LA FLOAREA
SOARELUI
4.1 Măsuri agrotehnice de prevenire şi combatere
4.2 Metode biologice de prevenire şi combatere
4.3 Măsuri chimice de combatere
4.3.1 Tratamente efectuate la sămânţă
4.3.2 Tratamente efectuate în perioada de vegetaţie
4.3.3 Norme de protecţie a muncii la lucrările de combatere a
bolilor
CAP.V - SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI METODICA EXPERIENŢEI
5.1 Scopul şi obiectivul lucrării
5.2 Materialul şi metoda de experimentare
CAP. VI - REZULTATE OBŢINUTE
6.1 Concluzii privind rezultatele observaţiilor proprii
CAP. VII - ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE LA FLOAREA SOARELUI ÎN
EXPERIMENTELE REALIZATE
CAP. VIII - CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
Pagini 83
Elemente tehnologice privind cultura de soia pentru boabe in conditii de agrotehnica irigata
CAPITOLUL I .
ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA
1.1. Importanta istoricul si originea culturii de soia
1.2. Raspandirea culturii de soia
CAPITOLUL II
CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI SI ALE UNITATII
2.1 Pozitia geografica
2.2 Geomorfologia
2.3 Principalele caracteristici ale climei
2.4 Regimul vanturilor
2.5 Higroscopicitatea
2.6 Hidrografie
2.7 Regimul precipitatiilor
2.8 Vegetatia
2.9 Date despre ferma
CAPITOLUL III
SITUATIA CULTURII IN ZONA
3.1 Sistematica
3.2 Soiurile cultivate in Romania
3.3 Zone ecologice
3.4 Prezentarea plantei
3.5 Cerintele fata de clima si sol
3.6 Fazele cresterii si dezvoltarii faziale
CAPITOLUL IV
STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR
CAPITOLUL V
TEHNOLOGIA CULTURII DE SOIA PENTRU BOABE IN CADRUL FERMEI S.C MARETU
5.1 Suprafata cultivata
5.2 Productia programata
5.3 Rotatia culturii
5.4 Soia folosita ca premergatoare pentru alte culturi
5.5 Importanta soiului
5.6 Lucrarile solului pentru cultura de soia
5.7 Pregatirea patului germinativ
5.8 Semanatul
5.8.1 Epoca de semanat
5.8.2 Densitatea plantelor
3. Adancimea de semanat
4. Norma de samanta la hectar
5. Samanta
5.9.Fertilizarea culturii
5.9.1 fertilizarea cu azot
5.9.2 fertilizarea cu fosfor
5.9.3 fertilizarea cu potasiu
5.9.4 cerintele fata de microelemente
5.10 Combaterea buruienilor. Prevenirea si combaterea bolilor si
daunatorilor
5.10 A Combaterea buruienilor
5.10 B Metode de combatere a bolilor si daunatorilor
5.11 Irigarea culturii de soia
5.11.1 Dinamica rezervei initiale
5.11.2 Norma de irigatie
5.11.3 Irigarea culturii de soia in perioada de
vegetatie
5.11.4 Metodele de irigare
5.12 Rercoltarea si valorificarea productiei
5.12.1 Evaluarea productiei
5.12.2 Recoltarea
5.12.3 Reglajele combinei
5.12.4 Planul de gradare
5.12.5 Valorificarea recoltei
5.13 Eficienta economica
CAPITOLUL VI
CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE
Pagini 58
ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA
1.1. Importanta istoricul si originea culturii de soia
1.2. Raspandirea culturii de soia
CAPITOLUL II
CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI SI ALE UNITATII
2.1 Pozitia geografica
2.2 Geomorfologia
2.3 Principalele caracteristici ale climei
2.4 Regimul vanturilor
2.5 Higroscopicitatea
2.6 Hidrografie
2.7 Regimul precipitatiilor
2.8 Vegetatia
2.9 Date despre ferma
CAPITOLUL III
SITUATIA CULTURII IN ZONA
3.1 Sistematica
3.2 Soiurile cultivate in Romania
3.3 Zone ecologice
3.4 Prezentarea plantei
3.5 Cerintele fata de clima si sol
3.6 Fazele cresterii si dezvoltarii faziale
CAPITOLUL IV
STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR
CAPITOLUL V
TEHNOLOGIA CULTURII DE SOIA PENTRU BOABE IN CADRUL FERMEI S.C MARETU
5.1 Suprafata cultivata
5.2 Productia programata
5.3 Rotatia culturii
5.4 Soia folosita ca premergatoare pentru alte culturi
5.5 Importanta soiului
5.6 Lucrarile solului pentru cultura de soia
5.7 Pregatirea patului germinativ
5.8 Semanatul
5.8.1 Epoca de semanat
5.8.2 Densitatea plantelor
3. Adancimea de semanat
4. Norma de samanta la hectar
5. Samanta
5.9.Fertilizarea culturii
5.9.1 fertilizarea cu azot
5.9.2 fertilizarea cu fosfor
5.9.3 fertilizarea cu potasiu
5.9.4 cerintele fata de microelemente
5.10 Combaterea buruienilor. Prevenirea si combaterea bolilor si
daunatorilor
5.10 A Combaterea buruienilor
5.10 B Metode de combatere a bolilor si daunatorilor
5.11 Irigarea culturii de soia
5.11.1 Dinamica rezervei initiale
5.11.2 Norma de irigatie
5.11.3 Irigarea culturii de soia in perioada de
vegetatie
5.11.4 Metodele de irigare
5.12 Rercoltarea si valorificarea productiei
5.12.1 Evaluarea productiei
5.12.2 Recoltarea
5.12.3 Reglajele combinei
5.12.4 Planul de gradare
5.12.5 Valorificarea recoltei
5.13 Eficienta economica
CAPITOLUL VI
CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE
Pagini 58
Imbunatatirea si folosirea unei pajisti din zona premontana
1. Introducere………………………………………………...pag.4
2. Caracterizarea cadrului natural………………………………..pag.9
2.1 Aşezarea geografică…………………………………………..pag.9
2.2 Hidrografia şi hidrologia……………………………………. pag.9
2.3 Elemente climatice ………………………………………….. pag.9
2.4 Vegetaţia …………………………………………………….. pag.14
2.5 Solul…………………………………………………………... pag.15
3. Masuri de imbunatatire a pajistilor …………………………... pag.17
3.1 Masuri de suprafaţă ………………………………………… pag.17
3.2 Masuri radicale (infiintarea de pajisti temporare)………… pag.35
4. Organizarea pasunatului rational……………………………… pag.42
4.1 Folosirea pajistilor…………………………………………… pag.42
4.2 Organizarea ameliorativa a unei pajisti degradate………... pag.45
5. Concluzii…………………………………………………………. pag.47
6. Bibliografie ……………………………………………………… pag.48
2. Caracterizarea cadrului natural………………………………..pag.9
2.1 Aşezarea geografică…………………………………………..pag.9
2.2 Hidrografia şi hidrologia……………………………………. pag.9
2.3 Elemente climatice ………………………………………….. pag.9
2.4 Vegetaţia …………………………………………………….. pag.14
2.5 Solul…………………………………………………………... pag.15
3. Masuri de imbunatatire a pajistilor …………………………... pag.17
3.1 Masuri de suprafaţă ………………………………………… pag.17
3.2 Masuri radicale (infiintarea de pajisti temporare)………… pag.35
4. Organizarea pasunatului rational……………………………… pag.42
4.1 Folosirea pajistilor…………………………………………… pag.42
4.2 Organizarea ameliorativa a unei pajisti degradate………... pag.45
5. Concluzii…………………………………………………………. pag.47
6. Bibliografie ……………………………………………………… pag.48
Implicatiile fiziologice ale glandei pineale in cresterea si dezvoltarea puilor de carne
Cuprins
1
2 INTRODUCERE
3 CAPITOLUL I
4 Anatomia şi fiziologia glandei pineale la păsări
1. Anatomia şi histologia glandei pineale la păsări
2. Fiziologia glandei pineale
1.2.1. Hormonii produşi de glanda pineală
5 1.2.1.1. Hormonii indolici pineali
2. Hormonii peptidici pineali
6
7 CAPITOLUL II
Rolul fiziologic al hormonilor pineali
2.1. Rolul hormonilor pineali în reproducere
2.2. Interrelaţii funcţionale între glanda pineală şi complexul
hipotalamo-hipofizo-gonadal
2.3. Rolul hormonilor pineali în reglarea metabolismului
8
9 CAPITOLUL III
Influenţa administrării de hormoni pineali (indolici şi peptidici), asupra
performanţelor de creştere a puilor de carne
3.1. Organizarea experimentului
3.1.1. Scopul lucrării
3.1.2. Material biologic studiat
3.1.3. Organizarea experimentului
3.1.4. Metode statistice utilizate
3.1.5. Furaje şi reţete folosite
3.2. Evoluţia greutăţii corporale a puilor studiaţi
3.3. Consumul total şi specific de hrană la puii studiaţi
3.4. Indicatori de profil metabolic la puii studiaţi
3.5. Producţia de carne rezultată din sacrificarea puilor studiaţi
3.5.1. Caracteristicile fizico-chimice ale cărnii din carcase
3.5.2. Însuşirile organoleptice ale cărnii din carcase
3.5.3. Randamentul la sacrificare
10 CONCLUZII
11 BIBLIOGRAFIE
Pagini 33
1
2 INTRODUCERE
3 CAPITOLUL I
4 Anatomia şi fiziologia glandei pineale la păsări
1. Anatomia şi histologia glandei pineale la păsări
2. Fiziologia glandei pineale
1.2.1. Hormonii produşi de glanda pineală
5 1.2.1.1. Hormonii indolici pineali
2. Hormonii peptidici pineali
6
7 CAPITOLUL II
Rolul fiziologic al hormonilor pineali
2.1. Rolul hormonilor pineali în reproducere
2.2. Interrelaţii funcţionale între glanda pineală şi complexul
hipotalamo-hipofizo-gonadal
2.3. Rolul hormonilor pineali în reglarea metabolismului
8
9 CAPITOLUL III
Influenţa administrării de hormoni pineali (indolici şi peptidici), asupra
performanţelor de creştere a puilor de carne
3.1. Organizarea experimentului
3.1.1. Scopul lucrării
3.1.2. Material biologic studiat
3.1.3. Organizarea experimentului
3.1.4. Metode statistice utilizate
3.1.5. Furaje şi reţete folosite
3.2. Evoluţia greutăţii corporale a puilor studiaţi
3.3. Consumul total şi specific de hrană la puii studiaţi
3.4. Indicatori de profil metabolic la puii studiaţi
3.5. Producţia de carne rezultată din sacrificarea puilor studiaţi
3.5.1. Caracteristicile fizico-chimice ale cărnii din carcase
3.5.2. Însuşirile organoleptice ale cărnii din carcase
3.5.3. Randamentul la sacrificare
10 CONCLUZII
11 BIBLIOGRAFIE
Pagini 33
Analiza indicilor agrochimici si elaborarea planului de fertilizare
Cuprins:
Capitolul I Chimizarea agriculturii si contextul societaţii contemporane
1. Chimizarea agriculturii si criza energetica
2. Fertilizarea organo-minerală-mijloc esenţial de sporire a
producţiei
Capitolul II Caracterizarea condiţiilor naturale şi social-economice ale
localitaţii SIRET
1. Caracterizarea condiţiilor naturale
1. Poziţia geografică
2. Geomorfologia, geologia si litologia
3. Hidrologia si hidrogeologia
4. Principalele caracteristici ale climei
5. Vegetaţia naturală si cultivată
6. Fauna solului
7. Principalele tipuri zonale si azonale de sol
Capitolul III Cartarea agrochimică a solurilor
1. Modul de lucru
1. Faza pregătitoare
2. Faza de teren
3. Faza de laborator
4. Faza de birou
2. Indici agrochimici ce caracterizeaza starea de fertilitate
a solului
Reacţia chimică a solurilor
1. Caracterizarea starii de aprovizionare cu azot
şi fosfor
2. Caracterizarea stării de aprovizionare cu
potasiu mobil
Capitolul IV
Stadiul cercetărilor cu privire la fertilizarea păsunilor şi făneţelor
naturale
4.1. Compoziţia floristică a pajistilor şi exigenţa acestora
faţă de elementele nutritive
2. Cercetări privind fertilizarea organică
3. Cercetări privind fertilizarea chimica
4. Sisteme de fertilizare a pajistilor
Capitolul V Stabilirea dozelor de îngrasaminte chimice
funcţie de principalii indici agrochimici
1. Principii de stabilire a dozelor optim-economice
2. Modele matematice de stabilire a dozelor optime
economice
3. Aplicarea îngrasamintelor si amendamentelor
1. Epoci şi metode de aplicare a
îngrasamintelor şi amendamentelor
2. Îngrasamintele chimice şi amendamente
utilizate
4. Stabilirea necesarului de îngrasaminte şi amendamente
Capitolul VI
Întocmirea planului de fertilizare
6.1. Modul de folosinţa al terenului
6.2. Dozele de amendamente si ingraşaminte utilizate
Concluzii si recomandari
Pagini 71
Capitolul I Chimizarea agriculturii si contextul societaţii contemporane
1. Chimizarea agriculturii si criza energetica
2. Fertilizarea organo-minerală-mijloc esenţial de sporire a
producţiei
Capitolul II Caracterizarea condiţiilor naturale şi social-economice ale
localitaţii SIRET
1. Caracterizarea condiţiilor naturale
1. Poziţia geografică
2. Geomorfologia, geologia si litologia
3. Hidrologia si hidrogeologia
4. Principalele caracteristici ale climei
5. Vegetaţia naturală si cultivată
6. Fauna solului
7. Principalele tipuri zonale si azonale de sol
Capitolul III Cartarea agrochimică a solurilor
1. Modul de lucru
1. Faza pregătitoare
2. Faza de teren
3. Faza de laborator
4. Faza de birou
2. Indici agrochimici ce caracterizeaza starea de fertilitate
a solului
Reacţia chimică a solurilor
1. Caracterizarea starii de aprovizionare cu azot
şi fosfor
2. Caracterizarea stării de aprovizionare cu
potasiu mobil
Capitolul IV
Stadiul cercetărilor cu privire la fertilizarea păsunilor şi făneţelor
naturale
4.1. Compoziţia floristică a pajistilor şi exigenţa acestora
faţă de elementele nutritive
2. Cercetări privind fertilizarea organică
3. Cercetări privind fertilizarea chimica
4. Sisteme de fertilizare a pajistilor
Capitolul V Stabilirea dozelor de îngrasaminte chimice
funcţie de principalii indici agrochimici
1. Principii de stabilire a dozelor optim-economice
2. Modele matematice de stabilire a dozelor optime
economice
3. Aplicarea îngrasamintelor si amendamentelor
1. Epoci şi metode de aplicare a
îngrasamintelor şi amendamentelor
2. Îngrasamintele chimice şi amendamente
utilizate
4. Stabilirea necesarului de îngrasaminte şi amendamente
Capitolul VI
Întocmirea planului de fertilizare
6.1. Modul de folosinţa al terenului
6.2. Dozele de amendamente si ingraşaminte utilizate
Concluzii si recomandari
Pagini 71
Animalele de macelarie si tehnologia aprecierii lor si animale destinate productiei de carne.
Cuprins
I. PROCURAREA ANIMALELOR DE MACELARIE
I.1 APRECIEREA CALITATII IN VIU A ANIMALELOR RECEPTIONATE
II. TRANSPORTUL ANIMALELOR DESTINATE TAIERII
III. PIERDERILE DE GREUTATE ADMISE LA TRANSPORT
III.1 CONTROLUL ANIMALELOR INAINTEA TAIERII
III.2 FACTORII CARE INFLUENTEAZA CALITATEA SI CANTITATEA CARNII
INAINTE DE TAIERE
IV. ABATOARELE SI ANEXELE LOR
IV.1 IMPORTANTA SI AMPLASAREA ABATOARELOR
IV.2 ORDINUL NR. 599 DIN 01.08.1997
IV.2.1 NORMELE SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII
V. BOLILE ANIMALELOR DE CARNE
V.1 ANTRAXUL
V.2 RUJETUL SAU BRANCA PORCULUI
V.3 BRUCELOZ
V.4 FEBRA AFTOASA
V.5 BOLI PARAZITARE
V.6 TRICHINOZA
V.7 CISTICERCOZ
V.8 ECHINOCOCOZA HIDATICA
V.9 COMBATEREA PRINCIPALELOR EPIZOOTII
VI. MICROBIOLOGIE SI IGIENA ALIMENTARA
VI.1 VALOAREA ALIMENTARA A CARNII
VI.2 MICROFLORA CARNII
VI.3 ALTERAREA MICROBIOLOGICA A CARNII
VI.4 VALOAREA ALIMENTARA A PREPARATELOR DIN CARNE
VI.5 STRUCTURA CORPULUI ANIMALELOR. APARATELE SI SISTEMELE PRINCIPALE
DIN ORGANISMUL ANIMALELOR
VI.6 CARNEA, STRUCTURA CARNII
VI.7 ORGANE SI SUBPRODUSE COMESTIBILE DE ABATOR
VI.8 SUBPRODUSE COMESTIBILE
VI.9 MATERII AUXILIARE SI MATERII SECUNDARE
VI.10 ADAOSURI FOLOSITE LA FABRICAREA PREPARATELOR
VI.11 TRANSAREA, DEZOSAREA SI ALEGEREA CARNII
VI.11.1 CARNE DE PORC DESTINATA INDUSTRIALIZARII
VI.12 DEZOSAREA CAPATANILOR DE PORC
VI.13 CURATENIA LOCULUI DE MUNCA
VI.14 ETAPELE PARCURSE PENTRU O BUNA CURATENIE, DUPA INDEPARTAREA
GUNOIULUI
VI.15 SUBSTANTELE FOLOSITE PENTRU SPALARE
VI.15.1 APA POTABILA
VI.15.2 SUBSTANTELE CHIMICE DE SPALARE
VI.16 REGULI PRIVIND EXECUTAREA CURATENIEI
VI.17 IGIENA PERSONALA A LUCRATORULUI
VI.18 STAREA DE SANATATE A PERSONALULUI
VI.19 CLASIFICAREA PREPARATELOR DIN CARNE
VI.20 SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A PREPARATELOR DIN CARNE
VI.21 PREPARAREA BRADTULUI
VI.22 ORGANIZARE SI LEGISLATIA MUNCII
VI.23 INCETAREA CONTRACTULUI DE MUCA
VI.24 MUNCA FEMEILOR SI A TINERILOR
VI.25 AFUMAREA
VI.26 FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPOZITIA FUMULUI
VI.26.1 PROPRIETATILE FUMULUI
VI.26.2 FORMAREA CULORII DE AFUMAT
VI.27 MIJLOACE MODERNE DE AFUMARE
VII. INFLUENTA TRATEMENTELOR TERMICE ASUPRA CARNII
VII.1 MODIFICARILE FIZICO - CHIMICE ALE PROTEINELOR
VII.2 MODIFICARILE LIPIDELOR
VII.3 MODIFICAREA VALORII NUTRITIVE
VIII. OPERATIILE PRINCIPALE IN TEHNOLOGIA FABRICARII PREPARATELOR DIN CARNE
VIII.1 FABRICAREA PROSPATURILOR
VIII.2 MODIFICARI CARE SE PRODUC IN CARNE LA SARARE
VIII.3 ACTIUNEA AZOTATILOR SI AZOTITILOR
VIII.4 CONSERVAREA CARNII PRIN SARARE
VIII.4.1 CINETICA PROCESULUI DE SARARE
VIII.5 FACTORI CARE INFLUENTEAZA DURATA SARARII
VIII.6 DEFECTELE PREPARATELOR DIN CARNE
IX. TEHNOLOGIA TAIERII ANIMALELOR SI PASARILOR
IX.1 INTREPRINDERI PENTRU TAIEREA ANIMALELOR SI PASARILOR.
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE
IX.2 OPERATII TEHNOLOGICE PRINCIPALE DE TAIERE A ANIMALELOR SI A
PASARILOR IN ABATOARE
IX.3 PREGATIREA ANIMALELOR SI PASARILOR PENTRU TAIERE
IX.4 SUPRIMAREA VIETII ANIMALELOR SI A PASARILOR
IX.5 PRELUCRAREA CARCASEI
X. TEHNOLOGIA TAIERII PORCINELOR
X.1 LINIILE DE TAIERE A PORCINELOR
X.2 FACTORII DE CALITATE
X.2.1 PASTRAREA
XI. NORME DE PROTECTIE A MUNCII
XI.1 MASURI SANITARE SI SANITAR-VETERINARE PENTRU ASIGURAREA
XI.2 SALUBRITATII CARNII SI A STARII DE IGIENA A UNITATILOR DE
INDUSTRIALIZARE A CARNII. CONTROLUL SANITAR-VETERINAR
XI.3 STAREA DE IGIENA A UNITATILOR DE INDUSTRIALIZARII A CARNII
XII. CONTROLUL SANITAR- VETERINAR
XII.1 LEGISLATIA DE REGLEMENTARE IN DOMENIU
XII.2 OBLIGATIILE AGENTILOR ECONOMICI
XII.3 CONDITII DE PASTRARE PANA LA VANZARE
XII.4 CONDITII DE TRANSPORT
XII.5 SFATURI PENTRU CUMPARAREA CARNII SI A PRODUSELOR DIN CARNE
XIII. EXEMPLU
Pagini 99
I. PROCURAREA ANIMALELOR DE MACELARIE
I.1 APRECIEREA CALITATII IN VIU A ANIMALELOR RECEPTIONATE
II. TRANSPORTUL ANIMALELOR DESTINATE TAIERII
III. PIERDERILE DE GREUTATE ADMISE LA TRANSPORT
III.1 CONTROLUL ANIMALELOR INAINTEA TAIERII
III.2 FACTORII CARE INFLUENTEAZA CALITATEA SI CANTITATEA CARNII
INAINTE DE TAIERE
IV. ABATOARELE SI ANEXELE LOR
IV.1 IMPORTANTA SI AMPLASAREA ABATOARELOR
IV.2 ORDINUL NR. 599 DIN 01.08.1997
IV.2.1 NORMELE SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII
V. BOLILE ANIMALELOR DE CARNE
V.1 ANTRAXUL
V.2 RUJETUL SAU BRANCA PORCULUI
V.3 BRUCELOZ
V.4 FEBRA AFTOASA
V.5 BOLI PARAZITARE
V.6 TRICHINOZA
V.7 CISTICERCOZ
V.8 ECHINOCOCOZA HIDATICA
V.9 COMBATEREA PRINCIPALELOR EPIZOOTII
VI. MICROBIOLOGIE SI IGIENA ALIMENTARA
VI.1 VALOAREA ALIMENTARA A CARNII
VI.2 MICROFLORA CARNII
VI.3 ALTERAREA MICROBIOLOGICA A CARNII
VI.4 VALOAREA ALIMENTARA A PREPARATELOR DIN CARNE
VI.5 STRUCTURA CORPULUI ANIMALELOR. APARATELE SI SISTEMELE PRINCIPALE
DIN ORGANISMUL ANIMALELOR
VI.6 CARNEA, STRUCTURA CARNII
VI.7 ORGANE SI SUBPRODUSE COMESTIBILE DE ABATOR
VI.8 SUBPRODUSE COMESTIBILE
VI.9 MATERII AUXILIARE SI MATERII SECUNDARE
VI.10 ADAOSURI FOLOSITE LA FABRICAREA PREPARATELOR
VI.11 TRANSAREA, DEZOSAREA SI ALEGEREA CARNII
VI.11.1 CARNE DE PORC DESTINATA INDUSTRIALIZARII
VI.12 DEZOSAREA CAPATANILOR DE PORC
VI.13 CURATENIA LOCULUI DE MUNCA
VI.14 ETAPELE PARCURSE PENTRU O BUNA CURATENIE, DUPA INDEPARTAREA
GUNOIULUI
VI.15 SUBSTANTELE FOLOSITE PENTRU SPALARE
VI.15.1 APA POTABILA
VI.15.2 SUBSTANTELE CHIMICE DE SPALARE
VI.16 REGULI PRIVIND EXECUTAREA CURATENIEI
VI.17 IGIENA PERSONALA A LUCRATORULUI
VI.18 STAREA DE SANATATE A PERSONALULUI
VI.19 CLASIFICAREA PREPARATELOR DIN CARNE
VI.20 SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A PREPARATELOR DIN CARNE
VI.21 PREPARAREA BRADTULUI
VI.22 ORGANIZARE SI LEGISLATIA MUNCII
VI.23 INCETAREA CONTRACTULUI DE MUCA
VI.24 MUNCA FEMEILOR SI A TINERILOR
VI.25 AFUMAREA
VI.26 FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPOZITIA FUMULUI
VI.26.1 PROPRIETATILE FUMULUI
VI.26.2 FORMAREA CULORII DE AFUMAT
VI.27 MIJLOACE MODERNE DE AFUMARE
VII. INFLUENTA TRATEMENTELOR TERMICE ASUPRA CARNII
VII.1 MODIFICARILE FIZICO - CHIMICE ALE PROTEINELOR
VII.2 MODIFICARILE LIPIDELOR
VII.3 MODIFICAREA VALORII NUTRITIVE
VIII. OPERATIILE PRINCIPALE IN TEHNOLOGIA FABRICARII PREPARATELOR DIN CARNE
VIII.1 FABRICAREA PROSPATURILOR
VIII.2 MODIFICARI CARE SE PRODUC IN CARNE LA SARARE
VIII.3 ACTIUNEA AZOTATILOR SI AZOTITILOR
VIII.4 CONSERVAREA CARNII PRIN SARARE
VIII.4.1 CINETICA PROCESULUI DE SARARE
VIII.5 FACTORI CARE INFLUENTEAZA DURATA SARARII
VIII.6 DEFECTELE PREPARATELOR DIN CARNE
IX. TEHNOLOGIA TAIERII ANIMALELOR SI PASARILOR
IX.1 INTREPRINDERI PENTRU TAIEREA ANIMALELOR SI PASARILOR.
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE
IX.2 OPERATII TEHNOLOGICE PRINCIPALE DE TAIERE A ANIMALELOR SI A
PASARILOR IN ABATOARE
IX.3 PREGATIREA ANIMALELOR SI PASARILOR PENTRU TAIERE
IX.4 SUPRIMAREA VIETII ANIMALELOR SI A PASARILOR
IX.5 PRELUCRAREA CARCASEI
X. TEHNOLOGIA TAIERII PORCINELOR
X.1 LINIILE DE TAIERE A PORCINELOR
X.2 FACTORII DE CALITATE
X.2.1 PASTRAREA
XI. NORME DE PROTECTIE A MUNCII
XI.1 MASURI SANITARE SI SANITAR-VETERINARE PENTRU ASIGURAREA
XI.2 SALUBRITATII CARNII SI A STARII DE IGIENA A UNITATILOR DE
INDUSTRIALIZARE A CARNII. CONTROLUL SANITAR-VETERINAR
XI.3 STAREA DE IGIENA A UNITATILOR DE INDUSTRIALIZARII A CARNII
XII. CONTROLUL SANITAR- VETERINAR
XII.1 LEGISLATIA DE REGLEMENTARE IN DOMENIU
XII.2 OBLIGATIILE AGENTILOR ECONOMICI
XII.3 CONDITII DE PASTRARE PANA LA VANZARE
XII.4 CONDITII DE TRANSPORT
XII.5 SFATURI PENTRU CUMPARAREA CARNII SI A PRODUSELOR DIN CARNE
XIII. EXEMPLU
Pagini 99
Aspecte comparative privind tehnologia aplicata pe fazele de vegetatie la cultura graului de toamna
Cuprins
1 Capitolul I. INTRODUCERE
1. Generalitãţi
2. Grâul – importanţã şi rãspândire
3. Grâul – origine, istoric şi sistematicã
4. Scopul lucrãrii de diplomã
Capitolul II. OFERTA ECOLOGICÃ (DESCRIEREA ZONEI ŞI A UNITÃŢII)
2.1 Condiţiile naturale ale zonei
2.2 Caracterizarea condiţiilor naturale din cadrul fermei Veriga
2.2.1 Aşezare geograficã în relief
2.2.2 Geomorfologia şi hidrografia zonei
2.2.3 Principalele caracteristici ale climei
2.2.4 Principalele tipuri zonale de sol şi potenţialul lor de
fertilitate
2.2.5 Vegetaţia şi fauna
2.3 Descrierea unitãţii
2 Capitolul III. GRAUL – PARTICULARITÃŢILE ANATOMO-MORFOLOGICE
3.1 Particularitãţi anatomo-morfologice
3.2 Particularitãţi biologice
3.3 Cerinţe faţã de climã şi sol
3 Capitolul IV. TEHNOLOGIA CULTIVÃRII GRÂULUI DE TOAMNÃ
4.1 Amplasarea culturii
4.2 Fertilizarea
4.3 Lucrãrile solului
4.4 Sãmânţa şi semãnatul
4.5 Lucrãri de îngrijire
4.6 Recoltarea – gradarea
4.7 Producţii
4.8 Eficienţa producţiei
4 Capitolul V. CONDITII ŞI METODA DE LUCRU
5.1 Descrierea soiului Alex
5.2 Descrierea condiţiilor climatice
5.3 Condiţii tehnologice pe fenofaze
5.3.1 Codificarea vegetaţiei
5.3.2 Prezentarea rezultatelor
5 Capitolul VI. CONCLUZII
6 BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 97
1 Capitolul I. INTRODUCERE
1. Generalitãţi
2. Grâul – importanţã şi rãspândire
3. Grâul – origine, istoric şi sistematicã
4. Scopul lucrãrii de diplomã
Capitolul II. OFERTA ECOLOGICÃ (DESCRIEREA ZONEI ŞI A UNITÃŢII)
2.1 Condiţiile naturale ale zonei
2.2 Caracterizarea condiţiilor naturale din cadrul fermei Veriga
2.2.1 Aşezare geograficã în relief
2.2.2 Geomorfologia şi hidrografia zonei
2.2.3 Principalele caracteristici ale climei
2.2.4 Principalele tipuri zonale de sol şi potenţialul lor de
fertilitate
2.2.5 Vegetaţia şi fauna
2.3 Descrierea unitãţii
2 Capitolul III. GRAUL – PARTICULARITÃŢILE ANATOMO-MORFOLOGICE
3.1 Particularitãţi anatomo-morfologice
3.2 Particularitãţi biologice
3.3 Cerinţe faţã de climã şi sol
3 Capitolul IV. TEHNOLOGIA CULTIVÃRII GRÂULUI DE TOAMNÃ
4.1 Amplasarea culturii
4.2 Fertilizarea
4.3 Lucrãrile solului
4.4 Sãmânţa şi semãnatul
4.5 Lucrãri de îngrijire
4.6 Recoltarea – gradarea
4.7 Producţii
4.8 Eficienţa producţiei
4 Capitolul V. CONDITII ŞI METODA DE LUCRU
5.1 Descrierea soiului Alex
5.2 Descrierea condiţiilor climatice
5.3 Condiţii tehnologice pe fenofaze
5.3.1 Codificarea vegetaţiei
5.3.2 Prezentarea rezultatelor
5 Capitolul VI. CONCLUZII
6 BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 97
Bolile orzului si combaterea lor
Cuprins
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
I.1 IMPORTANTA CULTURII ORZULUI
I.2 SISTEMATICA, ORIGINE, SOIURI
I.2.1 SISTEMATICA
I.2.2 ORIGINEA ORZULUI
I.2.3 SOIURI
I.3 COMPOZITIA CHIMICA A ORZULUI
I.4 SUPRAFETE CULTIVATE SI PRODUCTII OBTINUTE
I.5 PREZENTAREA PLANTEI
I.6 RADACINA ORZULUI
I.6.1 TULPINA
I.6.2 FRUNZA
II. PREZENTAREA MONOGRAFICA A ICDA FUNDULEA
II.1 ASEZAREA GEOGRAFICA A ICDA FUNDULEA
II.2 PROPIETATILE FIZICE ALE SOLULUI
II.3 PROPIETATILE HIDROFIZICE ALE SOLULUI
II.4 PROPIETATILE CHIMICE ALE SOLULUI
II.5 PROPIETATILE BIOLOGICE ALE SOLULUI
II.6 CLIMA
II.7 PRECIPITATIILE
II.8 UMIDITATEA ATMOSFERICA
II.9 INSOLATIA
II.10 REGIMUL EOLIAN
III. TEHNOLOGIA DE CULTURA A ORZULUI
III.1 ROTATIA
III.2 FERTILIZAREA
III.2.1 ROLUL PRINCIPALELOR ELEMENTELOR NUTRITIVE
III.2.1.1 ROLUL AZOTULUI
III.2.1.2 ROLUL FOSFORULUI
III.2.1.3 ROLUL POTASIULUI
III.2.2 ELEMENTELE NUTRITIVE SI REZISTENTA PLANTELOR LA BOLI
III.2.3 ROLUL MACROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI
PLANTELOR LA BOLI
III.2.3.1 AZOTUL
III.2.3.2 FOSFORUL
III.2.3.3 POTASIUL
III.2.3.4 CALCIUL
III.2.3.5 MAGNEZIUL
III.2.4 ROLUL MICROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI
PLANTELOR LA BOLI
III.2.4.1 BORUL
III.2.4.2 CUPRUL
III.2.4.3 MANGAN
III.2.4.4 ZINC
III.2.4.5 SILICIUL
III.2.5 APLICAREA INGRASAMINTELOR
III.2.5.1 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU AZOT
III.2.5.2 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU FOSFOR
III.2.5.3 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU POTASIU
III.2.6 APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD
III.2.7 APLICAREA AMENDAMENTELOR
III.2.8 FERTILIZAREA LA ORZUL DE PRIMAVARA
III.3 LUCRARILE SOLULUI
III.3.1 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGATOARELE TIMPURII
III.3.2 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGAROARELE TARZII
III.4 SAMANTA SI SEMANATUL
III.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE
III.5.1 COMBATEREA BURUIENILOR
III.6 IRIGAREA CULTURII DE ORZ
III.7 RECOLTAREA ORZULUI
IV. RUGINA ORZULUI
IV.1 AGENTUL PATOGEN
IV.1.1 COMBATERE
IV.2 ARSURA FRUNZELOR DE ORZ (RHYNCHOSPORIUM SECALIS)
IV.2.1 RASPANDIRE
IV.2.2 SIMPTOME
IV.2.3 AGENTUL PATOGEN
IV.2.4 COMBATERE
IV.3 RUGINA BRUNA A ORZULUI (PUCCINIA HORDEI)
IV.3.1 RASPANDIRE
IV.3.2 SIMPTOME
IV.3.3 AGENTUL PATOGEN
IV.3.4 COMBATERE
IV.4 RUGINA GALBENA (PUCCINIA STRIIFORMIS F.SP. HORDEI)
IV.4.1 RASPANDIRE
IV.4.2 SIMPTOME
IV.4.3 AGENTUL PATOGEN
IV.4.4 COMBATERE
IV.5 RUGINA NEAGRA (PUCCINIA GRAMINIS F.SP. HORDEI)
IV.5.1 RASPANDIRE
IV.5.2 SIMPTOME
IV.5.3 AGENTUL PATOGEN
IV.5.4 COMBATERE
IV.6 INNEGRIREA SI GENUNCHEREA BAZEI TULPINII ORZULUI (GAUMANOMYCES
GRAMINIS SIN. OPHIOBOLUS GRAMINIS)
IV.6.1 RASPANDIRE
IV.6.2 SIMPTOME
IV.6.3 AGENTUL PATOGEN
IV.6.4 COMBATERE
V. STAREA FITOSANITARA A CULTURII DE ORZ LA ICDA FUNDULEA
VI. MATERIAL SI METODA
VI.1 AMPLASAREA EXPERIENTEI
VI.2 METODE DE CERCETARE FOLOSITE IN DIAGNOZA BOLILOR SI STUDIUL
AGENTILOR PATOGENI
VII. REZULTATE OBTINUTE
VIII. CONCLUZII SI RECOMANDARI
VIII.1 IN URMA CERCETARILOR INTREPRINSE S-AU DESPRINS URMATOARELE
CONCLUZII
VIII.2 RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 81
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
I.1 IMPORTANTA CULTURII ORZULUI
I.2 SISTEMATICA, ORIGINE, SOIURI
I.2.1 SISTEMATICA
I.2.2 ORIGINEA ORZULUI
I.2.3 SOIURI
I.3 COMPOZITIA CHIMICA A ORZULUI
I.4 SUPRAFETE CULTIVATE SI PRODUCTII OBTINUTE
I.5 PREZENTAREA PLANTEI
I.6 RADACINA ORZULUI
I.6.1 TULPINA
I.6.2 FRUNZA
II. PREZENTAREA MONOGRAFICA A ICDA FUNDULEA
II.1 ASEZAREA GEOGRAFICA A ICDA FUNDULEA
II.2 PROPIETATILE FIZICE ALE SOLULUI
II.3 PROPIETATILE HIDROFIZICE ALE SOLULUI
II.4 PROPIETATILE CHIMICE ALE SOLULUI
II.5 PROPIETATILE BIOLOGICE ALE SOLULUI
II.6 CLIMA
II.7 PRECIPITATIILE
II.8 UMIDITATEA ATMOSFERICA
II.9 INSOLATIA
II.10 REGIMUL EOLIAN
III. TEHNOLOGIA DE CULTURA A ORZULUI
III.1 ROTATIA
III.2 FERTILIZAREA
III.2.1 ROLUL PRINCIPALELOR ELEMENTELOR NUTRITIVE
III.2.1.1 ROLUL AZOTULUI
III.2.1.2 ROLUL FOSFORULUI
III.2.1.3 ROLUL POTASIULUI
III.2.2 ELEMENTELE NUTRITIVE SI REZISTENTA PLANTELOR LA BOLI
III.2.3 ROLUL MACROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI
PLANTELOR LA BOLI
III.2.3.1 AZOTUL
III.2.3.2 FOSFORUL
III.2.3.3 POTASIUL
III.2.3.4 CALCIUL
III.2.3.5 MAGNEZIUL
III.2.4 ROLUL MICROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI
PLANTELOR LA BOLI
III.2.4.1 BORUL
III.2.4.2 CUPRUL
III.2.4.3 MANGAN
III.2.4.4 ZINC
III.2.4.5 SILICIUL
III.2.5 APLICAREA INGRASAMINTELOR
III.2.5.1 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU AZOT
III.2.5.2 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU FOSFOR
III.2.5.3 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU POTASIU
III.2.6 APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD
III.2.7 APLICAREA AMENDAMENTELOR
III.2.8 FERTILIZAREA LA ORZUL DE PRIMAVARA
III.3 LUCRARILE SOLULUI
III.3.1 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGATOARELE TIMPURII
III.3.2 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGAROARELE TARZII
III.4 SAMANTA SI SEMANATUL
III.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE
III.5.1 COMBATEREA BURUIENILOR
III.6 IRIGAREA CULTURII DE ORZ
III.7 RECOLTAREA ORZULUI
IV. RUGINA ORZULUI
IV.1 AGENTUL PATOGEN
IV.1.1 COMBATERE
IV.2 ARSURA FRUNZELOR DE ORZ (RHYNCHOSPORIUM SECALIS)
IV.2.1 RASPANDIRE
IV.2.2 SIMPTOME
IV.2.3 AGENTUL PATOGEN
IV.2.4 COMBATERE
IV.3 RUGINA BRUNA A ORZULUI (PUCCINIA HORDEI)
IV.3.1 RASPANDIRE
IV.3.2 SIMPTOME
IV.3.3 AGENTUL PATOGEN
IV.3.4 COMBATERE
IV.4 RUGINA GALBENA (PUCCINIA STRIIFORMIS F.SP. HORDEI)
IV.4.1 RASPANDIRE
IV.4.2 SIMPTOME
IV.4.3 AGENTUL PATOGEN
IV.4.4 COMBATERE
IV.5 RUGINA NEAGRA (PUCCINIA GRAMINIS F.SP. HORDEI)
IV.5.1 RASPANDIRE
IV.5.2 SIMPTOME
IV.5.3 AGENTUL PATOGEN
IV.5.4 COMBATERE
IV.6 INNEGRIREA SI GENUNCHEREA BAZEI TULPINII ORZULUI (GAUMANOMYCES
GRAMINIS SIN. OPHIOBOLUS GRAMINIS)
IV.6.1 RASPANDIRE
IV.6.2 SIMPTOME
IV.6.3 AGENTUL PATOGEN
IV.6.4 COMBATERE
V. STAREA FITOSANITARA A CULTURII DE ORZ LA ICDA FUNDULEA
VI. MATERIAL SI METODA
VI.1 AMPLASAREA EXPERIENTEI
VI.2 METODE DE CERCETARE FOLOSITE IN DIAGNOZA BOLILOR SI STUDIUL
AGENTILOR PATOGENI
VII. REZULTATE OBTINUTE
VIII. CONCLUZII SI RECOMANDARI
VIII.1 IN URMA CERCETARILOR INTREPRINSE S-AU DESPRINS URMATOARELE
CONCLUZII
VIII.2 RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 81
Caracterizarea conditiilor naturale
1. Importanţă. Întrebuinţări.
1.2.Compoziţia chimică
1.3. Răspândirea florii-soarelui
1.4.Scopul şi motivaţia lucrării de diplomă
Capitolul 2. Caracterizarea condiţiilor naturale ale zonei şi unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu, judeţul Brăila
1. Aşezare geografică
2. Relieful
2.3.Caracteristicile geomorfologice ale Câmpiei Brăilei
2.4. Hidrografia şi hidrogeologia
2.6.Caracteristicile climatice
2.6.1. Regimul pluviometric
2.6.2. Regimul termic
2.6.4. Indicele de ariditate (De Martonne)
2.7.Flora şi fauna
2.8.Structura culturilor agricole în Câmpia Brăilei
2.9.Prezentarea unităţii
Capitolul 3. Stadiul cunoaşterii cu privire la cultura florii-soarelui
3.1.Originea şi istoricul florii - soarelui.
3.2.Sistematica florii - soarelui
3. Cerinţe faţă de climă şi sol
3.3.1. Temperatura
3.3.2. Umiditatea
3.3.3. Lumina
3.3.4. Solul
4. Zonarea florii - soarelui
5. Hibrizi cultivaţi în România şi în lume
3.5.1 Hibrizi cultivaţi de floarea – soarelui în România
3.5.2 Hibrizi străini de floarea-soarelui înregistraţi în diferite
ţări
3.6. Prezentarea plantei
3.6.1 Sistemul radicular
3.6.1.1 Structura rădăcinii
3.6.2. Tulpina
3.6.2.1. Structura tulpinii
3.6.3.Aparatul foliar
3.6.3.1. Structura frunzei
3.6.4.Inflorescenţă
3.6.5. Fructul
3.6.5.1 Structura fructului
3.6.5.2.Structura seminţei
3.7.Faze de vegetaţie
3.7.1 Faza germinare – răsărire – A
3.7.2. Faza vegetativă – B
3.7.3 Faza de buton floral – E
3.7.4. Faza de înflorire – F
3.7.5 Faza de maturitate – M
3.8.Cercetări privind combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor
din cultura florii-soarelui
3.8.1.Protecţia integrată a culturii de floarea-soarelui împotriva
agenţilor patogeni
3.8.2. Schema combaterii integrate a bolilor şi dăunătorilor din culturile
de floarea-soarelui
Capitolul 4. Elemente tehnologice aplicate la cultura florii-soarelui în
anul agricol 2004-2005 la S.C. Protevit S.A. Cazasu
1. Caracteristicile climatice pe parcursul perioadei de vegetaţie
4.1.1. Precipitaţii
4.1.2. Umiditatea relativă a aerului
4.1.3. Temperatura
4.1.4. Durata de stălucire a soarelui
4.1.5. Evapotranspiraţia
4.1.6. Indicele de ariditate
2. Condiţii pedologice
4.3 Suprafaţa cultivată. Producţia programată
4. Descrierea hibridului
5. Asolament. Rotaţie. Planta premergătoare
4.5.1. Asolamentul, rotaţia şi planta premergătoare
4.5.2.Planta premergătoare
4.5.3. Asolamentul. Rotaţia. Planta premergătoare – în cadrul unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
6. Fertilizarea
1. Azotul
4.6.2.Fosforul
4.6.3. Macroelemente de ordin secundar
4.6.3.1 Calciul
4.6.3.2 Magneziul
4.6.4.Rolul microelementelor (Fe, Mn, Zn, Cu, B, Mo)
7. Asolament. Rotaţie. Planta premergătoare
4.5.1. Asolamentul, rotaţia şi planta premergătoare
4.5.2.Planta premergătoare
4.5.3. Asolamentul. Rotaţia. Planta premergătoare – în cadrul unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
8. Fertilizarea
1. Azotul
4.6.2.Fosforul
4.6.3. Macroelemente de ordin secundar
4.6.3.1 Calciul
4.6.3.2 Magneziul
4.6.4.Rolul microelementelor (Fe, Mn, Zn, Cu, B, Mo)
4.6.4.1. Borul.
4.6.4.2.Zincul.
4.6.4.3.Molibdenul.
4.6.4.4.Manganul.
4.6.4.5.Fierul
4.6.5.Fertilizarea cu îngrăşăminte organice
4.6.6.Fertilizarea cu îngrăşăminte minerale
4.6.6.1.Îngrăşămintele cu azot
4.6.6.2.Îngrăşăminte cu fosfor
4.6.6.3.Îngrăşăminte cu potasiu
4.6.7 Aplicarea microelementelor
4.6.8.Fertilizarea starter
4.6.9. Fertilizarea foliară
4.6.10. Fertilizarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA
Cazasu (Figurile 13 şi 14)
9. Lucrările solului
4.7.1.Dezmiriştirea
4.7.2.Arătura
4.7.3.Pregătirea patului germinativ
4.7.4 Lucrările solului – în cadrul unităţii SC PROTEVIT SA Cazasu
4.7.4.1. Dezmiriştirea -
4.7.4.2. Arătura, lucrarea de bază,
4.7.4.4. Pregătirea patului germinativ
10. Sămânţa. Semănatul.
4.8.2. Densitatea de semănat
4.8.3. Norma de sămânţă
4.8.4. Distanţa între rânduri
4.8.5. Adâncimea de semănat
4.8.6. Sămânţa.Semănatul - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA
(fig. 14 şi 15)
11. Lucrări de îngrijire
4.9.1. Spectrul de îmburuienare la floarea-soarelui şi combaterea
4.9.1.1. Rolul rotaţiei în lupta împotriva buruienilor
4.9.1.2. Combaterea buruienilor prin lucrările solului
4.9.1.3. Efectul tehnicii de semănat asupra gradului de îmburuienare
4.9.1.4. Combaterea buruienilor prin prăşit
4.9.1.5. Combaterea chimică a buruienilor
4.9.1.6. Lucrări de îngrijire - în cadrul unităţii agricole SC
PROTEVIT SA, Cazasu
4.9.2. Bolile florii-soarelui şi combaterea lor
4.9.3. Dăunătorii florii-soarelui şi combaterea lor
4.9.4. Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor
4.9.4.1. Măsurile agrofitotehnice sunt:
4.9.4.2. Combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor florii-soarelui
4.9.4.3. Combaterea bolilor şi dăunătorilor - în cadrul unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
5. Irigarea
1. Irigarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
6. Polenizarea suplimentară
12. Recoltarea
4.10.1 Recoltarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
Capitolul 5. Rezultatele tehnologiei agricole la SC PROTEVIT SA Cazasu
1. Producţii
Bibliografie
Pagini 125
1.2.Compoziţia chimică
1.3. Răspândirea florii-soarelui
1.4.Scopul şi motivaţia lucrării de diplomă
Capitolul 2. Caracterizarea condiţiilor naturale ale zonei şi unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu, judeţul Brăila
1. Aşezare geografică
2. Relieful
2.3.Caracteristicile geomorfologice ale Câmpiei Brăilei
2.4. Hidrografia şi hidrogeologia
2.6.Caracteristicile climatice
2.6.1. Regimul pluviometric
2.6.2. Regimul termic
2.6.4. Indicele de ariditate (De Martonne)
2.7.Flora şi fauna
2.8.Structura culturilor agricole în Câmpia Brăilei
2.9.Prezentarea unităţii
Capitolul 3. Stadiul cunoaşterii cu privire la cultura florii-soarelui
3.1.Originea şi istoricul florii - soarelui.
3.2.Sistematica florii - soarelui
3. Cerinţe faţă de climă şi sol
3.3.1. Temperatura
3.3.2. Umiditatea
3.3.3. Lumina
3.3.4. Solul
4. Zonarea florii - soarelui
5. Hibrizi cultivaţi în România şi în lume
3.5.1 Hibrizi cultivaţi de floarea – soarelui în România
3.5.2 Hibrizi străini de floarea-soarelui înregistraţi în diferite
ţări
3.6. Prezentarea plantei
3.6.1 Sistemul radicular
3.6.1.1 Structura rădăcinii
3.6.2. Tulpina
3.6.2.1. Structura tulpinii
3.6.3.Aparatul foliar
3.6.3.1. Structura frunzei
3.6.4.Inflorescenţă
3.6.5. Fructul
3.6.5.1 Structura fructului
3.6.5.2.Structura seminţei
3.7.Faze de vegetaţie
3.7.1 Faza germinare – răsărire – A
3.7.2. Faza vegetativă – B
3.7.3 Faza de buton floral – E
3.7.4. Faza de înflorire – F
3.7.5 Faza de maturitate – M
3.8.Cercetări privind combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor
din cultura florii-soarelui
3.8.1.Protecţia integrată a culturii de floarea-soarelui împotriva
agenţilor patogeni
3.8.2. Schema combaterii integrate a bolilor şi dăunătorilor din culturile
de floarea-soarelui
Capitolul 4. Elemente tehnologice aplicate la cultura florii-soarelui în
anul agricol 2004-2005 la S.C. Protevit S.A. Cazasu
1. Caracteristicile climatice pe parcursul perioadei de vegetaţie
4.1.1. Precipitaţii
4.1.2. Umiditatea relativă a aerului
4.1.3. Temperatura
4.1.4. Durata de stălucire a soarelui
4.1.5. Evapotranspiraţia
4.1.6. Indicele de ariditate
2. Condiţii pedologice
4.3 Suprafaţa cultivată. Producţia programată
4. Descrierea hibridului
5. Asolament. Rotaţie. Planta premergătoare
4.5.1. Asolamentul, rotaţia şi planta premergătoare
4.5.2.Planta premergătoare
4.5.3. Asolamentul. Rotaţia. Planta premergătoare – în cadrul unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
6. Fertilizarea
1. Azotul
4.6.2.Fosforul
4.6.3. Macroelemente de ordin secundar
4.6.3.1 Calciul
4.6.3.2 Magneziul
4.6.4.Rolul microelementelor (Fe, Mn, Zn, Cu, B, Mo)
7. Asolament. Rotaţie. Planta premergătoare
4.5.1. Asolamentul, rotaţia şi planta premergătoare
4.5.2.Planta premergătoare
4.5.3. Asolamentul. Rotaţia. Planta premergătoare – în cadrul unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
8. Fertilizarea
1. Azotul
4.6.2.Fosforul
4.6.3. Macroelemente de ordin secundar
4.6.3.1 Calciul
4.6.3.2 Magneziul
4.6.4.Rolul microelementelor (Fe, Mn, Zn, Cu, B, Mo)
4.6.4.1. Borul.
4.6.4.2.Zincul.
4.6.4.3.Molibdenul.
4.6.4.4.Manganul.
4.6.4.5.Fierul
4.6.5.Fertilizarea cu îngrăşăminte organice
4.6.6.Fertilizarea cu îngrăşăminte minerale
4.6.6.1.Îngrăşămintele cu azot
4.6.6.2.Îngrăşăminte cu fosfor
4.6.6.3.Îngrăşăminte cu potasiu
4.6.7 Aplicarea microelementelor
4.6.8.Fertilizarea starter
4.6.9. Fertilizarea foliară
4.6.10. Fertilizarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA
Cazasu (Figurile 13 şi 14)
9. Lucrările solului
4.7.1.Dezmiriştirea
4.7.2.Arătura
4.7.3.Pregătirea patului germinativ
4.7.4 Lucrările solului – în cadrul unităţii SC PROTEVIT SA Cazasu
4.7.4.1. Dezmiriştirea -
4.7.4.2. Arătura, lucrarea de bază,
4.7.4.4. Pregătirea patului germinativ
10. Sămânţa. Semănatul.
4.8.2. Densitatea de semănat
4.8.3. Norma de sămânţă
4.8.4. Distanţa între rânduri
4.8.5. Adâncimea de semănat
4.8.6. Sămânţa.Semănatul - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA
(fig. 14 şi 15)
11. Lucrări de îngrijire
4.9.1. Spectrul de îmburuienare la floarea-soarelui şi combaterea
4.9.1.1. Rolul rotaţiei în lupta împotriva buruienilor
4.9.1.2. Combaterea buruienilor prin lucrările solului
4.9.1.3. Efectul tehnicii de semănat asupra gradului de îmburuienare
4.9.1.4. Combaterea buruienilor prin prăşit
4.9.1.5. Combaterea chimică a buruienilor
4.9.1.6. Lucrări de îngrijire - în cadrul unităţii agricole SC
PROTEVIT SA, Cazasu
4.9.2. Bolile florii-soarelui şi combaterea lor
4.9.3. Dăunătorii florii-soarelui şi combaterea lor
4.9.4. Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor
4.9.4.1. Măsurile agrofitotehnice sunt:
4.9.4.2. Combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor florii-soarelui
4.9.4.3. Combaterea bolilor şi dăunătorilor - în cadrul unităţii
agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
5. Irigarea
1. Irigarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
6. Polenizarea suplimentară
12. Recoltarea
4.10.1 Recoltarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA Cazasu
Capitolul 5. Rezultatele tehnologiei agricole la SC PROTEVIT SA Cazasu
1. Producţii
Bibliografie
Pagini 125
Cercetari cu privire la fortarea narciselor
|INTRODUCERE |4 |
|CAP. I – IMPORTANŢA ŞI LOCUL PLANTELOR BULBOASE ÎN | |
|SORTIMENTUL FLORICOL |7 |
|CAP. II – CARACTERELE MORFOLOGICE ŞI BIOLOGICE ALE | |
|PLANTELOR DE NARCISĂ |10 |
|II.1. Sistematica plantei |10 |
|II.2. Structura bulbului |14 |
|II.3. Creşterea şi dezvoltarea |18 |
|II.4. Sortimentul de specii şi cultivaruri |21 |
|II.5. Metode de înmulţire a narciselor |24 |
|II.6. Condiţiile ecologice , factori determinanţi în creşterea şi | |
|dezvoltarea normală a plantelor |30 |
|CAP. III – BOLILE ŞI DĂUNĂTORII NARCISELOR |34 |
|III.1. Bolile şi combaterea lor |34 |
|III.2. Dăunătorii şi combaterea lor |37 |
|III.3. Tulburările fiziologice la narcise |39 |
|CAP. IV – ASPECTE DE TEHNOLOGIE ÎN CÂMP ŞI CULTURA LA | |
|GHIVECE |42 |
|IV.1. Cultura în condiţii naturale |42 |
|IV.2. Cultura forţată a narciselor |50 |
|CAP. V – CERCETĂRI PROPRII CU PRIVIRE LA FORŢAREA | |
|NARCISELOR ÎN CONDIŢII DE REFRIGERARE ŞI UMBRAR |54 |
|V.1. Materialul folosit la experienţă |54 |
|V.2. Metode de lucru |55 |
|V.3. Variante experimentale |57 |
|V.4. Rezultatele cercetării |58 |
|V.5. Scopul şi obiectivele cercetării |77 |
|CAP. VI – CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI |78 |
Bibliografie
…...........................................................................
.........................................................91
|CAP. I – IMPORTANŢA ŞI LOCUL PLANTELOR BULBOASE ÎN | |
|SORTIMENTUL FLORICOL |7 |
|CAP. II – CARACTERELE MORFOLOGICE ŞI BIOLOGICE ALE | |
|PLANTELOR DE NARCISĂ |10 |
|II.1. Sistematica plantei |10 |
|II.2. Structura bulbului |14 |
|II.3. Creşterea şi dezvoltarea |18 |
|II.4. Sortimentul de specii şi cultivaruri |21 |
|II.5. Metode de înmulţire a narciselor |24 |
|II.6. Condiţiile ecologice , factori determinanţi în creşterea şi | |
|dezvoltarea normală a plantelor |30 |
|CAP. III – BOLILE ŞI DĂUNĂTORII NARCISELOR |34 |
|III.1. Bolile şi combaterea lor |34 |
|III.2. Dăunătorii şi combaterea lor |37 |
|III.3. Tulburările fiziologice la narcise |39 |
|CAP. IV – ASPECTE DE TEHNOLOGIE ÎN CÂMP ŞI CULTURA LA | |
|GHIVECE |42 |
|IV.1. Cultura în condiţii naturale |42 |
|IV.2. Cultura forţată a narciselor |50 |
|CAP. V – CERCETĂRI PROPRII CU PRIVIRE LA FORŢAREA | |
|NARCISELOR ÎN CONDIŢII DE REFRIGERARE ŞI UMBRAR |54 |
|V.1. Materialul folosit la experienţă |54 |
|V.2. Metode de lucru |55 |
|V.3. Variante experimentale |57 |
|V.4. Rezultatele cercetării |58 |
|V.5. Scopul şi obiectivele cercetării |77 |
|CAP. VI – CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI |78 |
Bibliografie
…...........................................................................
.........................................................91
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
