1.Prezentarea firmei
2.Analiza SWOT
3.Modelul BCG
4.Modelul Porter
5.Analiza concurentilor – harta diferentierii
6.Profilul consumatorului/clientului
-analiza pe baza de chestionar
7. Lansarea unui nou produs
8. Stabilirea pretului noului produs
9. Campania de promovare a noului produs
Transportul Containerizat
Introducere 9
Capitolul 1: Transportul maritim de mărfuri containerizate 11
1.1 Aspecte generale privind containerizarea 11
1.2 Nave specializate în transportul de containere 28
1.3 Descrierea unui terminal de containere, în mod general 31
Capitolul 2: Soluţii actuale şi tendinţe de dezvoltare a instalaţiilor de incărcare descărcare utilizate în cadrul terminalului de containere 37
2.1 Scule şi dispozitive de manipulare utilizate în terminalul de containere 37
2.2 Utilaje portuare de cheu 45
2.3 Utilaje portuare de transfer şi stivuire 47
2.4 Utilaje portuare de umplere/golire a containerelor 52
Capitolul 3: Prezentarea operatorului portuar specializat in operarea marfurilor containerizate şi organizarea activităţii de exploatare portuară 55
3.1 Prezentarea terminalului de containere molul 2S din punct de vedere managerial 55
3.2 Prezentarea terminalului de containere molul 2S din punct
de vedere tehnic 58
3.3 Descrierea metodologiei de lucru în cadrul terminalului de containere 62
3.4 Organizarea şi exploatarea parcului de containere şi a centrului
de grupaj 78
Capitolul 4: Modelarea şi întocmirea algoritmului de simulare a unui sistem de refrigerare a unui container frigorific 90
4.1 Introducere 90
4.2 Proiectarea modelului 92
4.3 Dezvoltarea programului pe calculator şi structura sa 100
4.4 Investigaţii experimentale 102
Capitolul 5: Eficienţa economică a sistemului de transport multimodal containerizat. Indicatori portuari de performanţă utilizaţi în cadrul terminalului de containere 105
5.1 Conţinutul şi oportunitatea transportului multimodal 105
5.2 Echilibrarea traficului de containere 109
5.3 Directii ale eficienţei implementării transportului multimodal 111
5.4 Eficienţa transportului containerizat 114
5.5 Indicatori portuari de performanţă 116
Concluzii 121
Bibliografie 123
Capitolul 1: Transportul maritim de mărfuri containerizate 11
1.1 Aspecte generale privind containerizarea 11
1.2 Nave specializate în transportul de containere 28
1.3 Descrierea unui terminal de containere, în mod general 31
Capitolul 2: Soluţii actuale şi tendinţe de dezvoltare a instalaţiilor de incărcare descărcare utilizate în cadrul terminalului de containere 37
2.1 Scule şi dispozitive de manipulare utilizate în terminalul de containere 37
2.2 Utilaje portuare de cheu 45
2.3 Utilaje portuare de transfer şi stivuire 47
2.4 Utilaje portuare de umplere/golire a containerelor 52
Capitolul 3: Prezentarea operatorului portuar specializat in operarea marfurilor containerizate şi organizarea activităţii de exploatare portuară 55
3.1 Prezentarea terminalului de containere molul 2S din punct de vedere managerial 55
3.2 Prezentarea terminalului de containere molul 2S din punct
de vedere tehnic 58
3.3 Descrierea metodologiei de lucru în cadrul terminalului de containere 62
3.4 Organizarea şi exploatarea parcului de containere şi a centrului
de grupaj 78
Capitolul 4: Modelarea şi întocmirea algoritmului de simulare a unui sistem de refrigerare a unui container frigorific 90
4.1 Introducere 90
4.2 Proiectarea modelului 92
4.3 Dezvoltarea programului pe calculator şi structura sa 100
4.4 Investigaţii experimentale 102
Capitolul 5: Eficienţa economică a sistemului de transport multimodal containerizat. Indicatori portuari de performanţă utilizaţi în cadrul terminalului de containere 105
5.1 Conţinutul şi oportunitatea transportului multimodal 105
5.2 Echilibrarea traficului de containere 109
5.3 Directii ale eficienţei implementării transportului multimodal 111
5.4 Eficienţa transportului containerizat 114
5.5 Indicatori portuari de performanţă 116
Concluzii 121
Bibliografie 123
Mijloace si Echipamente de Salvare
CAPITOLUL 1 4
GENERALITATI 4
1.1. SCURT ISTORIC AL TRANSPORTULUI PE MARE 4
1.2. ROLUL TRANSPORTULUI MARITIM IN ECONOMIA MONDIALA 5
1.3. AVANTAJELE TRANSPORTULUI MARITIM 6
1.4. PREOCUPARI ALE ORGANISMELOR INTERNATIONALE REFERITOARE LA SALVAREA PE MARE 8
1.5. CERINTE GENERALE PENTRU MIJLOACELE DE SALVARE 9
CAPITOLUL 2 11
MIJLOACE INDIVIDUALE DE SALVARE 11
2.1. COLACI DE SALVARE 11
2.1.1. CERINTE GENERALE PENTRU COLACII DE SALVARE: 11
2.1.2. DOTARILE COLACILOR DE SALVARE 13
2.2. VESTE DE SALVARE 14
2.2.1. CERINTE GENERALE PENTRU VESTELE DE SALVARE 14
2.2.2. CONSTRUCTIA VESTEI DE SALVARE 15
2.2.3. DOTARILE VESTEI DE SALVARE 16
2.2.4. VESTE DE SALVARE GONFLABILE 16
2.3. COSTUME DE PROTECTIE HIDROTERMICA 17
2.3.1. CERINTE GENERALE PENTRU COSTUMELE DE PROTECTIE HIDROTERMICA. 18
2.3.2. CERINTELE PRIVIND CARACTERISTICILE TERMICE PENTRU COSTUMELE DE PROTECTIE HIDROTERMICA 19
2.3.3. CERINTE DE FLOTABILITATE PENTRU COSTUMELE DE PROTECTIE HIDROTERMICA 20
2.4. MIJLOACE DE PROTECTIE TERMICA 20
CAPITOLUL 3 21
MIJLOACE COLECTIVE DE SALVARE 21
3.1. BARCI DE SALVARE 21
3.1.1. CERINTE GENERALE PENTRU BARCILE DE SALVARE 21
3.1.2. PROPULSIA BARCII DE SALVARE 24
3.1.3. DOTAREA BARCILOR DE SALVARE 26
3.1.4. ECHIPAMENTUL BARCILOR DE SALVARE 28
3.1.5. INSCRIPTIONARI PE BARCILE DE SALVARE 31
3.1.6. BARCI DE SALVARE PARTIAL ÎNCHISE 31
3.1.7. BARCILE DE SALVARE PARTIAL ÎNCHISE CU REDRESARE AUTOMATA 32
3.1.8. BARCILE DE SALVARE COMPLET ÎNCHISE 33
3.1.9. BARCI DE SALVARE LANSATE LA APA PRIN CADERE LIBERA 34
3.1.10. BARCI DE SALVARE ECHIPATE CU INSTALATIE AUTONOMA DE ALIMENTARE CU AER 35
3.1.11. BARCI DE SALVARE PROTEJATE CONTRA INCENDIULUI 35
3.1.12. INSTALATII PENTRU MANEVRAREA BARCILOR DE SALVARE LA BORD 36
3.2. PLUTE DE SALVARE 42
3.2.1. CERINTE GENERALE PENTRU PLUTELE DE SALVARE 42
3.2.2. ANEXELE PLUTELOR DE SALVARE 44
3.2.3. ECHIPAMENTUL PLUTELOR DE SALVARE 44
3.2.4. DISPOZITIVE CARE SA PERMITA PLUTELOR DE SALVARE PLUTIREA LIBERA 46
3.2.5. PLUTE DE SALVARE LANSATE DIN GRUI 47
3.2.6. PLUTE DE SALVARE GONFLABILE 48
3.2.7. PLUTE DE SALVARE RIGIDE 51
3.3. BARCA DE URGENTA 54
3.3.1. CERINTE GENERALE PENTRU BARCILE DE URGENTA 54
3.3.2. ECHIPAMENTUL BARCILOR DE URGENTA 54
3.3.3. CERINTE SUPLIMENTARE PENTRU BARCILE DE URGENTA GONFLATE 56
CAPITOLUL 4 58
ECHIPAMENTE DE SEMNALIZARE PENTRU LOCALIZAREA LOCULUI SINISTRULUI 58
4.1. ECHIPAMENTE DE SEMNALIZARE VIZUALA 58
4.1.1. RACHETA PARASUTA LUMINOASA 58
4.1.2. FACLE DE MÂNA 58
4.1.3. SEMNALE FUMIGENE PLUTITOARE 59
4.2. ECHIPAMENTE DE SEMNALIZARE RADIO 59
4.2.1. RADIOBALIZE PENTRU LOCALIZAREA SINISTRULUI 59
4.2.2. TRANSPONDERUL RADAR 62
4.2.3. RADIOTELEFONUL 62
GENERALITATI 4
1.1. SCURT ISTORIC AL TRANSPORTULUI PE MARE 4
1.2. ROLUL TRANSPORTULUI MARITIM IN ECONOMIA MONDIALA 5
1.3. AVANTAJELE TRANSPORTULUI MARITIM 6
1.4. PREOCUPARI ALE ORGANISMELOR INTERNATIONALE REFERITOARE LA SALVAREA PE MARE 8
1.5. CERINTE GENERALE PENTRU MIJLOACELE DE SALVARE 9
CAPITOLUL 2 11
MIJLOACE INDIVIDUALE DE SALVARE 11
2.1. COLACI DE SALVARE 11
2.1.1. CERINTE GENERALE PENTRU COLACII DE SALVARE: 11
2.1.2. DOTARILE COLACILOR DE SALVARE 13
2.2. VESTE DE SALVARE 14
2.2.1. CERINTE GENERALE PENTRU VESTELE DE SALVARE 14
2.2.2. CONSTRUCTIA VESTEI DE SALVARE 15
2.2.3. DOTARILE VESTEI DE SALVARE 16
2.2.4. VESTE DE SALVARE GONFLABILE 16
2.3. COSTUME DE PROTECTIE HIDROTERMICA 17
2.3.1. CERINTE GENERALE PENTRU COSTUMELE DE PROTECTIE HIDROTERMICA. 18
2.3.2. CERINTELE PRIVIND CARACTERISTICILE TERMICE PENTRU COSTUMELE DE PROTECTIE HIDROTERMICA 19
2.3.3. CERINTE DE FLOTABILITATE PENTRU COSTUMELE DE PROTECTIE HIDROTERMICA 20
2.4. MIJLOACE DE PROTECTIE TERMICA 20
CAPITOLUL 3 21
MIJLOACE COLECTIVE DE SALVARE 21
3.1. BARCI DE SALVARE 21
3.1.1. CERINTE GENERALE PENTRU BARCILE DE SALVARE 21
3.1.2. PROPULSIA BARCII DE SALVARE 24
3.1.3. DOTAREA BARCILOR DE SALVARE 26
3.1.4. ECHIPAMENTUL BARCILOR DE SALVARE 28
3.1.5. INSCRIPTIONARI PE BARCILE DE SALVARE 31
3.1.6. BARCI DE SALVARE PARTIAL ÎNCHISE 31
3.1.7. BARCILE DE SALVARE PARTIAL ÎNCHISE CU REDRESARE AUTOMATA 32
3.1.8. BARCILE DE SALVARE COMPLET ÎNCHISE 33
3.1.9. BARCI DE SALVARE LANSATE LA APA PRIN CADERE LIBERA 34
3.1.10. BARCI DE SALVARE ECHIPATE CU INSTALATIE AUTONOMA DE ALIMENTARE CU AER 35
3.1.11. BARCI DE SALVARE PROTEJATE CONTRA INCENDIULUI 35
3.1.12. INSTALATII PENTRU MANEVRAREA BARCILOR DE SALVARE LA BORD 36
3.2. PLUTE DE SALVARE 42
3.2.1. CERINTE GENERALE PENTRU PLUTELE DE SALVARE 42
3.2.2. ANEXELE PLUTELOR DE SALVARE 44
3.2.3. ECHIPAMENTUL PLUTELOR DE SALVARE 44
3.2.4. DISPOZITIVE CARE SA PERMITA PLUTELOR DE SALVARE PLUTIREA LIBERA 46
3.2.5. PLUTE DE SALVARE LANSATE DIN GRUI 47
3.2.6. PLUTE DE SALVARE GONFLABILE 48
3.2.7. PLUTE DE SALVARE RIGIDE 51
3.3. BARCA DE URGENTA 54
3.3.1. CERINTE GENERALE PENTRU BARCILE DE URGENTA 54
3.3.2. ECHIPAMENTUL BARCILOR DE URGENTA 54
3.3.3. CERINTE SUPLIMENTARE PENTRU BARCILE DE URGENTA GONFLATE 56
CAPITOLUL 4 58
ECHIPAMENTE DE SEMNALIZARE PENTRU LOCALIZAREA LOCULUI SINISTRULUI 58
4.1. ECHIPAMENTE DE SEMNALIZARE VIZUALA 58
4.1.1. RACHETA PARASUTA LUMINOASA 58
4.1.2. FACLE DE MÂNA 58
4.1.3. SEMNALE FUMIGENE PLUTITOARE 59
4.2. ECHIPAMENTE DE SEMNALIZARE RADIO 59
4.2.1. RADIOBALIZE PENTRU LOCALIZAREA SINISTRULUI 59
4.2.2. TRANSPONDERUL RADAR 62
4.2.3. RADIOTELEFONUL 62
Contractul de Navlosire - Contracte Maritime
I.CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTUL MARITIM ŞI TRANSPORTURILE MARITIME5
II. INTRODUCERE ÎN NAVLOSIRE 8
1. PIAŢA MARITIMĂ MONDIALĂ 82.
II. TIPURI DE CONTRACTE MARITIME 7
1. CONTRACTUL DE NAVLOSIRE 7
1.1 DEFINIŢIE 7
1.2.PĂRŢILE CONTRACTULUI DE NAVLOSIRE 7
1.3. TIPURI DE CONTRACTE DE NAVLOSIRE 8
2.CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM 13
2.1 DEFINIŢIE 13
2.2 PĂRŢILE CONTRACTULUI DE TRANSPORT MARITIM 14
2.3 TIPURI DE CONTRACTE DE TRANSPORT MARITIM 14
3. DIFERENŢE DINTRE CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM ŞI CONTRACTUL DE NAVLOSIRE 15
III.EXECUTAREA CONTRACTULUI DE NAVLOSIRE ŞI A CONTRACTULUI DE TRANSPORT MARITIM 16
1. ÎNCĂRCAREA MĂRFURILOR 16
1.1. Îndatoririle armatorului-cărăuş mai înainte de încărcarea mărfurilor, în contractul de navlosire 16
1.2. Portul de incarcare nu a fost anume indicat în charterparty 19
1.3. Aducerea navei în portul şi la locul încărcării. 21
1.4. Alegerea locului încărcării sau al descărcării. 21
1.5. Îndatoririle părţilor contractante la incărcare. 22
1.6. Stivuirea (stowage). 27
2. CĂLĂTORIA PE MARE. 30
2.1.Obligaţiile personale ale armatorului privind voiajul. 30
2.2. Obligaţii nepersonale ale armatorului. 32
2.3. Îndatoririle comandantului în timpul voiajului. 33
2.4. Devierea Abaterea din drum (deviation). 35
2.5. Abandonarea voiajului. Transbordarea. 36
3. SOSIREA ÎN PORTUL DE DESTINAŢIE. DESCĂRCAREA ŞI PREDAREA MĂRFURILOR. 37
3.1. Îndatoririle armatorului în transporturile efectuate pe baza de charterparty. 37
3.2. Îndatoririle destinatarului. 38
3.3 Îndatoririle cărăuşului sau ale agentului sau în portul de descarcare. 38
3.4. Îndatoririle navei şi ale primitorului. 38
3.5. Navlositorul (primitorul) preia marfurile de langa nava (alongside). 39
3.6. Predarea potrivit uzanţelor portuare. 39
3.7. Înmagazinarea mărfurilor de către cărăuş. 39
IV. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE CONTRACTELOR MARITIME. 40
1. NAVA PE CARE SE TRANSPORTĂ MĂRFURILE 40
1.1.Indicarea navei. 40
1.2Clasa de registru a navei. 40
1.3. Buna stare de navigabilitate a navei. 40
1.4. Indicarea tonajului navei. 40
1.5. Indicarea naţionalităţii navei. 41
1.6. Indicatii referitoare la nava şi la timpul plecării; reziliere. 41
1.7. Clauza „Cu toată celeritatea cuvenită” (with all convenient speed). 41
1.8. Clauza „Se asteaptă să fie gata de încărcare” (expected ready to load). 41
1.9. Locul unde se află nava şi data plecării ei. 42
1.10. „Substituirea navei” (substitution). 42
2. MĂRFURILE DE TRANSPORTAT 42
21. Indicarea mărfurilor de transportat. 42
2. 2. Mărfurile în contractul de transport maritim pe bază de conosament. 43
2.3. Mărfurile în contractul de navlosire „pe voiaj”. 43
2.4. Mărfurile în contractele „pe timp”. 44
2.5. „Mărfuri legale” (lawful merchandise). 44
2.6. „Încărcatura periculoasă” ; „mărfurile periculoase” (dangerous cargo ; dangerous goods). 44
3. NAVLUL 45
3.1.DEFINIŢIA NAVLULUI 45
3.2.ACCESORII ALE NAVLULUI 45
3.3. DETERMINAREA ŞI CALCULAREA NAVLULUI 46
3.4.NAVLUL ÎN ANGAJAREA „PE TIMP” (time charter) 46
3.5.NAVLUL ÎN CONTRACTUL „PE VOIAJ”(voyage charter) 48
3.6. NAVLUL ÎN VOIAJUL DUS ŞI ÎNTORS ÎN CODUL COMERCIAL ROMÂN 48
II. INTRODUCERE ÎN NAVLOSIRE 8
1. PIAŢA MARITIMĂ MONDIALĂ 82.
II. TIPURI DE CONTRACTE MARITIME 7
1. CONTRACTUL DE NAVLOSIRE 7
1.1 DEFINIŢIE 7
1.2.PĂRŢILE CONTRACTULUI DE NAVLOSIRE 7
1.3. TIPURI DE CONTRACTE DE NAVLOSIRE 8
2.CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM 13
2.1 DEFINIŢIE 13
2.2 PĂRŢILE CONTRACTULUI DE TRANSPORT MARITIM 14
2.3 TIPURI DE CONTRACTE DE TRANSPORT MARITIM 14
3. DIFERENŢE DINTRE CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM ŞI CONTRACTUL DE NAVLOSIRE 15
III.EXECUTAREA CONTRACTULUI DE NAVLOSIRE ŞI A CONTRACTULUI DE TRANSPORT MARITIM 16
1. ÎNCĂRCAREA MĂRFURILOR 16
1.1. Îndatoririle armatorului-cărăuş mai înainte de încărcarea mărfurilor, în contractul de navlosire 16
1.2. Portul de incarcare nu a fost anume indicat în charterparty 19
1.3. Aducerea navei în portul şi la locul încărcării. 21
1.4. Alegerea locului încărcării sau al descărcării. 21
1.5. Îndatoririle părţilor contractante la incărcare. 22
1.6. Stivuirea (stowage). 27
2. CĂLĂTORIA PE MARE. 30
2.1.Obligaţiile personale ale armatorului privind voiajul. 30
2.2. Obligaţii nepersonale ale armatorului. 32
2.3. Îndatoririle comandantului în timpul voiajului. 33
2.4. Devierea Abaterea din drum (deviation). 35
2.5. Abandonarea voiajului. Transbordarea. 36
3. SOSIREA ÎN PORTUL DE DESTINAŢIE. DESCĂRCAREA ŞI PREDAREA MĂRFURILOR. 37
3.1. Îndatoririle armatorului în transporturile efectuate pe baza de charterparty. 37
3.2. Îndatoririle destinatarului. 38
3.3 Îndatoririle cărăuşului sau ale agentului sau în portul de descarcare. 38
3.4. Îndatoririle navei şi ale primitorului. 38
3.5. Navlositorul (primitorul) preia marfurile de langa nava (alongside). 39
3.6. Predarea potrivit uzanţelor portuare. 39
3.7. Înmagazinarea mărfurilor de către cărăuş. 39
IV. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE CONTRACTELOR MARITIME. 40
1. NAVA PE CARE SE TRANSPORTĂ MĂRFURILE 40
1.1.Indicarea navei. 40
1.2Clasa de registru a navei. 40
1.3. Buna stare de navigabilitate a navei. 40
1.4. Indicarea tonajului navei. 40
1.5. Indicarea naţionalităţii navei. 41
1.6. Indicatii referitoare la nava şi la timpul plecării; reziliere. 41
1.7. Clauza „Cu toată celeritatea cuvenită” (with all convenient speed). 41
1.8. Clauza „Se asteaptă să fie gata de încărcare” (expected ready to load). 41
1.9. Locul unde se află nava şi data plecării ei. 42
1.10. „Substituirea navei” (substitution). 42
2. MĂRFURILE DE TRANSPORTAT 42
21. Indicarea mărfurilor de transportat. 42
2. 2. Mărfurile în contractul de transport maritim pe bază de conosament. 43
2.3. Mărfurile în contractul de navlosire „pe voiaj”. 43
2.4. Mărfurile în contractele „pe timp”. 44
2.5. „Mărfuri legale” (lawful merchandise). 44
2.6. „Încărcatura periculoasă” ; „mărfurile periculoase” (dangerous cargo ; dangerous goods). 44
3. NAVLUL 45
3.1.DEFINIŢIA NAVLULUI 45
3.2.ACCESORII ALE NAVLULUI 45
3.3. DETERMINAREA ŞI CALCULAREA NAVLULUI 46
3.4.NAVLUL ÎN ANGAJAREA „PE TIMP” (time charter) 46
3.5.NAVLUL ÎN CONTRACTUL „PE VOIAJ”(voyage charter) 48
3.6. NAVLUL ÎN VOIAJUL DUS ŞI ÎNTORS ÎN CODUL COMERCIAL ROMÂN 48
Asigurarea Maritima
1. Scurt istoric 3
2. Scopul asigurarilor maritime 5
3. Interesul asigurarilor maritime 5
4. Modalitati de acoperire a riscurilor. Conditii de asigurare a navei si a marfurilor.8
4.1. Conditiile de asigurare a navelor 9
4.2. Conditiile de asigurare a marfurilor 12
5. Avariile navei si ale marfii in asigurarea maritima 15
6. Polita de asigurare maritima. Tipuri de polite 19
7. Incheierea contractului de asigurare maritima 21
7.1. Declaratia de asigurare 21
7.2. Valoarea asigurabila, suma asigurata si acoperirea prin asigurare 22
7.3. Prima de asigurare 23
7.4. Conditiile de asigurare in contractele de vanzare-cumparare internationala.25
8. Asigurarea reciproca de raspundere civila a armatorilor 26
8.1. Cluburile P&I 26
10. Bibliografie 30
ASIGURAREA MARITIMA
2. Scopul asigurarilor maritime 5
3. Interesul asigurarilor maritime 5
4. Modalitati de acoperire a riscurilor. Conditii de asigurare a navei si a marfurilor.8
4.1. Conditiile de asigurare a navelor 9
4.2. Conditiile de asigurare a marfurilor 12
5. Avariile navei si ale marfii in asigurarea maritima 15
6. Polita de asigurare maritima. Tipuri de polite 19
7. Incheierea contractului de asigurare maritima 21
7.1. Declaratia de asigurare 21
7.2. Valoarea asigurabila, suma asigurata si acoperirea prin asigurare 22
7.3. Prima de asigurare 23
7.4. Conditiile de asigurare in contractele de vanzare-cumparare internationala.25
8. Asigurarea reciproca de raspundere civila a armatorilor 26
8.1. Cluburile P&I 26
10. Bibliografie 30
ASIGURAREA MARITIMA
Zonele Maritime supuse Drepturilor Suverane ale Statelor cu Speciala privire asupra Platoului Continental
REGIMUL JURIDIC AL ZONELOR MARITIME SUPUSE DREPTURILOR SUVERANE ALE STATELOR
- NOŢIUNI INTRODUCTIVE
CAPITOLUL I
- FORMAREA DREPTULUI MARITIM.
PRINCIPII ŞI CONCEPTE
CAPITOLUL II
- ZONELE MARITIME DE DREPTURI SUVERANE
- ZONA CONTIGUĂ
- PLATOUL CONTINENTAL
- ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ
CAPITOLUL III
- DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STATULUI RIVERAN
ASUPRA PLATOULUI CONTINENTAL
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
- NOŢIUNI INTRODUCTIVE
CAPITOLUL I
- FORMAREA DREPTULUI MARITIM.
PRINCIPII ŞI CONCEPTE
CAPITOLUL II
- ZONELE MARITIME DE DREPTURI SUVERANE
- ZONA CONTIGUĂ
- PLATOUL CONTINENTAL
- ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ
CAPITOLUL III
- DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STATULUI RIVERAN
ASUPRA PLATOULUI CONTINENTAL
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
Regimul Juridic al Marii Teritoriale
CAPITOLUL I
DREPTUL MĂRII – PREOCUPĂRI ALE COMUNITĂŢII INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA MARE 2
1.1. Importanţa economică şi strategică a mărilor şi oceanelor 2
1.2. Apariţia şi dezvoltarea principiilor şi conceptelor 3
1.3. Convenţiile de la Geneva din 1958 şi 1961 cu privire la dreptul mării 6
1.4. Convenţia de la Montego Bay din 1982 cu privire la dreptul mării 11
CAPITOLUL II
REGIMUL JURIDIC AL MĂRII TERITORIALE 13
2.1. Limitele mării teritoriale 13
2.2. Drepturile statelor în marea teritorială 15
2.3. Obligaţiile statelor în marea teritorială 22
2.4. Dreptul la suită 23
CAPITOLUL III
REGIMUL JURIDIC AL MĂRII TERITORIALE ROMÂNE 25
3.1. Noţiunea şi caracteristicile mării teritoriale române 25
3.2. Limitele laterale ale mării teritoriale române 27
3.2.1. Frontiera maritimă a României cu Ucraina 28
3.2.2. Frontiera maritimă a României cu Bulgaria 29
3.3. Regimul juridic al mării teritoriale române 31
BIBLIOGRAFIE 41
DREPTUL MĂRII – PREOCUPĂRI ALE COMUNITĂŢII INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA MARE 2
1.1. Importanţa economică şi strategică a mărilor şi oceanelor 2
1.2. Apariţia şi dezvoltarea principiilor şi conceptelor 3
1.3. Convenţiile de la Geneva din 1958 şi 1961 cu privire la dreptul mării 6
1.4. Convenţia de la Montego Bay din 1982 cu privire la dreptul mării 11
CAPITOLUL II
REGIMUL JURIDIC AL MĂRII TERITORIALE 13
2.1. Limitele mării teritoriale 13
2.2. Drepturile statelor în marea teritorială 15
2.3. Obligaţiile statelor în marea teritorială 22
2.4. Dreptul la suită 23
CAPITOLUL III
REGIMUL JURIDIC AL MĂRII TERITORIALE ROMÂNE 25
3.1. Noţiunea şi caracteristicile mării teritoriale române 25
3.2. Limitele laterale ale mării teritoriale române 27
3.2.1. Frontiera maritimă a României cu Ucraina 28
3.2.2. Frontiera maritimă a României cu Bulgaria 29
3.3. Regimul juridic al mării teritoriale române 31
BIBLIOGRAFIE 41
Avertismente Meteorologice
INTRODUCERE.1
CAPITOLUL I:SERVICII METEO MARITIME SPECIALE.3
1.1. Notiuni introductive.3
1.2. Mesaje meteorologice destinate navigatorilor.5
CAPITOLUL II: CODURI METEOROLOGICE.7
2.1. Codul SEMET.8
2.2. Codul IAC FLEET FM 46 IV.10
2.3. Codul MAFOR FM 61 IV.21
2.4. Notatiile Beaufort.26
2.5. Mesaje meteorologice combinate.28
CAPITOLUL III: HARTI SINOPTICE.31
3.1. Harti sinoptice intocmite pentru uzul navigatorilor.31
3.2. Analiza hartilor sinoptice.44
CAPITOLUL IV: PREVEDEREA METEO LA BORD.47
CAPITOLUL V: CLASIFICAREA MESAJELOR CONFORM STATIEI “METEO-FRANCE”.60
5.1. Buletine regulate, avize si buletine meteo speciale.60
5.2. BMS-uri de mare larghete, de larg si de coasta.61
5.3. Aviz de anulare.66
5.4. Buletine regulate.71
5.5. Cazuri particulare.84
CONCLUZII.96
ANEXA A.98
ANEXA B.118
BIBLIOGRAFIE.119
CAPITOLUL I:SERVICII METEO MARITIME SPECIALE.3
1.1. Notiuni introductive.3
1.2. Mesaje meteorologice destinate navigatorilor.5
CAPITOLUL II: CODURI METEOROLOGICE.7
2.1. Codul SEMET.8
2.2. Codul IAC FLEET FM 46 IV.10
2.3. Codul MAFOR FM 61 IV.21
2.4. Notatiile Beaufort.26
2.5. Mesaje meteorologice combinate.28
CAPITOLUL III: HARTI SINOPTICE.31
3.1. Harti sinoptice intocmite pentru uzul navigatorilor.31
3.2. Analiza hartilor sinoptice.44
CAPITOLUL IV: PREVEDEREA METEO LA BORD.47
CAPITOLUL V: CLASIFICAREA MESAJELOR CONFORM STATIEI “METEO-FRANCE”.60
5.1. Buletine regulate, avize si buletine meteo speciale.60
5.2. BMS-uri de mare larghete, de larg si de coasta.61
5.3. Aviz de anulare.66
5.4. Buletine regulate.71
5.5. Cazuri particulare.84
CONCLUZII.96
ANEXA A.98
ANEXA B.118
BIBLIOGRAFIE.119
Proiectarea Navei - Proiectarea Instalatiei de Balast
I. DESCRIERE GENERALA
I.1 CLASIFICARE
I.2 DESCRIERE
I.3 MASINI
I.4 VITEZA, AUTONOMIE
I.5 ECHIPAJ
I.6 DEADWEIGHT
II. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE
II.1 CALCULUL LUNGIMII CAND SE CUNOASTE DEADWEIGHT-UL SI VITEZA
II.2 CALCULUL LUNGIMII NAVEI
II.3 CALCULUL COEFICIENTILOR DE FINETE CB, CM, CW, CP
II.4 VERIFICAREA LUNGIMII NAVEI LA INTERFERENTA VALURILOR
II.5 CALCULUL LATIMII NAVEI SI A RAPORTULUI B/D
II.6 CALCULUL PESCAJULUI SI INALTIMII DE CONSTRUCTIE A NAVEI
II.7 VERIFICAREA RAPOARTELOR DINTRE DIMENSIUNI
II.8 VERIFICAREA PERIOADEI OSCILATIILOR DE RULIU
II.9 STABILITATEA INITIALA
III. DETERMINAREA DIAGRAMEI DE CARENE DREPTE SI DIAGRAMA BONJEAN
III.1 CALCULUL DE CARENE DREPTE
III.2 CALCULUL DIAGRAMEI BONJEAN
IV. DIAGRAMA BRATULUI STABILITATII STATICE
IV.1 STABILITATEA LA UNGHIURI MARI DE INCLINARE
IV.2 CURBELE DE INTERPOLARE ALE STABILITATII DE FORMA
V. ESANTINAJ IN ZONA CENTRALA A NAVEI
V.1 RAPOARTE INTRE DIMENSIUNI
V.2 DISTANTA REGULAMENTARA NORMALA
V.3 GROSIMI MINIME
V.4 INVELISUL EXTERIOR (FUNDUL NAVEI,BORDAJUL SI PUNTEA PRINCIPALA)
V.5 STRUCTURA FUNDULUI SI A DUBLULUI FUND IN ZONA TANCURILOR DE INCARCARE
V.5.1 ESANTIONAJUL DUBLULUI FUND
V.6 ESANTIONAJUL DUBLULUI FUND
VI. GRINDA ECHIVALENTA IN PRIMA APROXIMATIE
VI.1 GRINDA ECHIVALENTA
VII. DETERMINAREA REZISTENTEI LA INAINTARE SI ALEGEREA APARATULUI MOTOR
VII.1 CALCULUL REZISTENTEI LA INAINTARE
VII.2 CALCULUL INSTALATIEI DE PROPULSIE SI ALEGEREA MOTORULUI
VIII. DIAGRAMA DE MASE, EFORTURI SECTIONALE SI SUPLIMENATRE LA ASEZAREA SATATICA PE VALOARE PENTRU UNGHIUL ? = 1800
VIII.2 EFORTURI IN APA CALMA
IX. PROIECTAREA INSTALATIEI DE BALAST. INSTALATII SIMILARE ELEMENTELE COMPONENTE
IX.1 TANCURILE DE BALAST
IX.2 POMPELE
IX.3 TUBULATURA INSTALATIEI
IX.4 ARMATURILE INSTALATIEI
I.1 CLASIFICARE
I.2 DESCRIERE
I.3 MASINI
I.4 VITEZA, AUTONOMIE
I.5 ECHIPAJ
I.6 DEADWEIGHT
II. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE
II.1 CALCULUL LUNGIMII CAND SE CUNOASTE DEADWEIGHT-UL SI VITEZA
II.2 CALCULUL LUNGIMII NAVEI
II.3 CALCULUL COEFICIENTILOR DE FINETE CB, CM, CW, CP
II.4 VERIFICAREA LUNGIMII NAVEI LA INTERFERENTA VALURILOR
II.5 CALCULUL LATIMII NAVEI SI A RAPORTULUI B/D
II.6 CALCULUL PESCAJULUI SI INALTIMII DE CONSTRUCTIE A NAVEI
II.7 VERIFICAREA RAPOARTELOR DINTRE DIMENSIUNI
II.8 VERIFICAREA PERIOADEI OSCILATIILOR DE RULIU
II.9 STABILITATEA INITIALA
III. DETERMINAREA DIAGRAMEI DE CARENE DREPTE SI DIAGRAMA BONJEAN
III.1 CALCULUL DE CARENE DREPTE
III.2 CALCULUL DIAGRAMEI BONJEAN
IV. DIAGRAMA BRATULUI STABILITATII STATICE
IV.1 STABILITATEA LA UNGHIURI MARI DE INCLINARE
IV.2 CURBELE DE INTERPOLARE ALE STABILITATII DE FORMA
V. ESANTINAJ IN ZONA CENTRALA A NAVEI
V.1 RAPOARTE INTRE DIMENSIUNI
V.2 DISTANTA REGULAMENTARA NORMALA
V.3 GROSIMI MINIME
V.4 INVELISUL EXTERIOR (FUNDUL NAVEI,BORDAJUL SI PUNTEA PRINCIPALA)
V.5 STRUCTURA FUNDULUI SI A DUBLULUI FUND IN ZONA TANCURILOR DE INCARCARE
V.5.1 ESANTIONAJUL DUBLULUI FUND
V.6 ESANTIONAJUL DUBLULUI FUND
VI. GRINDA ECHIVALENTA IN PRIMA APROXIMATIE
VI.1 GRINDA ECHIVALENTA
VII. DETERMINAREA REZISTENTEI LA INAINTARE SI ALEGEREA APARATULUI MOTOR
VII.1 CALCULUL REZISTENTEI LA INAINTARE
VII.2 CALCULUL INSTALATIEI DE PROPULSIE SI ALEGEREA MOTORULUI
VIII. DIAGRAMA DE MASE, EFORTURI SECTIONALE SI SUPLIMENATRE LA ASEZAREA SATATICA PE VALOARE PENTRU UNGHIUL ? = 1800
VIII.2 EFORTURI IN APA CALMA
IX. PROIECTAREA INSTALATIEI DE BALAST. INSTALATII SIMILARE ELEMENTELE COMPONENTE
IX.1 TANCURILE DE BALAST
IX.2 POMPELE
IX.3 TUBULATURA INSTALATIEI
IX.4 ARMATURILE INSTALATIEI
Contract de Transport Maritim
1.Noţiunea, categoriile şi caracteristica transporturilor maritime
2. Definiţia natura juridică şi formele contractului de transport maritim
3. Noţiunea şi conţinutul conractului de navlosire (charter -party)
4. Obligaţiile părţilor în contractul de navlosire
• Obligaţiile părţilor pînă la plecarea navei în cursă
• Stalii, contrastalii, supercontrastalii şi despatch mony
• Obligaţiile navlosantului în timpul călătoriei
• Obligaţiile la sosirea navei în portul de destinaţie
5. Contractul de transport maritim sub acoperirea consamentului.
6.Răspunderea părţilor în cadrul contractului de navlosire
7.Contractul de transport maritim de călători şi bagaje
8. Contracte speciale în trransportul maritim
2. Definiţia natura juridică şi formele contractului de transport maritim
3. Noţiunea şi conţinutul conractului de navlosire (charter -party)
4. Obligaţiile părţilor în contractul de navlosire
• Obligaţiile părţilor pînă la plecarea navei în cursă
• Stalii, contrastalii, supercontrastalii şi despatch mony
• Obligaţiile navlosantului în timpul călătoriei
• Obligaţiile la sosirea navei în portul de destinaţie
5. Contractul de transport maritim sub acoperirea consamentului.
6.Răspunderea părţilor în cadrul contractului de navlosire
7.Contractul de transport maritim de călători şi bagaje
8. Contracte speciale în trransportul maritim
Mecanica Fluidelor
1. BASIC MATHEMATICS 11
2. FLUID PROPRIETIES 17
2.1 Compressibility 18
2.2 Thermal dilatation 20
2.3 Mobility 22
2.4 Viscosity 22
3. EQUATIONS OF IDEAL FLUID MOTION 29
3.1 Euler’s equation 29
3.2 Equation of continuity 32
3.3 The equation of state 34
3.4 Bernoulli’s equation 35
3.5 Plotting and energetic interpretation of Bernoulli’s equation for liquids 39
3.6 Bernoulli’s equations for the relative movement of ideal non-compressible fluid 40
4. FLUID STATICS 43
4.1 The fundamental equation of hydrostatics 43
4.2 Geometric and physical interpretation
of the fundamental equation of hydrostatics 45
4.3 Pascal’s principle 46
4.4 The principle of communicating vessels 47
4.5 Hydrostatic forces 48
4.6 Archimedes’ principle 50
4.7 The floating of bodies 51
5. POTENTIAL (IRROTATIONAL) MOTION 57
5.1 Plane potential motion 59
5.2 Rectilinear and uniform motion 63
5.3 The source 66
5.4 The whirl 69
5.5 The flow with and without circulation around a circular cylinder 71
5.6 Kutta – Jukovski’s theorem 75
6. IMPULSE AND MOMENT IMPULSE
THEOREM 77
7. MOTION EQUATION OF THE REAL FLUID 81
7.1 Motion regimes of fluids 81
7.2 Navier – Stokes’ equation 83
7.3 Bernoulli’s equation under the permanent regime of a thread of real fluid 87
7.4 Laminar motion of fluids 90
7.4.1 Velocities distribution between two plane parallel boards of infinit length 90
7.4.2 Velocity distribution in circular conduits 93
7.5 Turbulent motion of fluids 97
7.5.1 Coefficient in turbulent motion 99
7.5.2 Nikuradze’s diagram 102
8. FLOW THROUGH CIRCULAR CONDUITS 105
9. HYDRODYNAMIC PROFILES 113
9.1 Geometric characteristics of hydrodynamic profiles 113
9.2 The flow of fluids around wings116
9.3 Forces on the hydrodynamic profiles 119
9.4 Induced resistances in the case of finite span profiles 123
9.5 Networks profiles 125
2. FLUID PROPRIETIES 17
2.1 Compressibility 18
2.2 Thermal dilatation 20
2.3 Mobility 22
2.4 Viscosity 22
3. EQUATIONS OF IDEAL FLUID MOTION 29
3.1 Euler’s equation 29
3.2 Equation of continuity 32
3.3 The equation of state 34
3.4 Bernoulli’s equation 35
3.5 Plotting and energetic interpretation of Bernoulli’s equation for liquids 39
3.6 Bernoulli’s equations for the relative movement of ideal non-compressible fluid 40
4. FLUID STATICS 43
4.1 The fundamental equation of hydrostatics 43
4.2 Geometric and physical interpretation
of the fundamental equation of hydrostatics 45
4.3 Pascal’s principle 46
4.4 The principle of communicating vessels 47
4.5 Hydrostatic forces 48
4.6 Archimedes’ principle 50
4.7 The floating of bodies 51
5. POTENTIAL (IRROTATIONAL) MOTION 57
5.1 Plane potential motion 59
5.2 Rectilinear and uniform motion 63
5.3 The source 66
5.4 The whirl 69
5.5 The flow with and without circulation around a circular cylinder 71
5.6 Kutta – Jukovski’s theorem 75
6. IMPULSE AND MOMENT IMPULSE
THEOREM 77
7. MOTION EQUATION OF THE REAL FLUID 81
7.1 Motion regimes of fluids 81
7.2 Navier – Stokes’ equation 83
7.3 Bernoulli’s equation under the permanent regime of a thread of real fluid 87
7.4 Laminar motion of fluids 90
7.4.1 Velocities distribution between two plane parallel boards of infinit length 90
7.4.2 Velocity distribution in circular conduits 93
7.5 Turbulent motion of fluids 97
7.5.1 Coefficient in turbulent motion 99
7.5.2 Nikuradze’s diagram 102
8. FLOW THROUGH CIRCULAR CONDUITS 105
9. HYDRODYNAMIC PROFILES 113
9.1 Geometric characteristics of hydrodynamic profiles 113
9.2 The flow of fluids around wings116
9.3 Forces on the hydrodynamic profiles 119
9.4 Induced resistances in the case of finite span profiles 123
9.5 Networks profiles 125
Organizarea Asistentei pe Mare in Caz de Naufragiu
Introducere 3
Generalităţi. Sinistre navale 3
Abrevieri utilizate în vocabularul maritim standard 5
Capitolul 1. Reguli pentru operaţiunile de căutare şi salvare 8
1.1 Mesaje de pericol. Observaţii şi proceduri 8
1.2 Coordonarea operaţiunilor de căutare şi salvare 9
1.3 Măsuri pe care trebuie să le ia o navă aflată în pericol 10
1.4 Recepţia şi confirmarea alarmei de primejdie 12
1.5 Măsuri ce trebuie luate pe navele care acordă asistenţă 16
1.6 Măsuri întreprinse la bord în momentul apropierii de locul sinistrului 18
1.7 Desemnarea şi responsabilităţile OSC-ului 18
1.8 Desemnarea şi responsabilităţile CSS-ului 20
Capitolul 2. Asistenţa acordată de aeronave SAR 21
2.1 Generalităţi 21
2.2 Asistenţa acordată de elicoptere 21
2.3 Mijloace de salvare şi proceduri de salvare 22
Capitolul 3. Elaborarea planului şi conducerea operaţiunilor de căutare 26
3.1 Generalităţi 26
3.2 Elaborarea planului de căutare 27
3.3 Scheme de căutare 29
3.4 Începerea căutării 30
3.5 Acţiunea ulterioară fazei iniţiale 31
Capitolul 4. Posibilităţi de coordonare în zona sinistrului naval 35
4.1 Instrucţiuni de manevră 35
4.2 Texte standard utilizate în desfăşurarea schemelor de căutare standard 36
4.3 Utilizarea schemei de căutare coordonată navă/aeronavă 37
Capitolul 5. Posibilităţi de salvare a supravieţuitorilor 40
5.1 Căutare cu succes 40
5.2 Analiza informaţiilor rezultate din discuţiile purtate cu supravieţuitorii recuperaţi 48
5.3 Studiul asupra deciziei de terminare a căutării supravieţuitorilor în cazul căutării fără succes 49
Bibliografie 51
Generalităţi. Sinistre navale 3
Abrevieri utilizate în vocabularul maritim standard 5
Capitolul 1. Reguli pentru operaţiunile de căutare şi salvare 8
1.1 Mesaje de pericol. Observaţii şi proceduri 8
1.2 Coordonarea operaţiunilor de căutare şi salvare 9
1.3 Măsuri pe care trebuie să le ia o navă aflată în pericol 10
1.4 Recepţia şi confirmarea alarmei de primejdie 12
1.5 Măsuri ce trebuie luate pe navele care acordă asistenţă 16
1.6 Măsuri întreprinse la bord în momentul apropierii de locul sinistrului 18
1.7 Desemnarea şi responsabilităţile OSC-ului 18
1.8 Desemnarea şi responsabilităţile CSS-ului 20
Capitolul 2. Asistenţa acordată de aeronave SAR 21
2.1 Generalităţi 21
2.2 Asistenţa acordată de elicoptere 21
2.3 Mijloace de salvare şi proceduri de salvare 22
Capitolul 3. Elaborarea planului şi conducerea operaţiunilor de căutare 26
3.1 Generalităţi 26
3.2 Elaborarea planului de căutare 27
3.3 Scheme de căutare 29
3.4 Începerea căutării 30
3.5 Acţiunea ulterioară fazei iniţiale 31
Capitolul 4. Posibilităţi de coordonare în zona sinistrului naval 35
4.1 Instrucţiuni de manevră 35
4.2 Texte standard utilizate în desfăşurarea schemelor de căutare standard 36
4.3 Utilizarea schemei de căutare coordonată navă/aeronavă 37
Capitolul 5. Posibilităţi de salvare a supravieţuitorilor 40
5.1 Căutare cu succes 40
5.2 Analiza informaţiilor rezultate din discuţiile purtate cu supravieţuitorii recuperaţi 48
5.3 Studiul asupra deciziei de terminare a căutării supravieţuitorilor în cazul căutării fără succes 49
Bibliografie 51
Meteorologie Hidrologie si Oceanografie
1 Atmosfera si structura sa pag. 1
2 Temperatura aerului. Modalitati de încalzire pag. 2
3 Presiunea atmosferica pag. 4
4 Vântul si circulatia generala a atmosferei pag. 7
5 Umiditatea atmosferica pag.11
6 Vizibilitatea atmosferica pag.17
7 Fenomenele optice si acustice din atmosfera pag.18
8 Mase de aer si fronturi atmosferice pag.19
9 Asigurarea hidrometeorologica de navigatie pag.27
10 Oceanografia. Relieful submarin pag.39
11 Oceane si mari pag.41
12 Dinamica apelor oceanice pag.44
13 Proprietatile fizico-chimice ale apelor marine pag.51
2 Temperatura aerului. Modalitati de încalzire pag. 2
3 Presiunea atmosferica pag. 4
4 Vântul si circulatia generala a atmosferei pag. 7
5 Umiditatea atmosferica pag.11
6 Vizibilitatea atmosferica pag.17
7 Fenomenele optice si acustice din atmosfera pag.18
8 Mase de aer si fronturi atmosferice pag.19
9 Asigurarea hidrometeorologica de navigatie pag.27
10 Oceanografia. Relieful submarin pag.39
11 Oceane si mari pag.41
12 Dinamica apelor oceanice pag.44
13 Proprietatile fizico-chimice ale apelor marine pag.51
Lucrari de Intretinere la Bordul Navei
PARTEA ÎNTÂI
Capitolul I Introducere
Capitolul II Instalatia si echipamentul pentru vitalitatea navei
Capitolul III Lucrari de întretinere si curatenie la bord
Capitolul IV Lucrari de matelotaj
Capitolul V Întretinerea si repararea navei
PARTEA A DOUA
Capitolul I Întretinerea si repararea navelor
Capitolul II Lucrari care se executa la nava în scop preventiv
Capitolul III Coroziunea si combaterea ei
Capitolul IV Lucrari pregatitoare în vederea reparatiilor
Capitolul V Repararea corpului navelor metalice
Capitolul VI Lucrari de reparatie a instalatiilor de punte si a accesoriilor
Capitolul VII Repararea si întretinerea amenajarilor compartimentelor de locuit, de navigatie, de serviciu si sanitare
Capitolul I Introducere
Capitolul II Instalatia si echipamentul pentru vitalitatea navei
Capitolul III Lucrari de întretinere si curatenie la bord
Capitolul IV Lucrari de matelotaj
Capitolul V Întretinerea si repararea navei
PARTEA A DOUA
Capitolul I Întretinerea si repararea navelor
Capitolul II Lucrari care se executa la nava în scop preventiv
Capitolul III Coroziunea si combaterea ei
Capitolul IV Lucrari pregatitoare în vederea reparatiilor
Capitolul V Repararea corpului navelor metalice
Capitolul VI Lucrari de reparatie a instalatiilor de punte si a accesoriilor
Capitolul VII Repararea si întretinerea amenajarilor compartimentelor de locuit, de navigatie, de serviciu si sanitare
Management Maritim
1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TRANSPORTURILE MARITIME
1.1 Elemente de baza ale transportului maritim
1.2 Modalitati de organizare a activitatii economice în transportul maritim
2 ACTIVITATEA ECONOMICA. RISCUL ÎN TRANSPORTUL MARITIM
2.1 Activitatea economica în transportul maritim
2.2 Analiza riscurilorde exploatare în transportul maritim
3 PRODUCTIVITATEA ÎN TRANSPORTUL MARITIM
3.1 Generalitati privind productivitatea factorilor de productie si unele
Particularitati în transportul maritim
3.2 Tendintele costului de productie pe termen lung
3.3 Aplicatii ale productivitatii factorilor de productie în transporturile
maritime si în activitatile portuare
4 COORDONATE ALE PROCESULUI DE MANAGEMENT ÎN TRANSPORTUL MARITIM
4.1 Definirea si continutul procesului de management
4.2 Compania de navigatie de transport maritim obiect al managementului maritim
5. ORGANIZAREA PIETEI MARITIME
5.1 Introducerea în problematica
5.2 Cererea si oferta pe piata maritima
5.3 Echilibrul pietei maritime
6 GESTIONAREA RESURSEI UMANE ÎN SHIPPING
6.1 Managementul stresului
6.2 Factori de risc uman în shipping
6.3 Managementul sigurantei
BIBLIOGRAFIE
1.1 Elemente de baza ale transportului maritim
1.2 Modalitati de organizare a activitatii economice în transportul maritim
2 ACTIVITATEA ECONOMICA. RISCUL ÎN TRANSPORTUL MARITIM
2.1 Activitatea economica în transportul maritim
2.2 Analiza riscurilorde exploatare în transportul maritim
3 PRODUCTIVITATEA ÎN TRANSPORTUL MARITIM
3.1 Generalitati privind productivitatea factorilor de productie si unele
Particularitati în transportul maritim
3.2 Tendintele costului de productie pe termen lung
3.3 Aplicatii ale productivitatii factorilor de productie în transporturile
maritime si în activitatile portuare
4 COORDONATE ALE PROCESULUI DE MANAGEMENT ÎN TRANSPORTUL MARITIM
4.1 Definirea si continutul procesului de management
4.2 Compania de navigatie de transport maritim obiect al managementului maritim
5. ORGANIZAREA PIETEI MARITIME
5.1 Introducerea în problematica
5.2 Cererea si oferta pe piata maritima
5.3 Echilibrul pietei maritime
6 GESTIONAREA RESURSEI UMANE ÎN SHIPPING
6.1 Managementul stresului
6.2 Factori de risc uman în shipping
6.3 Managementul sigurantei
BIBLIOGRAFIE
Marketingul Transporturilor de Marfuri Maritime
1. Introducere
2. Transporturile maritime
2.1. Transporturile maritime de marfuri
2.1.1. Flota maritima comerciala
2.1.2. Porturile si canalele de navigatie maritima
2.1.3. Rutele maritime
2.1.4. Evolutia transporturilor
2.1.5. Expeditii si transporturi internationale containerizate
2.1.5.1. Containerele, terminalele si navele specializate
2.1.6. Eficienta containerizarii marfurilor
2.2. Piata transportului maritim de marfuri
2.2.1. Cererea si oferta
2.2.2. Navlul
2.2.2.1. Clauze de operare
2.3. Mediul de marketing al companiilor de transport maritim de marfuri
2.3.1. Mediul extern
2.3.1.1. Micromediul intreprinderii
2.3.1.1.1. Relatiile de piata cu ARMATORUL
2.3.1.1.2. Relatiile cu autoritatile portuare
2.3.1.1.3. Relatiile cu SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT
FEROVIAR DE MARFA (SNCF „Marfa" SA si SNCF „TransAuto” SA)
2.3.1.1.4. Relatiile cu transportatorii auto
2.3.1.1.5. Relatiile cu clientii
2.3.1.1.6. Relatiile cu bancile
2.3.1.1.7. Relatiile cu societatile de asigurare
2.3.1.1.8. Relatiile cu organismele publice
2.3.1.2. Macromediul intreprinderii
2.3.1.2.1. Mediul economic
2.3.1.2.2. Mediul legislativ
2.3.1.2.3. Mediul politic
2.3.1.2.4. Mediul tehnologic
2.3.1.2.5. Mediul demografic
2.3.1.2.6. Mediul cultural
2.3.1.2.7. Mediul natural
2.3.3. Mediul intern al intreprinderii
2.3.3.1. Resursele materiale
2.3.3.2. Resursele financiare
2.3.3.3. Resursele umane
.4. Politicile de marketing
2.4.1. Politic a de produs
2.4.2. Politica de pret
2.4.3. Politica de distributie
2.4.4. Politica de promovare
2. MARKETINGUL TRANSPORTURILOR MARITIME DE MARFURI
2. Transporturile maritime
2.1. Transporturile maritime de marfuri
2.1.1. Flota maritima comerciala
2.1.2. Porturile si canalele de navigatie maritima
2.1.3. Rutele maritime
2.1.4. Evolutia transporturilor
2.1.5. Expeditii si transporturi internationale containerizate
2.1.5.1. Containerele, terminalele si navele specializate
2.1.6. Eficienta containerizarii marfurilor
2.2. Piata transportului maritim de marfuri
2.2.1. Cererea si oferta
2.2.2. Navlul
2.2.2.1. Clauze de operare
2.3. Mediul de marketing al companiilor de transport maritim de marfuri
2.3.1. Mediul extern
2.3.1.1. Micromediul intreprinderii
2.3.1.1.1. Relatiile de piata cu ARMATORUL
2.3.1.1.2. Relatiile cu autoritatile portuare
2.3.1.1.3. Relatiile cu SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT
FEROVIAR DE MARFA (SNCF „Marfa" SA si SNCF „TransAuto” SA)
2.3.1.1.4. Relatiile cu transportatorii auto
2.3.1.1.5. Relatiile cu clientii
2.3.1.1.6. Relatiile cu bancile
2.3.1.1.7. Relatiile cu societatile de asigurare
2.3.1.1.8. Relatiile cu organismele publice
2.3.1.2. Macromediul intreprinderii
2.3.1.2.1. Mediul economic
2.3.1.2.2. Mediul legislativ
2.3.1.2.3. Mediul politic
2.3.1.2.4. Mediul tehnologic
2.3.1.2.5. Mediul demografic
2.3.1.2.6. Mediul cultural
2.3.1.2.7. Mediul natural
2.3.3. Mediul intern al intreprinderii
2.3.3.1. Resursele materiale
2.3.3.2. Resursele financiare
2.3.3.3. Resursele umane
.4. Politicile de marketing
2.4.1. Politic a de produs
2.4.2. Politica de pret
2.4.3. Politica de distributie
2.4.4. Politica de promovare
2. MARKETINGUL TRANSPORTURILOR MARITIME DE MARFURI
MANEVRABILITATEA NAVELOR MICI.
1. DETERMINAREA REZISTENŢEI LA ÎNAINTARE ŞI A PUTERII DE PROPULSIE A NAVELOR MICI.
1.1. Nave mici, în regim de deplasament şi în regim tranzitoriu.
1.2. Rezistenţa la înaintare a glisoarelor.
1.3. Rezistenţa la înaintare a navelor pe aripi portante.
1.4. Particularităţile calculului rezistenţei la înaintare a navelor pe pernă de aer. Puterea totală a instalaţiei energetice.
2. PROPULSOARE.
2.1. Particularităţile hidrodinamice ale elicelor navelor mici.
2.2. Alegerea numărului de pale şi a raportului de disc.
2.3. Alegerea numărului de elice, a sensului de rotaţie şi a amplasării în raport cu corpul navei.
2.4. Sisteme de transmitere a puterii la propulsor.
2.5. Propulsoare cu jet.
3. MANEVRABILITATEA NAVELOR MICI.
3.1. Particularităţile hidrodinamice ale cârmelor navelor mici.
3.2. Caracteristicile hidrodinamice ale corpului navei.
3.3. Giraţia navei.
3.4. Stabilitatea deplasării navei pe drum drept.
3.5. Forţele şi momentele hidrodinamice care acţionează asupra cârmei.
4. COMPORTAREA PE VALURI A NAVELOR MICI.
4.1. Consideraţii generale.
4.2. Particularităţile comportării pe valuri a navelor mici.
4.2.1. Nave multicorp de mare viteză.
4.2.2. Nave glisoare.
4.2.3. Nave pe aripi portante.
4.2.4. Nave pe pernă de aer.
1.1. Nave mici, în regim de deplasament şi în regim tranzitoriu.
1.2. Rezistenţa la înaintare a glisoarelor.
1.3. Rezistenţa la înaintare a navelor pe aripi portante.
1.4. Particularităţile calculului rezistenţei la înaintare a navelor pe pernă de aer. Puterea totală a instalaţiei energetice.
2. PROPULSOARE.
2.1. Particularităţile hidrodinamice ale elicelor navelor mici.
2.2. Alegerea numărului de pale şi a raportului de disc.
2.3. Alegerea numărului de elice, a sensului de rotaţie şi a amplasării în raport cu corpul navei.
2.4. Sisteme de transmitere a puterii la propulsor.
2.5. Propulsoare cu jet.
3. MANEVRABILITATEA NAVELOR MICI.
3.1. Particularităţile hidrodinamice ale cârmelor navelor mici.
3.2. Caracteristicile hidrodinamice ale corpului navei.
3.3. Giraţia navei.
3.4. Stabilitatea deplasării navei pe drum drept.
3.5. Forţele şi momentele hidrodinamice care acţionează asupra cârmei.
4. COMPORTAREA PE VALURI A NAVELOR MICI.
4.1. Consideraţii generale.
4.2. Particularităţile comportării pe valuri a navelor mici.
4.2.1. Nave multicorp de mare viteză.
4.2.2. Nave glisoare.
4.2.3. Nave pe aripi portante.
4.2.4. Nave pe pernă de aer.
Nave Mici
1. TIPURI DE NAVE MICI. PRINCIPII CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE.
1.1. Clasificarea navelor mici.
1.1.1. Natura forţelor de sustentaţie.
1.1.2. Stabilirea regimului de navigaţie.
1.2. Nave în regim de deplasament.
1.2.1. Nave propulsate cu motoare.
1.2.1.1. Caracteristici constructive.
1.2.1.2. Tendinţa actuală şi perspectivele proiectării navelor de transport de mare viteză.14
1.2.2. Veliere.
1.2.2.1. Clasificarea velierelor.
1.2.2.2. Iahturi.
1.2.2.3. Bărci cu derivor.
1.2.2.4. Veliere multicorp.
1.3. Nave în regim de sustentaţie.
1.3.1. Nave glisoare.
1.3.1.1. Formarea forţelor hidrodinamice pe placa plană.
1.3.1.2. Ecuaţiile de echilibru ale navei glisoare.
1.3.1.3. Formele optime ale navelor glisoare.
1.3.2. Nave pe aripi portante.
1.3.2.1. Particularităţile hidrodinamice ale aripilor portante.
1.3.2.2. Cavitaţia aripilor portante.
1.3.2.3. Ecuaţiile de echilibru ale navei pe aripi portante.
1.3.2.4. Particularităţile constructive ale aripilor portante
1.3.3. Nave pe pernă de aer.
1.3.3.1. Particularităţile constructive ale navelor pe pernă de aer.
1.3.3.2. Sustentaţia cu cameră de aer.
1.3.3.3. Sustentaţia cu jet periferic.
1.3.3.4. Ecuaţiile de formă ale structurilor flexibile.
1.3.3.5. Extinderea conceptelor specifice navelor pe pernă de aer, la transportul pe distanţe mari.
1.3.4. Ecranoplane.
2. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE ŞI A DEPLASAMENTULUI NAVELOR MICI.
2.1. Nave mici, în regim de deplasament.
2.2. Nave glisoare.
2.3. Nave pe aripi portante.
2.4. Nave pe pernă de aer, amfibii.
2.5. Nave cu efect de suprafaţă.
1.1. Clasificarea navelor mici.
1.1.1. Natura forţelor de sustentaţie.
1.1.2. Stabilirea regimului de navigaţie.
1.2. Nave în regim de deplasament.
1.2.1. Nave propulsate cu motoare.
1.2.1.1. Caracteristici constructive.
1.2.1.2. Tendinţa actuală şi perspectivele proiectării navelor de transport de mare viteză.14
1.2.2. Veliere.
1.2.2.1. Clasificarea velierelor.
1.2.2.2. Iahturi.
1.2.2.3. Bărci cu derivor.
1.2.2.4. Veliere multicorp.
1.3. Nave în regim de sustentaţie.
1.3.1. Nave glisoare.
1.3.1.1. Formarea forţelor hidrodinamice pe placa plană.
1.3.1.2. Ecuaţiile de echilibru ale navei glisoare.
1.3.1.3. Formele optime ale navelor glisoare.
1.3.2. Nave pe aripi portante.
1.3.2.1. Particularităţile hidrodinamice ale aripilor portante.
1.3.2.2. Cavitaţia aripilor portante.
1.3.2.3. Ecuaţiile de echilibru ale navei pe aripi portante.
1.3.2.4. Particularităţile constructive ale aripilor portante
1.3.3. Nave pe pernă de aer.
1.3.3.1. Particularităţile constructive ale navelor pe pernă de aer.
1.3.3.2. Sustentaţia cu cameră de aer.
1.3.3.3. Sustentaţia cu jet periferic.
1.3.3.4. Ecuaţiile de formă ale structurilor flexibile.
1.3.3.5. Extinderea conceptelor specifice navelor pe pernă de aer, la transportul pe distanţe mari.
1.3.4. Ecranoplane.
2. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE ŞI A DEPLASAMENTULUI NAVELOR MICI.
2.1. Nave mici, în regim de deplasament.
2.2. Nave glisoare.
2.3. Nave pe aripi portante.
2.4. Nave pe pernă de aer, amfibii.
2.5. Nave cu efect de suprafaţă.
Senzori de Pozitie
I. Introducere
II. Consideraţii teoretice
II.1.Senzori de poziţie
II.2.Trackerele
II.3.Localizarea eficientă
II.4.Metoda acumulării
II.5.Efectul piezoelectric
II.6.Sistemul de navigaţie LORAN
II.7.Efectul Hall
II.8.Magnetoconstricţia
III. Metode şi procedee
III.1. Senzori optici
III.1.1.Senzori optici activi
III.1.2.Senzori optici pasivi
III.2. Senzori mecanici
III.3. Senzori acustici
III.4. Senzori magnetici
IV. Discuţii şi interpretări
V. Concluzii
VI. Bibliografie
VII. Anexa
II. Consideraţii teoretice
II.1.Senzori de poziţie
II.2.Trackerele
II.3.Localizarea eficientă
II.4.Metoda acumulării
II.5.Efectul piezoelectric
II.6.Sistemul de navigaţie LORAN
II.7.Efectul Hall
II.8.Magnetoconstricţia
III. Metode şi procedee
III.1. Senzori optici
III.1.1.Senzori optici activi
III.1.2.Senzori optici pasivi
III.2. Senzori mecanici
III.3. Senzori acustici
III.4. Senzori magnetici
IV. Discuţii şi interpretări
V. Concluzii
VI. Bibliografie
VII. Anexa
Sistemul de Propulsie la Prova Navelor - Bowthruster
1. Introducere scurt istoric al navelor, prezentare tema fundamentare teoretica . 3
1.1 - Scurt istoric al navelor . 3
1.2 Prezentare tema fundamentare teoretica . 5
1.2.1 Principiile de baza ale guvernarii navelor . 7
1.2.2 Efectul unei instalatii cu propulsor in tunel la pupa si la prova asupra deplasarii navei . 13
1.2.3 Efectul unei instalatie cu propulsor in tunel la prova asupra deplasarii navei . 15
2. Avantajele transportului pe apa . 20
3. Conditii de navigatie, avantaje dezavantaje . 27
3.1. Influente datorate particularitatilor constructive ale navei . 29
3.2. Influente datorate conditiilor meteorologice . 30
3.3. Influente datorate conditiilor meteorologice . 31
4. Prezentarea instalatiei . 33
4.1 - Elementele constructive care influenteaza performantele instalatiei de guvernare cu jet
transversal . 35
4.2 Parametri . 38
4.3 Functionare . 39
4.3.1 - Thruster cu tunel transversal . 40
4.3.2 - Sistemul fara tunel transversal (azimutale) . 41
4.3.3 - Sistemul combinat: propulsor - in tunel si azimutal . 42
4.3.4 - Sistemul silentioasa . 43
4.4 - Antrenarea arborilor port- elice orizontali . 44
4.5 - Modalitati de antrenare a propulsoarelor . 44
4.5.1 - Antrenarea electrica . 45
4.5.2 - Antrenarea cu energie hidraulica . 47
4.5.3 - Antrenarea diesel . 49
4.6 - Instalatia de guvernare prova tip OMEGA JET . 49
4.7 - Protectia catodica . 55
4.8 - Modalitati de comanda a instalatiilor de guvernare cu jet transversal . 56
4.9 - Avantajele si dezavantajele sistemului . 57
4.10 - Intretinerea instalatiei de guvernare . 57
5. Documentele de bord . 58
6. Concluzii . 59
1.1 - Scurt istoric al navelor . 3
1.2 Prezentare tema fundamentare teoretica . 5
1.2.1 Principiile de baza ale guvernarii navelor . 7
1.2.2 Efectul unei instalatii cu propulsor in tunel la pupa si la prova asupra deplasarii navei . 13
1.2.3 Efectul unei instalatie cu propulsor in tunel la prova asupra deplasarii navei . 15
2. Avantajele transportului pe apa . 20
3. Conditii de navigatie, avantaje dezavantaje . 27
3.1. Influente datorate particularitatilor constructive ale navei . 29
3.2. Influente datorate conditiilor meteorologice . 30
3.3. Influente datorate conditiilor meteorologice . 31
4. Prezentarea instalatiei . 33
4.1 - Elementele constructive care influenteaza performantele instalatiei de guvernare cu jet
transversal . 35
4.2 Parametri . 38
4.3 Functionare . 39
4.3.1 - Thruster cu tunel transversal . 40
4.3.2 - Sistemul fara tunel transversal (azimutale) . 41
4.3.3 - Sistemul combinat: propulsor - in tunel si azimutal . 42
4.3.4 - Sistemul silentioasa . 43
4.4 - Antrenarea arborilor port- elice orizontali . 44
4.5 - Modalitati de antrenare a propulsoarelor . 44
4.5.1 - Antrenarea electrica . 45
4.5.2 - Antrenarea cu energie hidraulica . 47
4.5.3 - Antrenarea diesel . 49
4.6 - Instalatia de guvernare prova tip OMEGA JET . 49
4.7 - Protectia catodica . 55
4.8 - Modalitati de comanda a instalatiilor de guvernare cu jet transversal . 56
4.9 - Avantajele si dezavantajele sistemului . 57
4.10 - Intretinerea instalatiei de guvernare . 57
5. Documentele de bord . 58
6. Concluzii . 59
Elementele de Baza ale Transportului Maritim
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I
MODALITĂŢI DE EXPLOATARE A NAVEI MARITIME
DE TRANSPORT 4
1.1. Navigaţia în sistem tramp 14
1.2. Navigaţia de linie 16
1.3. Studiu comparativ între navigaţia tramp şi de linie
CAPITOLUL II
MODALITĂŢI DE ANGAJARE A NAVEI 19
2.1. Contractul de navlosire 19
2.2.Clasificarea contractelor de navlosire 21
2.3. Forma şi conţinutul contractelor de navlosire 24
2.4. Clauze comune tuturor contractelor de navlosire 27
2.5. Ratificarea unui contract 30
2.6. Nava 31
2.7. Clauze de război 34
2.7. Clauze privind variaţiile costurilor şi efectele lor
asupra relaţiilor contractuale 36
CAPITOLUL III
INFLUIENŢA CONJUNCTURALĂ A PIEŢEI ÎN
TRANSPORTUL MARITIM 38
3.1. Factorii care determină conjunctura pieţei 38
3.2. Strategia de piaţă şi locul acesteia în activitatea de marketing 41
3.3. Politica de distribuţie 44
CAPITOLUL IV
NOTIUNI DE MARKETING IN TRANSPORTUL MARITIM48
4.1. Funcţiile marketingului 49
4.2. Prospectarea pieţei maritime mondiale 50
4.3. Flota comercială mondială 53
4.4. Cadrul operaţional 65
CAPITOLUL V
VENITURILE ŞI CHELTUIELILE COMPANIEI DE NAVIGAŢIE.
BUGETELE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI. 71
5.1. Clasificarea cheltuielilor 71
5.2. Costurile pe unitatea de deadweight şi eficienţa utilizării
navelor mari 80
CAPITOLUL VI
MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI AL RESURSELOR UMANE.
FACTORI DE REDUCERE A CHELTUIELILLOR 85
6.1 Managementul calităţii 85
6.2. Managementul resurselor umane în transportul maritim 89
CAPITOLUL VII
MODALITAŢI DE REDUCERE A CHELTUIELILOR
UNEI NAVE DE TRANSPORT MARITIM 107
CONCLUZII 116
BIBLIOGRAFIE 119
CAPITOLUL I
MODALITĂŢI DE EXPLOATARE A NAVEI MARITIME
DE TRANSPORT 4
1.1. Navigaţia în sistem tramp 14
1.2. Navigaţia de linie 16
1.3. Studiu comparativ între navigaţia tramp şi de linie
CAPITOLUL II
MODALITĂŢI DE ANGAJARE A NAVEI 19
2.1. Contractul de navlosire 19
2.2.Clasificarea contractelor de navlosire 21
2.3. Forma şi conţinutul contractelor de navlosire 24
2.4. Clauze comune tuturor contractelor de navlosire 27
2.5. Ratificarea unui contract 30
2.6. Nava 31
2.7. Clauze de război 34
2.7. Clauze privind variaţiile costurilor şi efectele lor
asupra relaţiilor contractuale 36
CAPITOLUL III
INFLUIENŢA CONJUNCTURALĂ A PIEŢEI ÎN
TRANSPORTUL MARITIM 38
3.1. Factorii care determină conjunctura pieţei 38
3.2. Strategia de piaţă şi locul acesteia în activitatea de marketing 41
3.3. Politica de distribuţie 44
CAPITOLUL IV
NOTIUNI DE MARKETING IN TRANSPORTUL MARITIM48
4.1. Funcţiile marketingului 49
4.2. Prospectarea pieţei maritime mondiale 50
4.3. Flota comercială mondială 53
4.4. Cadrul operaţional 65
CAPITOLUL V
VENITURILE ŞI CHELTUIELILE COMPANIEI DE NAVIGAŢIE.
BUGETELE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI. 71
5.1. Clasificarea cheltuielilor 71
5.2. Costurile pe unitatea de deadweight şi eficienţa utilizării
navelor mari 80
CAPITOLUL VI
MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI AL RESURSELOR UMANE.
FACTORI DE REDUCERE A CHELTUIELILLOR 85
6.1 Managementul calităţii 85
6.2. Managementul resurselor umane în transportul maritim 89
CAPITOLUL VII
MODALITAŢI DE REDUCERE A CHELTUIELILOR
UNEI NAVE DE TRANSPORT MARITIM 107
CONCLUZII 116
BIBLIOGRAFIE 119
Asigurarea Hidrometeorologica a Navelor
Introducere 5
1. Studiul şi trasarea drumului iniţial 7
1.1. Studiul preliminar şi alegerea drumului 7
1.1.1. Studiul caracteristicilor navei 7
1.1.2. Caracteristici hidrometeorologice ale zonei de navigaţie 8
1.1.3. Studiul drumului 10
1.2. Trasarea preliminarã a drumului şi studiul etapelor de marş 14
1.2.1. Trasarea preliminarã a drumului în navigaţia costierã 14
1.2.2. Aterizarea la coastã 16
1.2.3. Trasarea drumului în treceri dificile 16
1.4. Strâmtorile Bosfor, Dardanele 17
1.5. Elemente hidrografice 18
1.5.1. Consideraţii generale 18
1.5.2. Sistemul internaţional de balizaj maritim 20
1.5.3. Scheme de separare a traficului pe ruta Constanţa – Iskenderun 23
2. Caracteristici generale ale zonelor de navigaţie 28
2.1. Caracterizarea fizico-geograficã a mãrilor si zonelor de pe ruta navigaţie 28 2.1.1. Marea Neagrã 28
2.1.2. Marea Marmara 28
2.1.3. Marea Egee 29
2.1.4. Mediterana de est (Marea Levantului) 30
2.2. Caracteristicile hidrometeorologice ale zonelor de navigaţie 31
2.2.1. Marea Neagrã 31
2.2.2. Marea Marmara 34
2.2.3. Marea Egee 35
2.2.4. Mediterana de est (Marea Levantului) 38
3. Porturile de plecare si de sosire
3.1. Portul Constanţa, România 40
3.2. Portul Iskenderun ,Turcia 43
4. Echipamente de navigaţie de la bordul navei 45
4.1. Girocompasul Anschutz 45
4.2. Pilotul automat Navipilot 4000 46
4.3. ECDIS 48
4.4. GPS-Furuno GP1650W/NT 50
4.5. Radarul de navigatie 51
5. Concluzii 53
Anexe 55
Bibliografie 60
1. Studiul şi trasarea drumului iniţial 7
1.1. Studiul preliminar şi alegerea drumului 7
1.1.1. Studiul caracteristicilor navei 7
1.1.2. Caracteristici hidrometeorologice ale zonei de navigaţie 8
1.1.3. Studiul drumului 10
1.2. Trasarea preliminarã a drumului şi studiul etapelor de marş 14
1.2.1. Trasarea preliminarã a drumului în navigaţia costierã 14
1.2.2. Aterizarea la coastã 16
1.2.3. Trasarea drumului în treceri dificile 16
1.4. Strâmtorile Bosfor, Dardanele 17
1.5. Elemente hidrografice 18
1.5.1. Consideraţii generale 18
1.5.2. Sistemul internaţional de balizaj maritim 20
1.5.3. Scheme de separare a traficului pe ruta Constanţa – Iskenderun 23
2. Caracteristici generale ale zonelor de navigaţie 28
2.1. Caracterizarea fizico-geograficã a mãrilor si zonelor de pe ruta navigaţie 28 2.1.1. Marea Neagrã 28
2.1.2. Marea Marmara 28
2.1.3. Marea Egee 29
2.1.4. Mediterana de est (Marea Levantului) 30
2.2. Caracteristicile hidrometeorologice ale zonelor de navigaţie 31
2.2.1. Marea Neagrã 31
2.2.2. Marea Marmara 34
2.2.3. Marea Egee 35
2.2.4. Mediterana de est (Marea Levantului) 38
3. Porturile de plecare si de sosire
3.1. Portul Constanţa, România 40
3.2. Portul Iskenderun ,Turcia 43
4. Echipamente de navigaţie de la bordul navei 45
4.1. Girocompasul Anschutz 45
4.2. Pilotul automat Navipilot 4000 46
4.3. ECDIS 48
4.4. GPS-Furuno GP1650W/NT 50
4.5. Radarul de navigatie 51
5. Concluzii 53
Anexe 55
Bibliografie 60
Exploatarea Comerciala a Navei - Navlosirea
NTRODUCERE ÎN NAVLOSIRE 5
1. PIATA MARITIMA MONDIALA 5
1.1. Piata constructiilor de nave 5
1.2. Piata navlurilor 5
1.2.1. Factorii de influenta ai pietei navlurilor 5
1.2.2. Navigatia de linie si navigatia în sistem tramp 6
1.2.3. Carausi comuni, carausi publici si carausi privati 9
1.2.4. Clasificarea contractelor de navlosire 9
1.3. Piata vânzarilor de nave pe piata second hand 10
1.4. Piata vânzarilor de nave ca fier vechi 10
2. ACTIVITATILE DE PIATA ALE ARMATORILOR 11
2.1. Surse de informatii 12
2.2. Negocierea unui contract de navlosire 13
2.2.1. Perioada de investigare a pietei 13
2.2.2. Perioada de negociere 14
CONTRACTE DE NAVLOSIRE 17
1. NOTIUNE SI PARTI 17
2. FORMA SI CONTINUTUL CONTRACTELOR DE NAVLOSIRE 18
3. CLAUZE COMUNE TUTUROR CONTRACTELOR DE NAVLOSIRE 19
3.1. Preambulul 19
3.2. Partile contractante 19
3.2.1. Identificarea partilor contractante 19
3.2.2. Substituirea navlositorului sau armatorului 20
3.3. Nava 21
3.3.1. Descrierea navei 21
3.3.2. Limitele in care nava poate naviga 21
3.3.3. Buna stare de navigabilitate a navei 21
3.4. Clauze de razboi 22
3.5. Clauze privind variatiile costurilor si efectele lor asupra relatiilor contractuale 22
3.6. Clauze de arbitraj 23
3.7. Semnarea contractului de navlosire 23
CONTRACTUL DE NAVLOSIRE PE VOIAJ (VOYAGE CHARTER PARTY) 25
1. NOTIUNI GENERALE 25
1.1. Definitie si forme standard 25
1.2. Termenii contractului de navlosire 26
1.2.1. Termeni subîntelesi 26
1.2.2. Clasificarea termenilor din contractele de navlosire 26
1.3. Terminarea contractului 27
1.4. Acceptarea repudierii 27
1.5. Descrierea navei 27
1.6. Pozitia navei la momentul încheierii contractului de navlosire 28
1.7. Port sau loc de încarcare 29
1.7.1. Identificarea si nominarea porturilor sau locurilor de încarcare 29
1.7.2. Obligatia navlositorului de a nomina un port 29
1.8. Marfa si descrierea marfii 30
1.8.1. Cantitatea de marfa 30
Full and complete cargo capacity 30
Clauze ce stabilesc cantitatea de marfa ce trebuie încarcata 31
1.8.2. Tipul de marfa 32
1.8.3. Marfuri periculoase 32
1.8.4. Încarcarea marfii pe punte 32
Drepturile si responsabilitatile armatorilor si navlositorilor în cazul încarcarii marfurilor pe punte. 33
1.8.5. Obligatia navlositorului de a furniza marfa. 33
Exceptii de la obligatia navlositorului de a furniza marfa înscrisa în contract 34
1.9. Devierea navei de la ruta normala de navigatie 34
1.10. Lay/Can 34
2. STALII 37
2.1. Notiune, clasificare si conditii 37
2.2. Staliile fixe 40
2.3. Staliile determinabile 41
2.4. Stalii nedefinite 42
2.5. Clauze speciale cu privire la contarea timpului de stalii 43
3. CONTRASTALII 49
3.1. Notiune 49
3.2. Despagubiri pentru retinere (damages for detention) 49
3.3. Responsabilitatea pentru plata contrastaliilor 50
3.4. Plata contrastaliilor 50
3.5. Influenta altor clauze ale contractului asupra staliilor si contrastaliilor existenta mai multor contracte de navlosire 50
4. DESPATCH 53
5. CALCULAREA STALIILOR, CONTRASTALIILOR SI DESPATCH-ULUI 55
6. NAVLUL 57
6.1. Notiune si forme 57
6.2. Momentul în care navlul este platibil si momentul în care navlul este câstigat 57
6.3. Plata navlului în avans 58
6.4. Back freight 59
6.5. Navlu lumpsum 59
6.6. Dreptul armatorului la navlu întreg 59
6.7. Navlu pentru marfuri avariate 59
6.8. Navlu pro-rata pentru lipsa marfa 60
6.9. Navlu pro-rata pentru livrarea marfurilor în alt port decât cel nominat 60
6.10. Cui se plateste navlul? 60
6.11. Navlul mort 60
6.12. Comisionul de brokeraj 61
6.13. Dreptul de sechestru asupra marfurilor 61
6.14. Cesser clause 62
6.15. Contrastaliile si cesser clause 62
7. CONOSAMENTUL 65
7.1. Scurt istoric 65
7.2. Introducere în Regulile de la Haga, Regulile Haga-Visby si Regulile de la Hamburg 65
7.3. Regulile de la Haga si Regulile Haga-Visby 66
7.3.1. Obligatiile principale ale carausului 66
a) Sa se asigure ca nava este în buna stare de navigabilitate
1. PIATA MARITIMA MONDIALA 5
1.1. Piata constructiilor de nave 5
1.2. Piata navlurilor 5
1.2.1. Factorii de influenta ai pietei navlurilor 5
1.2.2. Navigatia de linie si navigatia în sistem tramp 6
1.2.3. Carausi comuni, carausi publici si carausi privati 9
1.2.4. Clasificarea contractelor de navlosire 9
1.3. Piata vânzarilor de nave pe piata second hand 10
1.4. Piata vânzarilor de nave ca fier vechi 10
2. ACTIVITATILE DE PIATA ALE ARMATORILOR 11
2.1. Surse de informatii 12
2.2. Negocierea unui contract de navlosire 13
2.2.1. Perioada de investigare a pietei 13
2.2.2. Perioada de negociere 14
CONTRACTE DE NAVLOSIRE 17
1. NOTIUNE SI PARTI 17
2. FORMA SI CONTINUTUL CONTRACTELOR DE NAVLOSIRE 18
3. CLAUZE COMUNE TUTUROR CONTRACTELOR DE NAVLOSIRE 19
3.1. Preambulul 19
3.2. Partile contractante 19
3.2.1. Identificarea partilor contractante 19
3.2.2. Substituirea navlositorului sau armatorului 20
3.3. Nava 21
3.3.1. Descrierea navei 21
3.3.2. Limitele in care nava poate naviga 21
3.3.3. Buna stare de navigabilitate a navei 21
3.4. Clauze de razboi 22
3.5. Clauze privind variatiile costurilor si efectele lor asupra relatiilor contractuale 22
3.6. Clauze de arbitraj 23
3.7. Semnarea contractului de navlosire 23
CONTRACTUL DE NAVLOSIRE PE VOIAJ (VOYAGE CHARTER PARTY) 25
1. NOTIUNI GENERALE 25
1.1. Definitie si forme standard 25
1.2. Termenii contractului de navlosire 26
1.2.1. Termeni subîntelesi 26
1.2.2. Clasificarea termenilor din contractele de navlosire 26
1.3. Terminarea contractului 27
1.4. Acceptarea repudierii 27
1.5. Descrierea navei 27
1.6. Pozitia navei la momentul încheierii contractului de navlosire 28
1.7. Port sau loc de încarcare 29
1.7.1. Identificarea si nominarea porturilor sau locurilor de încarcare 29
1.7.2. Obligatia navlositorului de a nomina un port 29
1.8. Marfa si descrierea marfii 30
1.8.1. Cantitatea de marfa 30
Full and complete cargo capacity 30
Clauze ce stabilesc cantitatea de marfa ce trebuie încarcata 31
1.8.2. Tipul de marfa 32
1.8.3. Marfuri periculoase 32
1.8.4. Încarcarea marfii pe punte 32
Drepturile si responsabilitatile armatorilor si navlositorilor în cazul încarcarii marfurilor pe punte. 33
1.8.5. Obligatia navlositorului de a furniza marfa. 33
Exceptii de la obligatia navlositorului de a furniza marfa înscrisa în contract 34
1.9. Devierea navei de la ruta normala de navigatie 34
1.10. Lay/Can 34
2. STALII 37
2.1. Notiune, clasificare si conditii 37
2.2. Staliile fixe 40
2.3. Staliile determinabile 41
2.4. Stalii nedefinite 42
2.5. Clauze speciale cu privire la contarea timpului de stalii 43
3. CONTRASTALII 49
3.1. Notiune 49
3.2. Despagubiri pentru retinere (damages for detention) 49
3.3. Responsabilitatea pentru plata contrastaliilor 50
3.4. Plata contrastaliilor 50
3.5. Influenta altor clauze ale contractului asupra staliilor si contrastaliilor existenta mai multor contracte de navlosire 50
4. DESPATCH 53
5. CALCULAREA STALIILOR, CONTRASTALIILOR SI DESPATCH-ULUI 55
6. NAVLUL 57
6.1. Notiune si forme 57
6.2. Momentul în care navlul este platibil si momentul în care navlul este câstigat 57
6.3. Plata navlului în avans 58
6.4. Back freight 59
6.5. Navlu lumpsum 59
6.6. Dreptul armatorului la navlu întreg 59
6.7. Navlu pentru marfuri avariate 59
6.8. Navlu pro-rata pentru lipsa marfa 60
6.9. Navlu pro-rata pentru livrarea marfurilor în alt port decât cel nominat 60
6.10. Cui se plateste navlul? 60
6.11. Navlul mort 60
6.12. Comisionul de brokeraj 61
6.13. Dreptul de sechestru asupra marfurilor 61
6.14. Cesser clause 62
6.15. Contrastaliile si cesser clause 62
7. CONOSAMENTUL 65
7.1. Scurt istoric 65
7.2. Introducere în Regulile de la Haga, Regulile Haga-Visby si Regulile de la Hamburg 65
7.3. Regulile de la Haga si Regulile Haga-Visby 66
7.3.1. Obligatiile principale ale carausului 66
a) Sa se asigure ca nava este în buna stare de navigabilitate
Managementul si Administrarea unei Nave
Conducere şi conducători pag. 3
Decizia pag. 4
Reorganizarea, dizolvarea şi falimentul societăţilor comerciale pag. 6
Fuzionarea societăţilor pag. 6
Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale pag. 6
Plata creditelor sociale pag. 7
Bonitatea comercială pag. 8
Concordat, moratoriu şi faliment pag. 8
Corespondenţă de bord pag.10
Obiectul şi importanţa corespondenţei pag.10
Folosirea şi interpretarea corectă a termenilor pag.10
Clasificarea corespondenţei pag.10
Limbajul corespondenţei pag.12
Formule de redactare pag.13
Abrevieri pag.14
Structura unei scrisori pag.14
Aranjarea în pagină pag.15
Formele de scrisoare pag.16
Principalele lucrări de corespondenţă pag.17
Reguli sintetice de întocmire a diferitelor lucrări de corespondenţă pag.19
Regulamentul Serviciului la Bord pag.20
Consiliul de bord pag.20
Întreţinerea şi repararea navei pag.20
Situaţii în care se poate afla o navă. Generalităţi pag.22
Drept de vizită la bordul navei pag.22
Constituirea echipajului navei pag.23
Modificări în echipajul navei pag.23
Îmbarcarea şi debarcarea membrilor echipajului pag.23
Obţinerea carnetului de marinar pag.23
Echipajul minim pentru siguranţa navigaţiei pag.24
Drepturile personalului navigant constituit în echipaj pag.25
Obligaţiile personalului navigant constituit în echipaj pag.25
Înzestrarea, dotarea şi aprovizionarea navei pag.27
Gestionarea şi inventarierea mijloacelor materiale ale navei pag.28
Exploatarea, întreţinerea, revizia şi repararea navei pag.29
Cazarea echipajului pag.30
Repartizarea membrilor echipajului pe careuri pag.30
Hrana echipajului pag.31
Asistenţa medico-sanitară pag.31
Organizarea şi conducerea navei şi echipajului pag.32
Pregătiri la bord pentru plecarea navei în voiaj pag.33
Plecarea navei din port pag.34
Navigaţia cu pilot la bord pag.35
Intrarea navei în port pag.36
Staţionarea navei în port pag.36
Aspectul exterior al navei pag.37
Staţionarea navei la ancoră pag.38
Mijloace de comunicaţie la bord pag.38
Raportul de călătorie pag.39
Activitatea de întreţinere şi reparaţii pag.39
Predarea şi primirea funcţiei la bord pag.39
Serviciul de cart pe puntea de comandă pag.40
Atribuţiile ofiţerului de cart pe puntea de comandă când nava e în staţionare la ancoră pag.43
Cazuri în care ofiţerul de cart este obligat să-l înştiinţeze pe comandant pag.44
Timonierul de cart pag.45
Serviciul de gardă pag.46
Registrul de ordine ale comandantului pag.49
Registrul de procese verbale pag.50
Registrul de scară pag.50
Buna stare de navigabilitate a navei pag.51
Menţinerea vitalităţii navei pag.51
Menţinerea flotabilităţii şi stabilităţii navei pag.52
Balastarea şi debalastarea navei pag.52
Prevenirea şi stingerea incendiilor la bordul navei pag.54
Prevenirea poluării mediului marin de către nave pag.54
Prevenirea accidentelor de muncă pag.54
Rolurile de echipaj ale navei pag.55
Asistenţa şi salvarea pe mare pag.56
Decizia pag. 4
Reorganizarea, dizolvarea şi falimentul societăţilor comerciale pag. 6
Fuzionarea societăţilor pag. 6
Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale pag. 6
Plata creditelor sociale pag. 7
Bonitatea comercială pag. 8
Concordat, moratoriu şi faliment pag. 8
Corespondenţă de bord pag.10
Obiectul şi importanţa corespondenţei pag.10
Folosirea şi interpretarea corectă a termenilor pag.10
Clasificarea corespondenţei pag.10
Limbajul corespondenţei pag.12
Formule de redactare pag.13
Abrevieri pag.14
Structura unei scrisori pag.14
Aranjarea în pagină pag.15
Formele de scrisoare pag.16
Principalele lucrări de corespondenţă pag.17
Reguli sintetice de întocmire a diferitelor lucrări de corespondenţă pag.19
Regulamentul Serviciului la Bord pag.20
Consiliul de bord pag.20
Întreţinerea şi repararea navei pag.20
Situaţii în care se poate afla o navă. Generalităţi pag.22
Drept de vizită la bordul navei pag.22
Constituirea echipajului navei pag.23
Modificări în echipajul navei pag.23
Îmbarcarea şi debarcarea membrilor echipajului pag.23
Obţinerea carnetului de marinar pag.23
Echipajul minim pentru siguranţa navigaţiei pag.24
Drepturile personalului navigant constituit în echipaj pag.25
Obligaţiile personalului navigant constituit în echipaj pag.25
Înzestrarea, dotarea şi aprovizionarea navei pag.27
Gestionarea şi inventarierea mijloacelor materiale ale navei pag.28
Exploatarea, întreţinerea, revizia şi repararea navei pag.29
Cazarea echipajului pag.30
Repartizarea membrilor echipajului pe careuri pag.30
Hrana echipajului pag.31
Asistenţa medico-sanitară pag.31
Organizarea şi conducerea navei şi echipajului pag.32
Pregătiri la bord pentru plecarea navei în voiaj pag.33
Plecarea navei din port pag.34
Navigaţia cu pilot la bord pag.35
Intrarea navei în port pag.36
Staţionarea navei în port pag.36
Aspectul exterior al navei pag.37
Staţionarea navei la ancoră pag.38
Mijloace de comunicaţie la bord pag.38
Raportul de călătorie pag.39
Activitatea de întreţinere şi reparaţii pag.39
Predarea şi primirea funcţiei la bord pag.39
Serviciul de cart pe puntea de comandă pag.40
Atribuţiile ofiţerului de cart pe puntea de comandă când nava e în staţionare la ancoră pag.43
Cazuri în care ofiţerul de cart este obligat să-l înştiinţeze pe comandant pag.44
Timonierul de cart pag.45
Serviciul de gardă pag.46
Registrul de ordine ale comandantului pag.49
Registrul de procese verbale pag.50
Registrul de scară pag.50
Buna stare de navigabilitate a navei pag.51
Menţinerea vitalităţii navei pag.51
Menţinerea flotabilităţii şi stabilităţii navei pag.52
Balastarea şi debalastarea navei pag.52
Prevenirea şi stingerea incendiilor la bordul navei pag.54
Prevenirea poluării mediului marin de către nave pag.54
Prevenirea accidentelor de muncă pag.54
Rolurile de echipaj ale navei pag.55
Asistenţa şi salvarea pe mare pag.56
Aspecte Specifice privind Managementul Calitatii in Transportul Maritim
Introducere pag 6
Capitolul I
Introducerea managementului calitatii in domeniul transportului maritim pag 10
Secţiunea I
Evolutia conceptului de calitate pag 14
Secţiunea II
Orientari actuale privind definirea calitatii marfurilor pag 17
Sectiunea III
Motivatia adoptarii unui management al sigurantei si al calitatii pag 19
Sectiunea IV
Principalele tendinte privind abordarea calitatii marfurilor la nivel mondial pag 22
1. Factori generatori ai noilor dimensiuni ale calitatii pag 23
2. Noile dimensiuni ale viitorului calitatii pag 24
Capitolul II
Modelul de sistem de management al calitatii propus de standardele internationale ISO 9000:2000 pag 27
Sectiunea I
Evolutia standardelor internationale ISO 9000 pag 27
Sectiunea II
Cartacteristicile generale ale standardelor internationale ISO 9000:2000 pag 29
1.Caracteristicile si domeniile de aplicare a standardului ISO 9000:2000 pag 30
2.Caracteristicile si domeniile de aplicare a standardului ISO 9001:2000 pag 31
3.Caracteristicile si domeniile de aplicare a standardului ISO 9004:2000 pag 32
Sectiunea III
Abordarea procesuala si avantajele sistemului de management al calitatii bazate pe standardele ISO 9000 33
1. Avantajele managementului calitatii in relatia cu clientii pag 33
2. Avantejele de ordin intern al sistemelor de management al calitatii pag 34
Sectiunea IV
Stadiul actual privind implementarea unui sistem de management al calitatii conform cu standardele ISO 9001:2000 pag 35
Capitolul III
Premisele implementarii unui sistem de management al calitatii si sigurantei in transportul maritim pag 38
Sectiunea I
Costurile implementarii pag 38
Sectiunea II
Necesitatea desfasurarii activitatii suplimentare pag 40
Sectiunea III
Beneficiile sistemului QA pag 41
Sectiunea IV
Utilizarea calitatii in sistemul managerial al companiei de navigatie maritima pag 42
Sectiunea V
Controlul si administrarea Codului ISM la compania de navigatie maritima pag 43
Sectiunea VI
Asigurarea calitatii – Instrument managerial folosit pentru depasire limitelor companiei de navigatie pag 44
Sectiunea VII
Viitorul asigurarii calitatii in navigatia maritima pag 45
Capitolul IV
Cerintele definite ale Codului International de Mangement al Sigurantei in Transportul maritim pag 47
Capitolul V
Cerintele de managementul calitatii definite de Codul Asociatiei Internationale a Managerilor de Nave (Codul ISMA) in domeniul transportului maritim pag 49
Concluzii pag 51
Bibliografie pag 52
Capitolul I
Introducerea managementului calitatii in domeniul transportului maritim pag 10
Secţiunea I
Evolutia conceptului de calitate pag 14
Secţiunea II
Orientari actuale privind definirea calitatii marfurilor pag 17
Sectiunea III
Motivatia adoptarii unui management al sigurantei si al calitatii pag 19
Sectiunea IV
Principalele tendinte privind abordarea calitatii marfurilor la nivel mondial pag 22
1. Factori generatori ai noilor dimensiuni ale calitatii pag 23
2. Noile dimensiuni ale viitorului calitatii pag 24
Capitolul II
Modelul de sistem de management al calitatii propus de standardele internationale ISO 9000:2000 pag 27
Sectiunea I
Evolutia standardelor internationale ISO 9000 pag 27
Sectiunea II
Cartacteristicile generale ale standardelor internationale ISO 9000:2000 pag 29
1.Caracteristicile si domeniile de aplicare a standardului ISO 9000:2000 pag 30
2.Caracteristicile si domeniile de aplicare a standardului ISO 9001:2000 pag 31
3.Caracteristicile si domeniile de aplicare a standardului ISO 9004:2000 pag 32
Sectiunea III
Abordarea procesuala si avantajele sistemului de management al calitatii bazate pe standardele ISO 9000 33
1. Avantajele managementului calitatii in relatia cu clientii pag 33
2. Avantejele de ordin intern al sistemelor de management al calitatii pag 34
Sectiunea IV
Stadiul actual privind implementarea unui sistem de management al calitatii conform cu standardele ISO 9001:2000 pag 35
Capitolul III
Premisele implementarii unui sistem de management al calitatii si sigurantei in transportul maritim pag 38
Sectiunea I
Costurile implementarii pag 38
Sectiunea II
Necesitatea desfasurarii activitatii suplimentare pag 40
Sectiunea III
Beneficiile sistemului QA pag 41
Sectiunea IV
Utilizarea calitatii in sistemul managerial al companiei de navigatie maritima pag 42
Sectiunea V
Controlul si administrarea Codului ISM la compania de navigatie maritima pag 43
Sectiunea VI
Asigurarea calitatii – Instrument managerial folosit pentru depasire limitelor companiei de navigatie pag 44
Sectiunea VII
Viitorul asigurarii calitatii in navigatia maritima pag 45
Capitolul IV
Cerintele definite ale Codului International de Mangement al Sigurantei in Transportul maritim pag 47
Capitolul V
Cerintele de managementul calitatii definite de Codul Asociatiei Internationale a Managerilor de Nave (Codul ISMA) in domeniul transportului maritim pag 49
Concluzii pag 51
Bibliografie pag 52
Influenta Vantului asupra Elementelor de Navigatie
INTRODUCERE 3
CAP 1 INFLUENŢA VÂNTULUI ASUPRA ELEMENTELOR DE NAVIGAŢIE 5
1.1. Acţiunea vântului asupra zborului aeronavelor 5
1.2. Deriva şi corecţia de derivă
1.2.1. Variaţia derivei 69
1.3. Triunghiul de navigaţie al vitezelor 12
1.4. Controlul zborului în direcţie 16
1.4.1. Componentele longitudinale şi transversale ale vântului 17
CAP 2 MIJLOACE MODERNE DE LA BORDUL AERONAVELOR CAPABILE SĂ DETERMINE INFLUENŢA VÎNTULUI ASUPRA ELEMENTELOR ZBORULUI 19
2.1. Navigaţia radioelectronică 19
2.2. Radarul omnidirecţional VOR 19
2.2.1. Generalităţi 19
2.2.2. Determinarea cu ajutorul radiofarului VOR a influenţei vântului asupra zborului 20
2.3. Sistemul de apropiere la aterizare ILS 21
2.3.1. Generalităţi 21
2.3.2. Determinarea influenţei vântului cu ajutorul sistemului ILS 22
2.4. Radarul panoramic de bord 23
2.4.1. Generalităţi 23
2.4.2. Determinarea derivei cu ajutorul radarului panoramic de bord 24
2.4.2.1. Determinarea derivei prin două poziţii ale avionului 24
2.4.2.2. Determinarea derivei după deplasarea radială a reperelor 26
2.4.2.3. Determinarea derivei prin vizarea şi urmărirea unui reper oarecare 27
2.5. Radarul de bord bazat pe efectul Doppler 29
2.5.1. Generalităţi 29
2.5.2.Utilizarea radarului panoramic pe baza efectului Doppler pentru determinare derivei 31
2.6. Utilizarea HUD în determinarea influenţei vântului 33
2.6.1. Generalităţi 33
2.6.2. Determinarea influenţei vântului folosind HUD-ul 34
CAP 3 UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN EXECUTAREA ZBORURILOR 39
3.1. Zborul de îndepărtare şi apropiere după radiofarul omnidirecţional VOR 39
3.1.1. Zborul de îndepărtare de la radiofarul VOR 39
3.1.2. Zborul de apropiere de radiofarul VOR 42
3.2. Efectuarea procedurii de apropiere după sistemul ILS 44
3.2.1. Zborul în sectorul radiofarului de direcţie 44
3.2.2. Zborul în sectorul radiofarului de pantă 45
3.3. Necesitatea realizării unei pregătiri preliminare moderne folosind calculatorul 46
CONCLUZII 50
BIBLIOGRAFIE 51
CAP 1 INFLUENŢA VÂNTULUI ASUPRA ELEMENTELOR DE NAVIGAŢIE 5
1.1. Acţiunea vântului asupra zborului aeronavelor 5
1.2. Deriva şi corecţia de derivă
1.2.1. Variaţia derivei 69
1.3. Triunghiul de navigaţie al vitezelor 12
1.4. Controlul zborului în direcţie 16
1.4.1. Componentele longitudinale şi transversale ale vântului 17
CAP 2 MIJLOACE MODERNE DE LA BORDUL AERONAVELOR CAPABILE SĂ DETERMINE INFLUENŢA VÎNTULUI ASUPRA ELEMENTELOR ZBORULUI 19
2.1. Navigaţia radioelectronică 19
2.2. Radarul omnidirecţional VOR 19
2.2.1. Generalităţi 19
2.2.2. Determinarea cu ajutorul radiofarului VOR a influenţei vântului asupra zborului 20
2.3. Sistemul de apropiere la aterizare ILS 21
2.3.1. Generalităţi 21
2.3.2. Determinarea influenţei vântului cu ajutorul sistemului ILS 22
2.4. Radarul panoramic de bord 23
2.4.1. Generalităţi 23
2.4.2. Determinarea derivei cu ajutorul radarului panoramic de bord 24
2.4.2.1. Determinarea derivei prin două poziţii ale avionului 24
2.4.2.2. Determinarea derivei după deplasarea radială a reperelor 26
2.4.2.3. Determinarea derivei prin vizarea şi urmărirea unui reper oarecare 27
2.5. Radarul de bord bazat pe efectul Doppler 29
2.5.1. Generalităţi 29
2.5.2.Utilizarea radarului panoramic pe baza efectului Doppler pentru determinare derivei 31
2.6. Utilizarea HUD în determinarea influenţei vântului 33
2.6.1. Generalităţi 33
2.6.2. Determinarea influenţei vântului folosind HUD-ul 34
CAP 3 UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN EXECUTAREA ZBORURILOR 39
3.1. Zborul de îndepărtare şi apropiere după radiofarul omnidirecţional VOR 39
3.1.1. Zborul de îndepărtare de la radiofarul VOR 39
3.1.2. Zborul de apropiere de radiofarul VOR 42
3.2. Efectuarea procedurii de apropiere după sistemul ILS 44
3.2.1. Zborul în sectorul radiofarului de direcţie 44
3.2.2. Zborul în sectorul radiofarului de pantă 45
3.3. Necesitatea realizării unei pregătiri preliminare moderne folosind calculatorul 46
CONCLUZII 50
BIBLIOGRAFIE 51
Noi Tipuri de Baterii Electrice pentru Dispozitivele Electronice de Navigatie
I. Introducere
- Definitia bateriei
- Scurt istoric
- Definitia acumulatorului
II. Clasificarea acumulatorilor
- Bateria nichel-fier
- Bateria cu plumb in acid
- Bateria pe baza de gel
- Acumulatorul AGM(Absorbed Glass Mat)
- Bateria Nichel-cadmiu
- Bateria de nichel si hibrid de metal
- Baterie pe baza de sodiu-sulf
- Baterie pe baza de polimer litiu –ion
- Baterie pe baza de litiu-ion
- Baterie pe baza de nichel zinc
III. Sisteme de navigatie si bateriile folosite de acestea
- Sistemul GPS
- Sistemul Inertial de Navigatie
- Sistemul de navigatie al unei nave spatiale
IV. Generatorul Termoelectric Radioizotopic
- Descriere
- Design
- Combustibili
- Durata de viata
- Fuziunea nucleara
- Definitia bateriei
- Scurt istoric
- Definitia acumulatorului
II. Clasificarea acumulatorilor
- Bateria nichel-fier
- Bateria cu plumb in acid
- Bateria pe baza de gel
- Acumulatorul AGM(Absorbed Glass Mat)
- Bateria Nichel-cadmiu
- Bateria de nichel si hibrid de metal
- Baterie pe baza de sodiu-sulf
- Baterie pe baza de polimer litiu –ion
- Baterie pe baza de litiu-ion
- Baterie pe baza de nichel zinc
III. Sisteme de navigatie si bateriile folosite de acestea
- Sistemul GPS
- Sistemul Inertial de Navigatie
- Sistemul de navigatie al unei nave spatiale
IV. Generatorul Termoelectric Radioizotopic
- Descriere
- Design
- Combustibili
- Durata de viata
- Fuziunea nucleara
Reguli şi proceduri în organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale
1. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN DOMENIUL ELECTORAL LOCAL
- 1.1. Rolul autorităţilor publice elective locale în administrarea domeniului public local
- 1.2. Analiza literaturii de specialitate în domeniul alegerilor şi organizării autorităţilor publice locale
- 2.1. Regimurile reprezentative – instrument de realizare a drepturilor cetăţenilor la autoguvernare
- 2.2. Rolul şi caracteristicile regimurilor reprezentative locale în exercitarea puterii locale
- 2.2.1. Noţiuni generale privind puterea locală
- 2.2.2. Regimurile reprezentative locale
- 2.3. Referendumurile locale ca formă de participare directă a cetăţenilor la administrarea problemelor locale de interes deosebit
- 3.1. Caracteristica sistemelor electorale locale
- 3.2. Alegerile locale între caracter politic şi administrativ
- 3.3. Rolul partidelor politice în alegerile locale
- 3.4. Rolul societăţii civile în alegerile locale
- 4.1. Conceptul şi structura procesului electoral
- 4.2. Alegerea autorităţilor publice locale
- 4.2.1. Alegerile autorităţilor deliberative locale
- 4.2.2. Alegerile autorităţilor executive locale
- 4.3. Organele abilitate cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale. Stabilirea datei alegerilor
- 4.3.1. Sistemul organelor electorale
- 4.4. Organizarea alegerilor locale
- 4.5. Desfăşurarea alegerilor locale
- 4.6. Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor locale
- 5.1. Tendinţa dezvoltării alegerilor locale în Uniunea Europeană
- 5.2. Modul de constituire a autorităţilor publice locale în Uniunea Europeană
- 6.1. Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor
- 6.1.1. Soluţionarea litigiilor electorale de către organele electorale
- 6.1.2. Soluţionarea litigiilor electorale în instanţele judecătoreşti
- 6.2. Răspunderea juridică pentru încălcarea legislaţiei electorale
- 6.3. Răspunderea contravenţională
- 6.4. Răspunderea penală
Dreptul minorităţilor naţionale la identitate etnica
1. PĂSTRAREA, EXPRIMAREA ŞI DEZVOLTAREA IDENTITĂȚII ETNICE ÎN ROMÂNIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA
- 1.1 Aspecte teoretice şi practice privind recunoaşterea identităţii etnice
- 1.2 Păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii etnice în diferite publicaţii de specialitate
- 1.3 Abordări ştiinţifice privind recunoaşterea identităţii etnice în teze de doctorat
- .1 Necesitatea şi importanţa identificării colectivităţilor etnice
- .2 Popor, naţiune văzute ca elemente de bază a identităţii etnice a comunităţilor umane
- .2.1 Poporul
- .2.2 Naţiunea
- .3 Particularităţi ale grupurilor etnice sau a minorităţilor naţionale
- .4 Tendinţe ale unor minorităţilor naţionale la separatism teritorial
- 3.1 Minorităţile naţionale în România
- 3.2 Minorităţile naţionale în Republica Moldova
- vvv
- 4.1 Reglementări internaţionale privind protecţia minorităţilor naţionale
- 4.2 Protecţia minorităţilor naţionale în UE
- 4.3. Protecţia minorităţilor naţionale în România
- 4.4 Protecţia minorităţilor naţionale în Republica Moldova
- 5.1. Realizarea dreptului la autonomie culturală în România şi Republica Moldova
- 5.1.1 Drepturi lingvistice
- 5.1.2 Drepturile minorităţilor naţionale în domeniul învăţământului
- 5.1.3 Dreptul la folosirea limbii materne în justiţie
- 5.2 Autonomie teritorial-administrativă
- 5.2.1 Forme speciale de organizare administrativ-teritorială în Republica Moldova
Perfecţionarea tehnologiei de cultivare a şerlaiului
1. ANALIZA SITUAŢIEI PRIVIND MODUL DE CULTIVARE A ŞERLAIULUI
- 1.1. Din istoria culturii
- 1.2. Evoluţia metodelor şi tehnologiilor de cultivare a şerlaiului
- 1.3. Fundamentarea necesităţii perfecţionării tehnologiei de cultură ascunsă
- 2.1 Obiecte de cercetare
- 2.2. Condiţii de cercetare
- 2.2.1. Solul
- 2.2.2. Condiţii meteorologice
- 2.3. Metode de cercetare
- 3.1. Fazele de creştere şi dezvoltare a şerlaiului
- 3.2. Elementele producţiei la şerlai în cultura pură şi ascunsă
- 3.2.1. Dinamica desimii plantelor în funcţie de tehnologia de cultivare
- 3.2.2. Înălţimea plantelor şi elementele de structură ale biomasei la şerlai
- 3.2.3. Luminozitatea în fazele de creştere intensivă la şerlai
- 3.2.4. Producţia la orz ca cultură însoţitoare a şerlaiului
- 3.2.5. Structura fracţionară a plantelor de şerlai la sfârşitul anului I de vegetaţie
- 4.1. Producţia de materie primă
- 4.2. Conţinutul şi producţia de ulei volatil în funcţie de tehnologia de cultivare
- 4.3. Eficienţa economică a tehnologiilor studiate
DREPTUL LA TĂCERE ŞI PRIVILEGIUL ÎMPOTRIVA PROPRIEI INCRIMINĂRI
Introducere.........4
CAPITOLUL I.
Introducere...........6
Subcapitolul 1.1. Noţiune..........6
Subcapitolul 1.2. Istoric..........10
Subcapitolul 1.3. Raţiunea de existenţă...........12
CAPITOLUL II
Perspectiva Curţii Europene a Drepturilor Omului asupra dreptului la tăcere şi a
privilegiului împotriva propriei incriminări...........14
Subcapitolul 2.1. Cerinţa unei acuzaţii de natură penală............14
2.1.1. Persoanele ce se pot prevala de dreptul la tăcere......15
2.1.2. Noţiunea de „acuzaţie” de natură penală............16
- Testul pentru a verifica aplicabilitatea art. 6............17
Subcapitolul 2.2. Existenţa dreptului la tăcere în materie penală......20
- Heaney şi McGuinness c. Irlandei.........20
- Serves c. Franţei..........22
- Shannon c. Marii Britanii............23
Subcapitolul 2.3. Existenţa dreptului în materie non penală.................25
- Saunders c. Marii Britanii...............25
- Kansal c. Marii Britanii..................26
- J.B. c. Elveţiei.................27
CAPITOLUL III
Justificând dreptul la tăcere şi privilegiul împotriva propriei incriminări.......28
Subcapitolul 3.1. Critica jurisprudenţei Curţii E.D.O..............28
3.1.1. Implicaţiile cauzei Funke c. Franţei................29
- Starea de fapt..................29
- Opinia Comisiei.................29
- Decizia Curţii..............30
- Concluzii desprinse din cauza Funke.................30
- Critica adusă cauzei Funke................31
- Consecinţele cauzei Funke.................32
3.1.2. Alte cauze...........................33
Subcapitolul 3.2. Ipotezele acoperite de principiu...........34
3.2.1. Admisibilitatea probelor – ca motiv al existenţei principiului.........34
- Doctrina „Fructele copacului otrăvit”...........35
Noţiune.....................35
Implicaţii....................36
3.2.2. Ideea de libertate a individului...............40
1. Ce declanşează principiul..............40
2. Justificări ale principiului............41
A. Prezumţia de nevinovăţie................41
B. Protecţia persoanei nevinovate..............42
C. Ideea celor trei alegeri dificile cu care se confruntă persoana în cauză....43
3.2.3. Continuarea raţionamentului celor trei alegeri dificile...........46
- Incriminarea unei terţe persoane..........47
CAPITOLUL IV
Limite aduse dreptului la tăcere şi privilegiului împotriva propriei incriminări............48
Subcapitolul 4.1. Concepţia C.E.D.O..........48
- Dreptul la tăcere nu este un drept absolut, deci permite excepţii.....48
Subcapitolul 4.2. Posibilitatea deducerii contrariului din dreptul la tăcere – Perspectiva Marii Britanii......49
- Cele patru situaţii în care se pot deduce concluzii nefavorabile........50
Subcapitolul 4.3. Studiu SINGAPORE........51
1. Este dreptul la tăcere într-adevăr folosit pentru a nu răspunde la interogări?.........52
2. Dacă suspecţii sunt conştienţi că din tăcerea lor se poate deduce contrariul, vor vorbi?......52
3. Dacă suspecţii aleg să tacă, această tăcere le favorizează achitarea?......53
CAPITOLUL V
Perspectivele dreptului la tăcere şi ale privilegiului împotriva propriei incriminări........55
Subcapitolul 5.1. Posibilitatea folosirii declaraţiilor date sub imunitate într-un stat ca bază a acuzaţiilor într-un alt stat............55
5.1.1. Soluţia Curţii....................55
5.1.2. Doctrina „Aceleiaşi autorităţi statale”..............57
1.Origini.....................57
2. Jurisprudenţă...............58
5.1.3. Critică............................58
Subcapitolul 5.2. Admisibilitatea testului ADN...........59
Subcapitolul 5.3. Parola de la un calculator.............62
Subcapitolul 5.4. Privilegiul împotriva propriei incriminări invocat de poliţişti..........63
Concluzie....................65
Bibliografie..............................67
CAPITOLUL I.
Introducere...........6
Subcapitolul 1.1. Noţiune..........6
Subcapitolul 1.2. Istoric..........10
Subcapitolul 1.3. Raţiunea de existenţă...........12
CAPITOLUL II
Perspectiva Curţii Europene a Drepturilor Omului asupra dreptului la tăcere şi a
privilegiului împotriva propriei incriminări...........14
Subcapitolul 2.1. Cerinţa unei acuzaţii de natură penală............14
2.1.1. Persoanele ce se pot prevala de dreptul la tăcere......15
2.1.2. Noţiunea de „acuzaţie” de natură penală............16
- Testul pentru a verifica aplicabilitatea art. 6............17
Subcapitolul 2.2. Existenţa dreptului la tăcere în materie penală......20
- Heaney şi McGuinness c. Irlandei.........20
- Serves c. Franţei..........22
- Shannon c. Marii Britanii............23
Subcapitolul 2.3. Existenţa dreptului în materie non penală.................25
- Saunders c. Marii Britanii...............25
- Kansal c. Marii Britanii..................26
- J.B. c. Elveţiei.................27
CAPITOLUL III
Justificând dreptul la tăcere şi privilegiul împotriva propriei incriminări.......28
Subcapitolul 3.1. Critica jurisprudenţei Curţii E.D.O..............28
3.1.1. Implicaţiile cauzei Funke c. Franţei................29
- Starea de fapt..................29
- Opinia Comisiei.................29
- Decizia Curţii..............30
- Concluzii desprinse din cauza Funke.................30
- Critica adusă cauzei Funke................31
- Consecinţele cauzei Funke.................32
3.1.2. Alte cauze...........................33
Subcapitolul 3.2. Ipotezele acoperite de principiu...........34
3.2.1. Admisibilitatea probelor – ca motiv al existenţei principiului.........34
- Doctrina „Fructele copacului otrăvit”...........35
Noţiune.....................35
Implicaţii....................36
3.2.2. Ideea de libertate a individului...............40
1. Ce declanşează principiul..............40
2. Justificări ale principiului............41
A. Prezumţia de nevinovăţie................41
B. Protecţia persoanei nevinovate..............42
C. Ideea celor trei alegeri dificile cu care se confruntă persoana în cauză....43
3.2.3. Continuarea raţionamentului celor trei alegeri dificile...........46
- Incriminarea unei terţe persoane..........47
CAPITOLUL IV
Limite aduse dreptului la tăcere şi privilegiului împotriva propriei incriminări............48
Subcapitolul 4.1. Concepţia C.E.D.O..........48
- Dreptul la tăcere nu este un drept absolut, deci permite excepţii.....48
Subcapitolul 4.2. Posibilitatea deducerii contrariului din dreptul la tăcere – Perspectiva Marii Britanii......49
- Cele patru situaţii în care se pot deduce concluzii nefavorabile........50
Subcapitolul 4.3. Studiu SINGAPORE........51
1. Este dreptul la tăcere într-adevăr folosit pentru a nu răspunde la interogări?.........52
2. Dacă suspecţii sunt conştienţi că din tăcerea lor se poate deduce contrariul, vor vorbi?......52
3. Dacă suspecţii aleg să tacă, această tăcere le favorizează achitarea?......53
CAPITOLUL V
Perspectivele dreptului la tăcere şi ale privilegiului împotriva propriei incriminări........55
Subcapitolul 5.1. Posibilitatea folosirii declaraţiilor date sub imunitate într-un stat ca bază a acuzaţiilor într-un alt stat............55
5.1.1. Soluţia Curţii....................55
5.1.2. Doctrina „Aceleiaşi autorităţi statale”..............57
1.Origini.....................57
2. Jurisprudenţă...............58
5.1.3. Critică............................58
Subcapitolul 5.2. Admisibilitatea testului ADN...........59
Subcapitolul 5.3. Parola de la un calculator.............62
Subcapitolul 5.4. Privilegiul împotriva propriei incriminări invocat de poliţişti..........63
Concluzie....................65
Bibliografie..............................67
Studiu de Fezabilitate SC
1. Identificarea unei firme reale și analiza SWOT a acestia.
2. Alegerea uneia dintre strategii și propunerea unui proiect de investiții (motivarea alegerii făcute și evidențierea efortului investițional necesar pentru punerea în practică a acestui proiect).
3. Propunerea a 3 variante de proiect plecând de la efortul investițional stabilit.
4. Calculul indicatorilor statici de evaluare a eficienței economice a investițiilor
5. Calculul indicatorilor imobilizărilor știind că fondurile se cheltuiesc la începutul anului
6. Calculul indicatorilor propuși de Banca Mondială folosind o rată de actualizare, a= 22%
7. Centralizarea indicatorilor de evidențiere a eficienței economice a investițiilor.
8. Concluzii privind viabilitatea alegerii făcute.
2. Alegerea uneia dintre strategii și propunerea unui proiect de investiții (motivarea alegerii făcute și evidențierea efortului investițional necesar pentru punerea în practică a acestui proiect).
3. Propunerea a 3 variante de proiect plecând de la efortul investițional stabilit.
4. Calculul indicatorilor statici de evaluare a eficienței economice a investițiilor
5. Calculul indicatorilor imobilizărilor știind că fondurile se cheltuiesc la începutul anului
6. Calculul indicatorilor propuși de Banca Mondială folosind o rată de actualizare, a= 22%
7. Centralizarea indicatorilor de evidențiere a eficienței economice a investițiilor.
8. Concluzii privind viabilitatea alegerii făcute.
Caracteristica Farmaco-Clinica a Anestezicelor Folosite in Chirurgia OMF
Plan:
Substanţe anestezice utilizate pentru anestezia inhalatorie:
I) Anestezicele lichide volate
II) Anestezia generală gazoasă
2) Anestezia intravenoasă
3) Principalele substanţe anestezice loco-regionale:
I) Grupa esteri
II) Grupa neesteri (amide)
4. Anestezice Topică (locale de suprafaţă de contact)
Substanţe anestezice utilizate pentru anestezia inhalatorie:
I) Anestezicele lichide volate
II) Anestezia generală gazoasă
2) Anestezia intravenoasă
3) Principalele substanţe anestezice loco-regionale:
I) Grupa esteri
II) Grupa neesteri (amide)
4. Anestezice Topică (locale de suprafaţă de contact)
Analiza Comparativa a Calitatii Telefoanelor din Categoria Slider
1 Introducere
2 Prezentarea producatorului si a gradului de produse
2.1 Prezentarea firmelor
2.2 Prezentarea produselor alese
2.3 Prezentarea produselor etalon
3 Prezentarea caracteristicilor de calitate ale produselor prezentate
4 Prezentarea caracteristicilor de calitate
5 Metode de analiza comparative
5.1 Metoda clasica
5.2 Metoda matricei
6 Concluzie
2 Prezentarea producatorului si a gradului de produse
2.1 Prezentarea firmelor
2.2 Prezentarea produselor alese
2.3 Prezentarea produselor etalon
3 Prezentarea caracteristicilor de calitate ale produselor prezentate
4 Prezentarea caracteristicilor de calitate
5 Metode de analiza comparative
5.1 Metoda clasica
5.2 Metoda matricei
6 Concluzie
Rezultate ale Tratamentului Multimodal in Cancerul de San Stadiul III
Introducere 4
PARTEA GENERALA
CAPITOLUL 1 – Epidemiologia cancerului de sân 6
CAPITOLUL 2 – Etiologie – Factori de risc 8
2.1 Vârsta 8
2.2 Factorul familial 8
2.3 Factorul genetic predispoziţia moştenită pentru cancerul de sân 8
2.4 Factori hormonali 10
2.5 Factori de mediu 10
CAPITOLUL 3 – Anatomia oncologică şi cai de diseminare 16
CAPITOLUL 4 – Metode de diagnostic în cancerul de sân 21
4.1 Elemente de diagnostic 21
4.2 Diagnostic şi biopsie 24
CAPITOLUL 5 – Noţiuni de anatomie patologică 28
5.1 Patologia cancerului de sân 28
5.2 Tipuri microscopice de neoplazii maligne de glandă mamară 29
5.2.1 Carcinoamele ductale 29
5.2.2 Carcinomul lobular de glandă mamară 31
5.2.3 Boala Paget 32
5.2.4 Sarcoamele 32
5.2.4.1 Cytosarcomul Phylodes 32
5.2.4.2 Angiosarcomul 32
5.2.5 Limfoamele sânului 32
CAPITOLUL 6 – Stadializarea cancerului de sân şi principali factori de prognostic 34
6.1 Stadializarea cancerului de sân 34
6.2 Factori de prognostic utilizaţi în cancerul de sân 37
CAPITOLUL 7 Principalele opţiuni terapeutice în tratamentul cancerului de sân 40
7.1 Tratamentul chirurgical 40
7.1.1 Chirurgia conservatoare 40
7.1.2 Mastectomia 42
7.1.3 Disecţia axilară sau limfadenectomia axilară 45
7.2 Radioterapia 47
7.3 Terapia sistemică adjuvantă 48
7.3.1 Terapia endocrină 49
7.3.2 Chimioterapia 50
7.3.3 Tratamentul anti Her 2 pentru cancerul de sân 52
7.3.4 Terapia anti angiogeneză în cancerul de sân 52
CAPITOLUL 8 – Tratamentul multimodal în cancerul de sân stadiul III 55
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL 1 – Ipoteză de lucru 59
CAPITOLUL 2 – Material şi metodă 61
CAPITOLUL 3 – Rezultate şi discuţii 66
CAPITOLUL 4 – Concluzii 85
BIBLIOGRAFIE 87
PARTEA GENERALA
CAPITOLUL 1 – Epidemiologia cancerului de sân 6
CAPITOLUL 2 – Etiologie – Factori de risc 8
2.1 Vârsta 8
2.2 Factorul familial 8
2.3 Factorul genetic predispoziţia moştenită pentru cancerul de sân 8
2.4 Factori hormonali 10
2.5 Factori de mediu 10
CAPITOLUL 3 – Anatomia oncologică şi cai de diseminare 16
CAPITOLUL 4 – Metode de diagnostic în cancerul de sân 21
4.1 Elemente de diagnostic 21
4.2 Diagnostic şi biopsie 24
CAPITOLUL 5 – Noţiuni de anatomie patologică 28
5.1 Patologia cancerului de sân 28
5.2 Tipuri microscopice de neoplazii maligne de glandă mamară 29
5.2.1 Carcinoamele ductale 29
5.2.2 Carcinomul lobular de glandă mamară 31
5.2.3 Boala Paget 32
5.2.4 Sarcoamele 32
5.2.4.1 Cytosarcomul Phylodes 32
5.2.4.2 Angiosarcomul 32
5.2.5 Limfoamele sânului 32
CAPITOLUL 6 – Stadializarea cancerului de sân şi principali factori de prognostic 34
6.1 Stadializarea cancerului de sân 34
6.2 Factori de prognostic utilizaţi în cancerul de sân 37
CAPITOLUL 7 Principalele opţiuni terapeutice în tratamentul cancerului de sân 40
7.1 Tratamentul chirurgical 40
7.1.1 Chirurgia conservatoare 40
7.1.2 Mastectomia 42
7.1.3 Disecţia axilară sau limfadenectomia axilară 45
7.2 Radioterapia 47
7.3 Terapia sistemică adjuvantă 48
7.3.1 Terapia endocrină 49
7.3.2 Chimioterapia 50
7.3.3 Tratamentul anti Her 2 pentru cancerul de sân 52
7.3.4 Terapia anti angiogeneză în cancerul de sân 52
CAPITOLUL 8 – Tratamentul multimodal în cancerul de sân stadiul III 55
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL 1 – Ipoteză de lucru 59
CAPITOLUL 2 – Material şi metodă 61
CAPITOLUL 3 – Rezultate şi discuţii 66
CAPITOLUL 4 – Concluzii 85
BIBLIOGRAFIE 87
Duhovnicia la Sfantul Antonie Cel Mare
Introducere 2
Capitolul 1 – Viața și opera Sf. Antonie cel Mare 5
1. Începuturile monahismului – Pustia – “cetatea lui Dumnezeu” 5
2. Opera Sf. Antonie cel Mare 14
2.a. Scrieri adunate în Filocalie 14
2.b. Apoftegmele din Patericul Egiptean – text și comentariu 15
Capitolul 2 – Teme centrale ale învățăturii duhovnicești a Sf. Antonie cel Mare 25
1. Akedia și vindecarea ei 25
2. Asceza și sensul acesteia 36
3. Discernământul – virtute de căpetenie a creștinului 38
4. Isihia – la Sf. Antonie și la alți Sfinți Părinți 40
Capitolul 3 – Sf. Antonie cel Mare – dascăl al monahilor 46
1. Sf. Antonie – părinte spiritual și dascăl al monahilor 46
2. Chipul Monahului după Sf. Antonie cel Mare 49
Capitolul 4 – Rolul părintelui duvovnicesc la Sf. Antonie cel Mare și la alți părinți ai Pustiei 53
Concluzii 65
Bibliografie 68
Capitolul 1 – Viața și opera Sf. Antonie cel Mare 5
1. Începuturile monahismului – Pustia – “cetatea lui Dumnezeu” 5
2. Opera Sf. Antonie cel Mare 14
2.a. Scrieri adunate în Filocalie 14
2.b. Apoftegmele din Patericul Egiptean – text și comentariu 15
Capitolul 2 – Teme centrale ale învățăturii duhovnicești a Sf. Antonie cel Mare 25
1. Akedia și vindecarea ei 25
2. Asceza și sensul acesteia 36
3. Discernământul – virtute de căpetenie a creștinului 38
4. Isihia – la Sf. Antonie și la alți Sfinți Părinți 40
Capitolul 3 – Sf. Antonie cel Mare – dascăl al monahilor 46
1. Sf. Antonie – părinte spiritual și dascăl al monahilor 46
2. Chipul Monahului după Sf. Antonie cel Mare 49
Capitolul 4 – Rolul părintelui duvovnicesc la Sf. Antonie cel Mare și la alți părinți ai Pustiei 53
Concluzii 65
Bibliografie 68
Studiu Aplicativ Privind Eficientizarea Activitatii la Primaria Municipiului Iasi
CAP.I. Organizarea şi funcţionalitatea Primăriei Municipiului Iaşi. Premise şi factori de impact 1
1.1. Cadrul general de înfiinţare şi organizare 1
1.2. Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate 2
1.3. Prezentarea obiectivelor şi activităţilor Primăriei Municipiului Iaşi 3
1.4. Structura organizatorică şi fluxul informaţional 5
1.5. Relaţiile interinstituţionale 14
1.6. Structura Personalului 18
1.7. Analiza situţiei financiare 19
Capitolul II. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a celui instituţionalal Primariei Municipiului Iaşi
2.1. Analiza cadrulul reglementativ aplicabil
2.2. Analiza relațiilor de muncă în cadrul Primăriei Muicipiului Iaşi
2.3. Analiza capacității decizionale
2.4. Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, oportunităţilor şi amenintărilor în vederea eficientizării activităţii respectivei instituţii publice
Analiza SWOT
2.5. Identificarea posibilelor soluţii în vederea eficientizării activităţii instituţiei publice
2.6. Eficientizarea comunicării dintre instituţia publică şi cetăţean
2.7. Analiza implementării tehnologiilor informaționale
Concluzii şi Propuneri
Bibliografie
1.1. Cadrul general de înfiinţare şi organizare 1
1.2. Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate 2
1.3. Prezentarea obiectivelor şi activităţilor Primăriei Municipiului Iaşi 3
1.4. Structura organizatorică şi fluxul informaţional 5
1.5. Relaţiile interinstituţionale 14
1.6. Structura Personalului 18
1.7. Analiza situţiei financiare 19
Capitolul II. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a celui instituţionalal Primariei Municipiului Iaşi
2.1. Analiza cadrulul reglementativ aplicabil
2.2. Analiza relațiilor de muncă în cadrul Primăriei Muicipiului Iaşi
2.3. Analiza capacității decizionale
2.4. Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, oportunităţilor şi amenintărilor în vederea eficientizării activităţii respectivei instituţii publice
Analiza SWOT
2.5. Identificarea posibilelor soluţii în vederea eficientizării activităţii instituţiei publice
2.6. Eficientizarea comunicării dintre instituţia publică şi cetăţean
2.7. Analiza implementării tehnologiilor informaționale
Concluzii şi Propuneri
Bibliografie
Destinatia Turistica - Franta
Capitolul 1 Elemente de cadru general
Capitolul 2 Istoria
Capitolul 3 Situația economică
Capitolul 4 Populația și Demografia
Capitolul 5 Mediul Politic
Capitolul 6 Mediul Cultural
Capitolul 7 Mediul Natural
Capitolul 8 Resurse turistice antropice
Capitolul 9 Baza tehnico-materială turistică
Capitolul 10 Activitatea turistică
Capitolul 11 Organizarea activitatii de turism în Franța
Capitolul 12 Relațiile Turistice ale Franței cu Romania
Capitolul 2 Istoria
Capitolul 3 Situația economică
Capitolul 4 Populația și Demografia
Capitolul 5 Mediul Politic
Capitolul 6 Mediul Cultural
Capitolul 7 Mediul Natural
Capitolul 8 Resurse turistice antropice
Capitolul 9 Baza tehnico-materială turistică
Capitolul 10 Activitatea turistică
Capitolul 11 Organizarea activitatii de turism în Franța
Capitolul 12 Relațiile Turistice ale Franței cu Romania
Bursa - Elemente Definitorii
1.Introducere
2.Bursa
3.Necesitatea pieţelor bursiere
4. Caracteristici ale organizării marilor pieţe bursiere
5.Clasificarea burselor
6. Rolul şi caracteristicile burselor
7. Managementul burselor de valori
8.Membrii bursei de mărfuri şi valori
9.Comitetul de conducere al bursei
10.Actorii pieţei bursiere
11.Operaţiunile de bursă, ordinele de bursă, tehnicile de cotare, formarea cursului bursier
12. Studiu de caz
13. Concluzii
14. Bibliografie
15.Anexe
2.Bursa
3.Necesitatea pieţelor bursiere
4. Caracteristici ale organizării marilor pieţe bursiere
5.Clasificarea burselor
6. Rolul şi caracteristicile burselor
7. Managementul burselor de valori
8.Membrii bursei de mărfuri şi valori
9.Comitetul de conducere al bursei
10.Actorii pieţei bursiere
11.Operaţiunile de bursă, ordinele de bursă, tehnicile de cotare, formarea cursului bursier
12. Studiu de caz
13. Concluzii
14. Bibliografie
15.Anexe
Traumatologia Medico - Legala
Introducere
Capitolul I. Traumatologia medico-legală generală, sistemică şi topografică
I.1. Traumatologia medico-legală generală
I.1.1. Clasificarea agenţilor traumatici
I.1.2. Cauzalitatea în medicina legală
I.1.3. Leziunile traumatice primare (elementare). Semiologia traumatologică mecanică.
I.1.4. Modul de descriere a leziunilor traumatice. Importanţa descrierii corecte a acestora.
I.1.5. Reacţiile generale posttraumatice ale organismului
I.2. Traumatologia medico-legală sistemică
I.3. Traumatologia medico-legală topografică
I.3.1. Traumatismele cranio-cerebrale
I.3.2. Traumatismele buco-maxilo-faciale
I.3.3. Traumatismele cervicale
I.3.4. Traumatismele toracelui
I.3.5. Traumatismele abdomino-pelvine
I.3.6. Traumatismele vertebro-medulare
I.3.7. Traumatismele membrelor
Capitolul II. Traumatologia medico-legală specială
II.1. Agenţii traumatici mecanici
II.1.1. Mijloacele proprii de atac şi apărare ale omului
II.1.2. Căderea şi precipitarea
II.1.3. Accidentele de trafic
II.1.4. Armele de foc
II.2. Agenţii traumatici fizici
II.2.1. Leziunile şi moartea datorate temperaturii înalte
II.2.2. Leziunile şi moartea datorate frigului
II.2.3. Leziunile şi moartea datorate acţiunii curentului electric
II.3. Agenţii traumatici chimici (toxicologia medico-legală)
II.3.1. Noţiuni de toxicologie generală
II.3.2. Obiectivele şi etapele examinării medico-legale toxicologice
II.3.3. Intoxicaţia acută cu alcool etilic. Alcoolul şi traficul rutier.
II.3.4. Intoxicaţia cu monoxid de carbon
II.3.5. Drogurile
II.4. Agenţii traumatici biologici
II.5. Avortul
Concluzii
Bibliografie
Capitolul I. Traumatologia medico-legală generală, sistemică şi topografică
I.1. Traumatologia medico-legală generală
I.1.1. Clasificarea agenţilor traumatici
I.1.2. Cauzalitatea în medicina legală
I.1.3. Leziunile traumatice primare (elementare). Semiologia traumatologică mecanică.
I.1.4. Modul de descriere a leziunilor traumatice. Importanţa descrierii corecte a acestora.
I.1.5. Reacţiile generale posttraumatice ale organismului
I.2. Traumatologia medico-legală sistemică
I.3. Traumatologia medico-legală topografică
I.3.1. Traumatismele cranio-cerebrale
I.3.2. Traumatismele buco-maxilo-faciale
I.3.3. Traumatismele cervicale
I.3.4. Traumatismele toracelui
I.3.5. Traumatismele abdomino-pelvine
I.3.6. Traumatismele vertebro-medulare
I.3.7. Traumatismele membrelor
Capitolul II. Traumatologia medico-legală specială
II.1. Agenţii traumatici mecanici
II.1.1. Mijloacele proprii de atac şi apărare ale omului
II.1.2. Căderea şi precipitarea
II.1.3. Accidentele de trafic
II.1.4. Armele de foc
II.2. Agenţii traumatici fizici
II.2.1. Leziunile şi moartea datorate temperaturii înalte
II.2.2. Leziunile şi moartea datorate frigului
II.2.3. Leziunile şi moartea datorate acţiunii curentului electric
II.3. Agenţii traumatici chimici (toxicologia medico-legală)
II.3.1. Noţiuni de toxicologie generală
II.3.2. Obiectivele şi etapele examinării medico-legale toxicologice
II.3.3. Intoxicaţia acută cu alcool etilic. Alcoolul şi traficul rutier.
II.3.4. Intoxicaţia cu monoxid de carbon
II.3.5. Drogurile
II.4. Agenţii traumatici biologici
II.5. Avortul
Concluzii
Bibliografie
Deficiente de Vedere
ARGUMENT
CAPITOLUL I
DEFICIENTA DE VEDERE.GENERALITǍŢI 4
1.1. Deficienţa- precizari terminologice 4
1.2. Deficienţa de vedere.Etiologie şi clasificare 7
1.3. Gradele deficienţei de vedere 14
1.4. Specificul proceselor psihice la deficientul de vedere 16
CAPITOLUL II
PROBLEME FUNDAMENTALE ALE ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI
PROFESIONALE 21
2.1. Orientarea şcolară şi profesională-delimitari conceptuale 21
2.2. Principiile orientării şcolare şi profesionale 24
2.3. Scopul şi sarcinile orientării şcolare şi profesionale 25
2.4. Factorii orientării şcolare şi profesionale 26
2.5. Cerinţe-norme ale orientării şcolare şi profesionale 30
2.6. Strategiile orientării şcolare şi profesionale 32
CAPITOLUL III
ALEGEREA CARIEREI –PROCES, FACTORI, MECANISME 34
3.1. Etapele alegerii carierei 34
3.2. Planificarea carierei 35
3.3. Consilierea privind cariera 36
3.4. Factori şi mecanisme 39
CAPITOLUL IV
SPECIFICUL ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE LA
COPIII CU DEFICIENŢĂ DE VEDERE 42
4.1. Integrarea socio-profesională a persoanelor cu deficienţă de vedere 42
4.2. Variabile de care depinde adaptarea socio-profesională a deficienţilor de vedere 46
4.2.1. Sistemul de scriere-citire Braille 46
4.2.2. Specificul protezării şi compensării 48
4.2.3. Educaţia vizuală şi rolul ei în compensarea şi creşterea funcţionalităţii vederii slabe 49
4.2.4.Dezvoltarea socio-afectivă şi a personalităţii deficienţilor de vedere 50
4.3. Educaţia specială şi integrarea şcolară a copiilor cu deficienţe de vedere 51
4.4. Pregătirea profesională a deficienţilor de vedere 53
4.5. Perspective pe care le oferă învăţământul special elevilor cu deficienţe de vedere 54
CAPITOLUL V
CERCETAREA ORIENTǍRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE LA DEFICIENŢII DE VEDERE 56
5.1. Metode şi tehnici de investigaţie sociologica 56
5.2.Cercetarea sociologică 61
5.2.1.Cadrul cercetării 61
5.2.2.Prezentarea centrului de plasament „MOLDOVA” Tg. Frumos, Iaşi 62
5.2.3.Servicii de bază care bebeficiază copilul cu handicap 68
5.3.Studii de caz 72
5.4.Concluzii 116
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAPITOLUL I
DEFICIENTA DE VEDERE.GENERALITǍŢI 4
1.1. Deficienţa- precizari terminologice 4
1.2. Deficienţa de vedere.Etiologie şi clasificare 7
1.3. Gradele deficienţei de vedere 14
1.4. Specificul proceselor psihice la deficientul de vedere 16
CAPITOLUL II
PROBLEME FUNDAMENTALE ALE ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI
PROFESIONALE 21
2.1. Orientarea şcolară şi profesională-delimitari conceptuale 21
2.2. Principiile orientării şcolare şi profesionale 24
2.3. Scopul şi sarcinile orientării şcolare şi profesionale 25
2.4. Factorii orientării şcolare şi profesionale 26
2.5. Cerinţe-norme ale orientării şcolare şi profesionale 30
2.6. Strategiile orientării şcolare şi profesionale 32
CAPITOLUL III
ALEGEREA CARIEREI –PROCES, FACTORI, MECANISME 34
3.1. Etapele alegerii carierei 34
3.2. Planificarea carierei 35
3.3. Consilierea privind cariera 36
3.4. Factori şi mecanisme 39
CAPITOLUL IV
SPECIFICUL ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE LA
COPIII CU DEFICIENŢĂ DE VEDERE 42
4.1. Integrarea socio-profesională a persoanelor cu deficienţă de vedere 42
4.2. Variabile de care depinde adaptarea socio-profesională a deficienţilor de vedere 46
4.2.1. Sistemul de scriere-citire Braille 46
4.2.2. Specificul protezării şi compensării 48
4.2.3. Educaţia vizuală şi rolul ei în compensarea şi creşterea funcţionalităţii vederii slabe 49
4.2.4.Dezvoltarea socio-afectivă şi a personalităţii deficienţilor de vedere 50
4.3. Educaţia specială şi integrarea şcolară a copiilor cu deficienţe de vedere 51
4.4. Pregătirea profesională a deficienţilor de vedere 53
4.5. Perspective pe care le oferă învăţământul special elevilor cu deficienţe de vedere 54
CAPITOLUL V
CERCETAREA ORIENTǍRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE LA DEFICIENŢII DE VEDERE 56
5.1. Metode şi tehnici de investigaţie sociologica 56
5.2.Cercetarea sociologică 61
5.2.1.Cadrul cercetării 61
5.2.2.Prezentarea centrului de plasament „MOLDOVA” Tg. Frumos, Iaşi 62
5.2.3.Servicii de bază care bebeficiază copilul cu handicap 68
5.3.Studii de caz 72
5.4.Concluzii 116
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Eficientizarea Sistemului Informational in Cadrul Intreprinderii
Introducere 3
Capitolul 1. Aspecte teoretice ale managementului sistemului informaţional 6
1.1. Sistemul informaţional – componenta de bază a mangementului informaţional 6
1.2.Tipologia sistemelor informaţionale 10
1.3. Raţionalizarea sistemului informaţional 20
Capitolul 2. Analiza economico-financiară a întreprinderii „ Tainele Tibetului” SRL 29
2.1.Caracteristica generală a întreprinderii SRL „ Tainele Tibetului ” 29
2.2. Analiza economico- financiară a întreprinderii 32
2.3 Analiza structurii organizatorice a întreprinderii 48
Capitolul 3. Analiza sistemului informaţional în cadrul S.R.L. „Tainele Tibetului” 52
3.1. Proiectarea şi fucţionarea sistemului informaţional în cadrul întreprinderii 52
3.2. Metode şi mijloace informaţionale utilizate în cadrul întreprinderii 55
3.3.Punctele tari şi slabe ale sistemului informaţional din cadrul întreprinderii 59
Capitolul 4. Proiectul de eficientizare a sistemului informaţional în cadrul întreprinderii „ Tainele Tibetului ” SRL 63
4.1. Modalităţi de creştere a eficienţei şi proiectul ajustării sistemului informaţional în cadrul
intreprinderii 63
4.2. Evaluarea eficienţei proiectului 69
Încheiere 74 Bibliografie 77 Adnotaţii 79
Capitolul 1. Aspecte teoretice ale managementului sistemului informaţional 6
1.1. Sistemul informaţional – componenta de bază a mangementului informaţional 6
1.2.Tipologia sistemelor informaţionale 10
1.3. Raţionalizarea sistemului informaţional 20
Capitolul 2. Analiza economico-financiară a întreprinderii „ Tainele Tibetului” SRL 29
2.1.Caracteristica generală a întreprinderii SRL „ Tainele Tibetului ” 29
2.2. Analiza economico- financiară a întreprinderii 32
2.3 Analiza structurii organizatorice a întreprinderii 48
Capitolul 3. Analiza sistemului informaţional în cadrul S.R.L. „Tainele Tibetului” 52
3.1. Proiectarea şi fucţionarea sistemului informaţional în cadrul întreprinderii 52
3.2. Metode şi mijloace informaţionale utilizate în cadrul întreprinderii 55
3.3.Punctele tari şi slabe ale sistemului informaţional din cadrul întreprinderii 59
Capitolul 4. Proiectul de eficientizare a sistemului informaţional în cadrul întreprinderii „ Tainele Tibetului ” SRL 63
4.1. Modalităţi de creştere a eficienţei şi proiectul ajustării sistemului informaţional în cadrul
intreprinderii 63
4.2. Evaluarea eficienţei proiectului 69
Încheiere 74 Bibliografie 77 Adnotaţii 79
Reproiectarea Manageriala a SC
CAPITOLUL 1 Diagnosticarea viabilitatii economice si
Manageriale
1.1. Documentarea preliminara
1.1.1. Caracteristici tipologice ale firmei
1.1.2. Situatia economico financiara
1.1.3. Sistemul de management si componentele sale
1.2 Analiza viabilitatii economice
1.2.1 Analiza potentialului intern
1.2.2. Analiza rentabilitatii
1.3. Analiza viabilitatii manageriale
1.3.1. Analiza subsistemului metodologic
1.3.2. Analiza subsistemului decizional
1.3.3. Analiza subsistemului informational
1.3.4. Analiza subsistemului organizatoric
1.4. Puncte forte economice si manageriale
1.5. Puncte slabe economice si manageriale
1.6. Recomandari strategico tactice de amplificare a potentialului de viabilitate economica si manageriala a firmei
- CAPITOLUL 2 Strategia Sucursalei Arpechim S.A
2.1. Formularea misiunii firmei
2.2. Stabilirea obiectivelor strategice
2.3. Conturarea principalelor optiuni strategice
2.4. Dimensionarea resurselor alocate
2.5. Precizarea termenelor
2.6. Stabilirea avantajului concurential
2.7. Implementarea strategiei
- CAPITOLUL 3 Reproiectarea manageriala a sucursalei ARPECHIM S.A
3.1. Reproiectarea subsistemului decizional
3.2. Structurarea autoritatii decizionale pe nivele ierarhice
3.3. Modificari in tipologia deciziilor adoptate
3.4. Imbunatatirea calitatii deciziilor
Manageriale
1.1. Documentarea preliminara
1.1.1. Caracteristici tipologice ale firmei
1.1.2. Situatia economico financiara
1.1.3. Sistemul de management si componentele sale
1.2 Analiza viabilitatii economice
1.2.1 Analiza potentialului intern
1.2.2. Analiza rentabilitatii
1.3. Analiza viabilitatii manageriale
1.3.1. Analiza subsistemului metodologic
1.3.2. Analiza subsistemului decizional
1.3.3. Analiza subsistemului informational
1.3.4. Analiza subsistemului organizatoric
1.4. Puncte forte economice si manageriale
1.5. Puncte slabe economice si manageriale
1.6. Recomandari strategico tactice de amplificare a potentialului de viabilitate economica si manageriala a firmei
- CAPITOLUL 2 Strategia Sucursalei Arpechim S.A
2.1. Formularea misiunii firmei
2.2. Stabilirea obiectivelor strategice
2.3. Conturarea principalelor optiuni strategice
2.4. Dimensionarea resurselor alocate
2.5. Precizarea termenelor
2.6. Stabilirea avantajului concurential
2.7. Implementarea strategiei
- CAPITOLUL 3 Reproiectarea manageriala a sucursalei ARPECHIM S.A
3.1. Reproiectarea subsistemului decizional
3.2. Structurarea autoritatii decizionale pe nivele ierarhice
3.3. Modificari in tipologia deciziilor adoptate
3.4. Imbunatatirea calitatii deciziilor
Cultura Organizationala in Institutiile de Administratie Publica
Introducere 2
Capitolul I Cultura organizaţională 4
1.1. Definirea conceptului de cultură a organizaţiei 4
1.2. Componentele culturii organizaţionale 6
1.3. Cultura organizaţională şi managementul 9
1.4.Funcţiile culturii organizaţionale 10
Capitolul 2 Noţiuni de bază privind administraţia publică 13
2.1 Noţiunea de administraţie publică 13
2.2. Structura administraţiei publice 14
2.2.1.Autoritaţile centrale ale administraţiei publice 16
2.2.2.Autorităţiile administraţiei publice locale 17
2.3. Rolul administraţiei publice într-un stat de drept 19
2.4. Modele de culturi organizaţionale în instituţiile publice 20
Capitolul 3. Particularitati ale culturii organizaţionale într-o instituţie publică: Primăria Iaşi 25
3.1. Activitatea Primăriei Municipiului Iaşi 25
3.2.Misiune, viziune, obiective 26
3.3.Sistemul organizatoric 28
3.4. Cercetare privind cultura organizaţională în cadrul Primăria Iaşi 31
3.4.1. Componentele culturi organizaţionale 31
3.4.2.Anchetă asupra culturii organizaţionale din Primăria Iaşi 34
3.5. Propuneri privind crearea unei culturi organizaţionale adecvate 39
Concluzii 43
Bibliografie 46
Anexe 48
Anexa nr.1 Chestionar de analiza a culturii organizaţionale în Primăria Iaşi 48
Anexa nr.2 Organigrama Primăriei Iaşi 53
Capitolul I Cultura organizaţională 4
1.1. Definirea conceptului de cultură a organizaţiei 4
1.2. Componentele culturii organizaţionale 6
1.3. Cultura organizaţională şi managementul 9
1.4.Funcţiile culturii organizaţionale 10
Capitolul 2 Noţiuni de bază privind administraţia publică 13
2.1 Noţiunea de administraţie publică 13
2.2. Structura administraţiei publice 14
2.2.1.Autoritaţile centrale ale administraţiei publice 16
2.2.2.Autorităţiile administraţiei publice locale 17
2.3. Rolul administraţiei publice într-un stat de drept 19
2.4. Modele de culturi organizaţionale în instituţiile publice 20
Capitolul 3. Particularitati ale culturii organizaţionale într-o instituţie publică: Primăria Iaşi 25
3.1. Activitatea Primăriei Municipiului Iaşi 25
3.2.Misiune, viziune, obiective 26
3.3.Sistemul organizatoric 28
3.4. Cercetare privind cultura organizaţională în cadrul Primăria Iaşi 31
3.4.1. Componentele culturi organizaţionale 31
3.4.2.Anchetă asupra culturii organizaţionale din Primăria Iaşi 34
3.5. Propuneri privind crearea unei culturi organizaţionale adecvate 39
Concluzii 43
Bibliografie 46
Anexe 48
Anexa nr.1 Chestionar de analiza a culturii organizaţionale în Primăria Iaşi 48
Anexa nr.2 Organigrama Primăriei Iaşi 53
Conditiile de Aparitie si Dezvoltare a Designului Industrial
1.Scurt istoric al relaţiilor stabilite între ştiinţe, arte, meserii şi producţia industrială în secolul XX.
2.Proiectarea industriala
3.Standardizarea
4.Definiţii ale designului industrial
5.Concluzie
6.Bibliografie
2.Proiectarea industriala
3.Standardizarea
4.Definiţii ale designului industrial
5.Concluzie
6.Bibliografie
Creditul Pentru Persoane Fizice cu Studiu de Caz pe Raiffeisen Bank
Capitolul 1 Rolul şi funcţiile instituţiilor de credit în economia de piaţă 1
1.1. Banca – definiţie 1
1.2. Rolul şi funcţiile instituţiilor de credit în economia modernă 2
1.3. Organizarea sectorului bancar românesc actual 4
Capitolul 2. Caracteristicile şi importanţa activităţii de creditare 7
2.1. Activitatea de creditare bancară 7
2.2.Noţiunea de credit bancar şi rolul său în economie 8
2.3.Locul şi importanţa activităţii de creditare a persoanelor fizice în România 10
2.4.Principalele tipuri de credite acordate persoanelor fizice 11
Capitolul 3. Prezentarea generală - Raiffeisen Bank 13
3.1. Raiffeisen Bank – prezentare, istoric şi evoluţie 13
3.2 Structura organizatorică 14
3.3 Produse de creditare oferite de Raiffeisen Bank pentru persoanele fizice 17
Capitolul 4. Studiu de caz privind modul de analiză, aprobare şi acordare a unui credit pentru nevoi personale nenominalizate fără garanţie la Raiffeisen Bank 20
4.1.Norma de acordare a creditului în cazul creditului pentru nevoi 20
personale nenominalizate – Flexicredit pentru persoane fizice 20
4.2.Procedura de acordare a creditului pentru nevoi personale 20
nenominalizate – Flexicredit pentru persoane fizice 20
4.2.1.Etapa de informare client 22
4.2.2.Etapa de întocmire a dosarului de credit 24
4.2.3.Examinarea şi verificarea documentaţiei de credit în cadrul agenţiei 25
4.2.4. Etapa de analiză şi decizie 26
4.2.5. Etapa de acordare a creditului 29
4.2.6. Etapa de încheiere a contractului 29
4.2.7. Etapa de înmânare a documentelor clientului 29
4.2.8. Exercitarea dreptului de retragere din contract 30
4.2.9. Etapa de plăţi anticipate totale sau parţiale 31
4.2.10. Monitorizarea creditului 31
4.2.11. Operaţiuni suport 32
Concluzii 34
Bibliografie 38
1.1. Banca – definiţie 1
1.2. Rolul şi funcţiile instituţiilor de credit în economia modernă 2
1.3. Organizarea sectorului bancar românesc actual 4
Capitolul 2. Caracteristicile şi importanţa activităţii de creditare 7
2.1. Activitatea de creditare bancară 7
2.2.Noţiunea de credit bancar şi rolul său în economie 8
2.3.Locul şi importanţa activităţii de creditare a persoanelor fizice în România 10
2.4.Principalele tipuri de credite acordate persoanelor fizice 11
Capitolul 3. Prezentarea generală - Raiffeisen Bank 13
3.1. Raiffeisen Bank – prezentare, istoric şi evoluţie 13
3.2 Structura organizatorică 14
3.3 Produse de creditare oferite de Raiffeisen Bank pentru persoanele fizice 17
Capitolul 4. Studiu de caz privind modul de analiză, aprobare şi acordare a unui credit pentru nevoi personale nenominalizate fără garanţie la Raiffeisen Bank 20
4.1.Norma de acordare a creditului în cazul creditului pentru nevoi 20
personale nenominalizate – Flexicredit pentru persoane fizice 20
4.2.Procedura de acordare a creditului pentru nevoi personale 20
nenominalizate – Flexicredit pentru persoane fizice 20
4.2.1.Etapa de informare client 22
4.2.2.Etapa de întocmire a dosarului de credit 24
4.2.3.Examinarea şi verificarea documentaţiei de credit în cadrul agenţiei 25
4.2.4. Etapa de analiză şi decizie 26
4.2.5. Etapa de acordare a creditului 29
4.2.6. Etapa de încheiere a contractului 29
4.2.7. Etapa de înmânare a documentelor clientului 29
4.2.8. Exercitarea dreptului de retragere din contract 30
4.2.9. Etapa de plăţi anticipate totale sau parţiale 31
4.2.10. Monitorizarea creditului 31
4.2.11. Operaţiuni suport 32
Concluzii 34
Bibliografie 38
Energia si Consumul de Energie
1. ENERGIA
1.1. Istoria conceptului de Energie
1.2. Definiţia energiei
1.3. Principii generale
1.4. Energia şi societatea
2. CONSUMUL DE ENERGIE ŞI PUTEREA DE CONSUM. CURBELE DE SARCINĂ
3. PROGNOZA CONSUMULUI DE ENERGIE PE TERMEN LUNG
4. REGULA 72
1.1. Istoria conceptului de Energie
1.2. Definiţia energiei
1.3. Principii generale
1.4. Energia şi societatea
2. CONSUMUL DE ENERGIE ŞI PUTEREA DE CONSUM. CURBELE DE SARCINĂ
3. PROGNOZA CONSUMULUI DE ENERGIE PE TERMEN LUNG
4. REGULA 72
Analiza Comportamentului Consumatorului Organizational
1.Situatiile de cumparare – tipuri principale 3
2.Participantii la procesul organizational de cumparare 5
3.Influente majore asupra cumparatorilor organizationali 6
4.Procesul organizational de cumparare 8
5.Cumpararea organizationala pe Internet 13
6.Studiu de caz 14
7.Bibliografie 38
2.Participantii la procesul organizational de cumparare 5
3.Influente majore asupra cumparatorilor organizationali 6
4.Procesul organizational de cumparare 8
5.Cumpararea organizationala pe Internet 13
6.Studiu de caz 14
7.Bibliografie 38
Comportamentul Firmei pe Piata cu Concurenta Perfecta
1. Introducere
2. Concurenţa şi formele sale
2.1 Condiţiile concurenţei
2.2 Politica concurenţială
2.3 Obiectivele concurenţei
2.4 Principalele scopuri ale concurenţei
2.5 Funcţiile concurenţei
2.6 Tipologia concurenţei
3. Modelul concurenţei perfecte
4. Maximizarea profitului şi oferta firmei pe piaţa de concurenţă
4.1 Echilibrul firmei pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă
4.2 Echilibrul pieţei cu concurenţă pură şi perfectă. Formele echilibrului
2. Concurenţa şi formele sale
2.1 Condiţiile concurenţei
2.2 Politica concurenţială
2.3 Obiectivele concurenţei
2.4 Principalele scopuri ale concurenţei
2.5 Funcţiile concurenţei
2.6 Tipologia concurenţei
3. Modelul concurenţei perfecte
4. Maximizarea profitului şi oferta firmei pe piaţa de concurenţă
4.1 Echilibrul firmei pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă
4.2 Echilibrul pieţei cu concurenţă pură şi perfectă. Formele echilibrului
Aspecte Privind Informatizarea Administratiei Publice
1. Administraţia publică . 5
1. 1. Administraţia publică centrală şi administraţia publică locală
1. 2. Autorităţile administraţiei publice locale, natura lor juridică şi actele pe care le emit sau le adoptă
1. 3. Reforma în administaţia publică .12
2. Informatizarea administraţiei publice . 16
2. 1. Conceptul de „e-administraţie”.16
2. 2. Conceptul de „e-guvernare”. 19
2. 3. Strategia Guvernului pentru informatizarea administraţiei publice . 20
2. 4. Infrastructura pentru reţeaua naţională . 23
2. 5. Acţiuni ale administraţiei publice centrale . 26
2. 6. Acţiuni ale administraţiei judeţene şi locale . 30
2. 7. Integrarea registrelor de stare civilă. 36
2. 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate şi autorităţile locale . 39
2. 9. Cartea de identitate electronică . 40
2. 10. Informatizarea managementului documentelor . 42
2. 11. Achiziţia electronică „e-Procurement” . 43
3. Instruirea şi specializarea funcţionarilor publici . 44
3. 1. Activităţi de instruire şi specializare . 44
3. 2. Instruirea primară. 44
3. 3. Cursuri de specializare . 45
4. Concluzii . 46
Bibliografie
1. 1. Administraţia publică centrală şi administraţia publică locală
1. 2. Autorităţile administraţiei publice locale, natura lor juridică şi actele pe care le emit sau le adoptă
1. 3. Reforma în administaţia publică .12
2. Informatizarea administraţiei publice . 16
2. 1. Conceptul de „e-administraţie”.16
2. 2. Conceptul de „e-guvernare”. 19
2. 3. Strategia Guvernului pentru informatizarea administraţiei publice . 20
2. 4. Infrastructura pentru reţeaua naţională . 23
2. 5. Acţiuni ale administraţiei publice centrale . 26
2. 6. Acţiuni ale administraţiei judeţene şi locale . 30
2. 7. Integrarea registrelor de stare civilă. 36
2. 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate şi autorităţile locale . 39
2. 9. Cartea de identitate electronică . 40
2. 10. Informatizarea managementului documentelor . 42
2. 11. Achiziţia electronică „e-Procurement” . 43
3. Instruirea şi specializarea funcţionarilor publici . 44
3. 1. Activităţi de instruire şi specializare . 44
3. 2. Instruirea primară. 44
3. 3. Cursuri de specializare . 45
4. Concluzii . 46
Bibliografie
Strategia Turistica a Judetului Sibiu
INTRODUCERE.pag.2
CAPITOLUL I TURISMUL.GENERALITĂŢI.pag.3
1.1 Importanţa economică a turismului .pag.4
1.2 Piaţa Turistică. Destinaţia Turistică .pag.5
1.3 Conţinutul şi particularităţile pieţei turistice.pag.6
1.4 Raporturi între oferta şi cererea turistică .pag.7
1.5 Elemente constitutive ale pieţei turistice.pag.8
1.6 Cuantificarea pieţei turistice .pag.9
CAPITOLUL 2 TURISMUL ROMÂNESC.pag.10
2.1 Din istoricul turismului românesc .pag.10
2.2.Oferta Turistică –Producţia Turistică .pag.11
2.3 Structura potenţialului turistic al României.pag.12
2.3.1 Munţii Carpaţi.pag.13
2.3.2 Litoralul românesc al Mării Negre.pag.14
2.3.3 Dunărea şi Delta Dunării.pag.15
2.4 Potenţialul balneoclimateric.pag.16
2.5 Resursele turistice antropice. .pag.17
2.6 Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe.pag.18
CAPITOLUL 3 STRATEGIA TURISTICĂ A ROMÂNIEI.pag.22
3.1 Consideraţii generale privind strategiile de dezvoltarea a turismului.pag.22
3.2 Strategia de Marketing.pag.23
3.3 Niveluri ale strategiei de promovare a turismului.pag.25
3.4 Obiective şi orientări strategice.pag.26
3.5 Strategia turistică a României ar trebui să se bazeze pe turismul
balnear si rural.pag.27
CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN SIBIU.pag.28
4.1 Scurt istoric al judeţului Sibiu.pag.28
4.2 Studiu privind strategia de dezvoltare a turismului la nivelul
judeţului Sibiu.pag.29
4.3 Analiza Swot a judeţului Sibiu din punct de vedere turistic.pag.30
4.4 Scopuri şi obiective privind dezvoltarea turismului în
Judeţul Sibiu.pag.38
4.5 Principalele tendinţe în turism la nivel european.pag.40
4.6 Repere privind stadiu prezent de dezvoltare a turismului în Sibiu.pag.41
4.7 Cererea turistică în Sibiu.pag.41
4.8 Strategia de susţinere a dezvoltării turismului
de către Consiliului Judeţean Sibiu.pag.43
4.9 Strategia de marketing şi promovare.pag.46
4.10 Posibilităţi de colaborare şi tipuri de parteneriate.pag.46
Concluzii.pag.49
Bibliografie.pag.51
ANEXE.pag.53
CAPITOLUL I TURISMUL.GENERALITĂŢI.pag.3
1.1 Importanţa economică a turismului .pag.4
1.2 Piaţa Turistică. Destinaţia Turistică .pag.5
1.3 Conţinutul şi particularităţile pieţei turistice.pag.6
1.4 Raporturi între oferta şi cererea turistică .pag.7
1.5 Elemente constitutive ale pieţei turistice.pag.8
1.6 Cuantificarea pieţei turistice .pag.9
CAPITOLUL 2 TURISMUL ROMÂNESC.pag.10
2.1 Din istoricul turismului românesc .pag.10
2.2.Oferta Turistică –Producţia Turistică .pag.11
2.3 Structura potenţialului turistic al României.pag.12
2.3.1 Munţii Carpaţi.pag.13
2.3.2 Litoralul românesc al Mării Negre.pag.14
2.3.3 Dunărea şi Delta Dunării.pag.15
2.4 Potenţialul balneoclimateric.pag.16
2.5 Resursele turistice antropice. .pag.17
2.6 Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe.pag.18
CAPITOLUL 3 STRATEGIA TURISTICĂ A ROMÂNIEI.pag.22
3.1 Consideraţii generale privind strategiile de dezvoltarea a turismului.pag.22
3.2 Strategia de Marketing.pag.23
3.3 Niveluri ale strategiei de promovare a turismului.pag.25
3.4 Obiective şi orientări strategice.pag.26
3.5 Strategia turistică a României ar trebui să se bazeze pe turismul
balnear si rural.pag.27
CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN SIBIU.pag.28
4.1 Scurt istoric al judeţului Sibiu.pag.28
4.2 Studiu privind strategia de dezvoltare a turismului la nivelul
judeţului Sibiu.pag.29
4.3 Analiza Swot a judeţului Sibiu din punct de vedere turistic.pag.30
4.4 Scopuri şi obiective privind dezvoltarea turismului în
Judeţul Sibiu.pag.38
4.5 Principalele tendinţe în turism la nivel european.pag.40
4.6 Repere privind stadiu prezent de dezvoltare a turismului în Sibiu.pag.41
4.7 Cererea turistică în Sibiu.pag.41
4.8 Strategia de susţinere a dezvoltării turismului
de către Consiliului Judeţean Sibiu.pag.43
4.9 Strategia de marketing şi promovare.pag.46
4.10 Posibilităţi de colaborare şi tipuri de parteneriate.pag.46
Concluzii.pag.49
Bibliografie.pag.51
ANEXE.pag.53
Transferul Datelor pe Internet
CAPITOLUL I
1. RETELE DE CALCULATOARE . 1
1.1 Introducere . 1
1.2 Definitii si Clasificari . 4
1.3 Arhitectura si Topologii . . 6
1.4 Ce reprezinta o InterRetea . 8
1.5 Relatia Web-ului cu Internet-ul . 9
1.6 Ce reprezinta o IntraRetea . 10
1.7 Selectarea unui furnizor de servicii. 10
1.8 Placi de retea . 11
1.8.1 Bus Master Mode . 15
1.8.1.1 Bus Interface Unit . 16
1.8.1.2 Transferuri DMA . 16
1.8.2 Manchester Encoder / Decoder ( MENDEC ) . 17
1.8.3 Transmisia datelor – pachetul de date 802.3 . 17
1.8.4 Blocul de Receptie . 18
1.8.5 Erori corectabile si erori necorectabile . 19
1.8.6 Tipuri de retele . 19
1.9 Protocoalele WEB . 23
1.9.1 Introducere in protocoale . 24
1.9.2 Utilizarea protocoalelor . 24
1.9.3 Componente conceptuale ale unei retele . 24
1.9.4 Subsisteme de comunicatie . 25
1.10 Modelul de retea in 7 straturi ISO/OSI . 26
1.10.1 Modelul arhitectural TCP/IP . 30
1.10.2 Sume de control . 32
1.10.3 Secventierea mesajelor . 33
1.10.4 Controlul erorilor . 33
1.10.5 Cadre de date . 35
1.10.5.1 Asigurarea integritatii datelor . 36
1.10.6 Contorizarea traficului in retea . 37
CAPITOLUL II
2. RETEAUA INTERNET . 38
2.1 Scurt istoric al retelei Internet . 38
2.2 Structura retelei Internet . . 39
2.3 Retele locale si interconectarea mai multor retele LAN . 40
2.4 Spatii de nume in Internet (DNS) . 42
2.5 Nivelul retea si nivelul transport in Internet . 43
2.6 Transferul datelor in Internet (nivelul aplicatie) . 46
2.6.1 Nivelul aplicatie-generalitati . 46
2.6.2 Conectarea pe o masina aflata la distanta . 47
2.6.3 Posta electronica (E-mail) . 47
2.6.4 Transferul fisierelor . 48
2.6.5 World Wide Web . 49
2.6.6 Protocolul HTTP . 51
2.7 Nivelul retea in Internet . 53
2.7.1 Protocolul Ip . 54
2.7.2 Adrese Ip . 58
2.7.3 Subretele . 59
2.7.4 Modelul serviciului TCP . 62
2.7.5 Protocolul TCP . 64
2.7.6 Antetul segmentului TCP . 66
CAPITOLUL III
3. SECURITATEA RETELELOR. 71
3.1 Modelul de securitate in retele . 73
3.2 Pericole pe Internet . . 75
3.2.1 Introducere . 75
3.3 Cronologia evenimentelor . 76
3.4 Programul Sendmail . 83
3.5 Parole . 84
3.6 Descrierea Viermelui . 85
3.7 Securitatea accesului in Internet . 87
3.7.1 Sistemele Firewall . 87
3.7.2 Semnaturi digitale . 88
CAPITOLUL IV
4. APLICATIE CLIENT SERVER PENTRU DESCHIDERE FISIERE TEXT . 89
4.1 Software-ul Server . 89
4.2 Software-ul client . 90
4.3 Aplicatia Server . 91
4.4 Aplicatie Client . 95
CONCLUZII . 99
BIBLIOGRAFIE . 100
1. RETELE DE CALCULATOARE . 1
1.1 Introducere . 1
1.2 Definitii si Clasificari . 4
1.3 Arhitectura si Topologii . . 6
1.4 Ce reprezinta o InterRetea . 8
1.5 Relatia Web-ului cu Internet-ul . 9
1.6 Ce reprezinta o IntraRetea . 10
1.7 Selectarea unui furnizor de servicii. 10
1.8 Placi de retea . 11
1.8.1 Bus Master Mode . 15
1.8.1.1 Bus Interface Unit . 16
1.8.1.2 Transferuri DMA . 16
1.8.2 Manchester Encoder / Decoder ( MENDEC ) . 17
1.8.3 Transmisia datelor – pachetul de date 802.3 . 17
1.8.4 Blocul de Receptie . 18
1.8.5 Erori corectabile si erori necorectabile . 19
1.8.6 Tipuri de retele . 19
1.9 Protocoalele WEB . 23
1.9.1 Introducere in protocoale . 24
1.9.2 Utilizarea protocoalelor . 24
1.9.3 Componente conceptuale ale unei retele . 24
1.9.4 Subsisteme de comunicatie . 25
1.10 Modelul de retea in 7 straturi ISO/OSI . 26
1.10.1 Modelul arhitectural TCP/IP . 30
1.10.2 Sume de control . 32
1.10.3 Secventierea mesajelor . 33
1.10.4 Controlul erorilor . 33
1.10.5 Cadre de date . 35
1.10.5.1 Asigurarea integritatii datelor . 36
1.10.6 Contorizarea traficului in retea . 37
CAPITOLUL II
2. RETEAUA INTERNET . 38
2.1 Scurt istoric al retelei Internet . 38
2.2 Structura retelei Internet . . 39
2.3 Retele locale si interconectarea mai multor retele LAN . 40
2.4 Spatii de nume in Internet (DNS) . 42
2.5 Nivelul retea si nivelul transport in Internet . 43
2.6 Transferul datelor in Internet (nivelul aplicatie) . 46
2.6.1 Nivelul aplicatie-generalitati . 46
2.6.2 Conectarea pe o masina aflata la distanta . 47
2.6.3 Posta electronica (E-mail) . 47
2.6.4 Transferul fisierelor . 48
2.6.5 World Wide Web . 49
2.6.6 Protocolul HTTP . 51
2.7 Nivelul retea in Internet . 53
2.7.1 Protocolul Ip . 54
2.7.2 Adrese Ip . 58
2.7.3 Subretele . 59
2.7.4 Modelul serviciului TCP . 62
2.7.5 Protocolul TCP . 64
2.7.6 Antetul segmentului TCP . 66
CAPITOLUL III
3. SECURITATEA RETELELOR. 71
3.1 Modelul de securitate in retele . 73
3.2 Pericole pe Internet . . 75
3.2.1 Introducere . 75
3.3 Cronologia evenimentelor . 76
3.4 Programul Sendmail . 83
3.5 Parole . 84
3.6 Descrierea Viermelui . 85
3.7 Securitatea accesului in Internet . 87
3.7.1 Sistemele Firewall . 87
3.7.2 Semnaturi digitale . 88
CAPITOLUL IV
4. APLICATIE CLIENT SERVER PENTRU DESCHIDERE FISIERE TEXT . 89
4.1 Software-ul Server . 89
4.2 Software-ul client . 90
4.3 Aplicatia Server . 91
4.4 Aplicatie Client . 95
CONCLUZII . 99
BIBLIOGRAFIE . 100
Leasingul - Forma Moderna de Creditare
INTRODUCERE..5
CAPITOLUL I: CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE.7
1.1. Noţiunea de leasing..7
1.2. Istoricul leasing-ului..9
1.3. Piaţa leasing-ului din România..13
CAPITOLUL II: CONTRACTUL DE LEASING.20
2.1. Definiţii şi trăsături..20
2.2. Caracterele juridice ale contractului de leasing.22
2.3. Condiţiile de validitate ale contractului de leasing.25
2.3.1. Legalitatea..25
2.3.2. Capacitatea părţilor în contractul de leasing.26
2.3.3. Consimţământul părţilor..27
2.3.4. Obiectul contractului de leasing..31
2.3.5. Forma contractului de leasing..33
2.4. Concluzii şi propuneri..33
CAPITOLUL III: OPERAŢIUNILE DE LEASING.35
3.1. Etapele procedurii de leasing..35
3.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing..37
3.3. Participanţii la operaţiunea de leasing..44
3.4. Scheme de derulare şi finanţare a operaţiunilor de leasing.45
3.5. Tendinţe în evoluţia leasing-ului..49
3.6. Concluzii şi propuneri..52
CAPITOLUL IV: RISCURILE OPERAŢIUNILOR DE LEASING.55
4.1. Generalităţi privind managementul riscului..55
4.2. Riscul de credit..57
4.3. Riscul de piaţă..60
4.4. Riscul de lichiditate..63
4.5. Concluzii şi propuneri..65
CAPITOLUL V: PREZENTAREA ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN.69
5.1. Scurt istoric..69
5.2. Analiză acţionariat..70
5.3. Tipuri de operaţiuni efectuate..71
5.4. Analiza performanţelor financiare în 2008-2009.73
CAPITOLUL VI: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA OPERAŢIUNILOR DE LEASING LA ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN 2007 – 2009.76
6.1. Poziţia Alpha Leasing SA în cadrul pieţei de leasing din România.76
6.2. Finanţarea echipamentelor prin Alpha Leasing România IFN.82
6.3. Finanţarea autoturismelor prin Alpha Leasing România IFN.86
6.4. Concluzii şi propuneri..87
CAPITOLUL VII: CONCLUZII ŞI PROPUNERI.90
ANEXE...94
BIBLIOGRAFIE..100
CAPITOLUL I: CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE.7
1.1. Noţiunea de leasing..7
1.2. Istoricul leasing-ului..9
1.3. Piaţa leasing-ului din România..13
CAPITOLUL II: CONTRACTUL DE LEASING.20
2.1. Definiţii şi trăsături..20
2.2. Caracterele juridice ale contractului de leasing.22
2.3. Condiţiile de validitate ale contractului de leasing.25
2.3.1. Legalitatea..25
2.3.2. Capacitatea părţilor în contractul de leasing.26
2.3.3. Consimţământul părţilor..27
2.3.4. Obiectul contractului de leasing..31
2.3.5. Forma contractului de leasing..33
2.4. Concluzii şi propuneri..33
CAPITOLUL III: OPERAŢIUNILE DE LEASING.35
3.1. Etapele procedurii de leasing..35
3.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing..37
3.3. Participanţii la operaţiunea de leasing..44
3.4. Scheme de derulare şi finanţare a operaţiunilor de leasing.45
3.5. Tendinţe în evoluţia leasing-ului..49
3.6. Concluzii şi propuneri..52
CAPITOLUL IV: RISCURILE OPERAŢIUNILOR DE LEASING.55
4.1. Generalităţi privind managementul riscului..55
4.2. Riscul de credit..57
4.3. Riscul de piaţă..60
4.4. Riscul de lichiditate..63
4.5. Concluzii şi propuneri..65
CAPITOLUL V: PREZENTAREA ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN.69
5.1. Scurt istoric..69
5.2. Analiză acţionariat..70
5.3. Tipuri de operaţiuni efectuate..71
5.4. Analiza performanţelor financiare în 2008-2009.73
CAPITOLUL VI: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA OPERAŢIUNILOR DE LEASING LA ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN 2007 – 2009.76
6.1. Poziţia Alpha Leasing SA în cadrul pieţei de leasing din România.76
6.2. Finanţarea echipamentelor prin Alpha Leasing România IFN.82
6.3. Finanţarea autoturismelor prin Alpha Leasing România IFN.86
6.4. Concluzii şi propuneri..87
CAPITOLUL VII: CONCLUZII ŞI PROPUNERI.90
ANEXE...94
BIBLIOGRAFIE..100
Leasingul - Forma Moderna de Creditare
INTRODUCERE..5
CAPITOLUL I: CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE.7
1.1. Noţiunea de leasing..7
1.2. Istoricul leasing-ului..9
1.3. Piaţa leasing-ului din România..13
CAPITOLUL II: CONTRACTUL DE LEASING.20
2.1. Definiţii şi trăsături..20
2.2. Caracterele juridice ale contractului de leasing.22
2.3. Condiţiile de validitate ale contractului de leasing.25
2.3.1. Legalitatea..25
2.3.2. Capacitatea părţilor în contractul de leasing.26
2.3.3. Consimţământul părţilor..27
2.3.4. Obiectul contractului de leasing..31
2.3.5. Forma contractului de leasing..33
2.4. Concluzii şi propuneri..33
CAPITOLUL III: OPERAŢIUNILE DE LEASING.35
3.1. Etapele procedurii de leasing..35
3.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing..37
3.3. Participanţii la operaţiunea de leasing..44
3.4. Scheme de derulare şi finanţare a operaţiunilor de leasing.45
3.5. Tendinţe în evoluţia leasing-ului..49
3.6. Concluzii şi propuneri..52
CAPITOLUL IV: RISCURILE OPERAŢIUNILOR DE LEASING.55
4.1. Generalităţi privind managementul riscului..55
4.2. Riscul de credit..57
4.3. Riscul de piaţă..60
4.4. Riscul de lichiditate..63
4.5. Concluzii şi propuneri..65
CAPITOLUL V: PREZENTAREA ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN.69
5.1. Scurt istoric..69
5.2. Analiză acţionariat..70
5.3. Tipuri de operaţiuni efectuate..71
5.4. Analiza performanţelor financiare în 2008-2009.73
CAPITOLUL VI: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA OPERAŢIUNILOR DE LEASING LA ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN 2007 – 2009.76
6.1. Poziţia Alpha Leasing SA în cadrul pieţei de leasing din România.76
6.2. Finanţarea echipamentelor prin Alpha Leasing România IFN.82
6.3. Finanţarea autoturismelor prin Alpha Leasing România IFN.86
6.4. Concluzii şi propuneri..87
CAPITOLUL VII: CONCLUZII ŞI PROPUNERI.90
ANEXE...94
BIBLIOGRAFIE..100
CAPITOLUL I: CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE.7
1.1. Noţiunea de leasing..7
1.2. Istoricul leasing-ului..9
1.3. Piaţa leasing-ului din România..13
CAPITOLUL II: CONTRACTUL DE LEASING.20
2.1. Definiţii şi trăsături..20
2.2. Caracterele juridice ale contractului de leasing.22
2.3. Condiţiile de validitate ale contractului de leasing.25
2.3.1. Legalitatea..25
2.3.2. Capacitatea părţilor în contractul de leasing.26
2.3.3. Consimţământul părţilor..27
2.3.4. Obiectul contractului de leasing..31
2.3.5. Forma contractului de leasing..33
2.4. Concluzii şi propuneri..33
CAPITOLUL III: OPERAŢIUNILE DE LEASING.35
3.1. Etapele procedurii de leasing..35
3.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing..37
3.3. Participanţii la operaţiunea de leasing..44
3.4. Scheme de derulare şi finanţare a operaţiunilor de leasing.45
3.5. Tendinţe în evoluţia leasing-ului..49
3.6. Concluzii şi propuneri..52
CAPITOLUL IV: RISCURILE OPERAŢIUNILOR DE LEASING.55
4.1. Generalităţi privind managementul riscului..55
4.2. Riscul de credit..57
4.3. Riscul de piaţă..60
4.4. Riscul de lichiditate..63
4.5. Concluzii şi propuneri..65
CAPITOLUL V: PREZENTAREA ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN.69
5.1. Scurt istoric..69
5.2. Analiză acţionariat..70
5.3. Tipuri de operaţiuni efectuate..71
5.4. Analiza performanţelor financiare în 2008-2009.73
CAPITOLUL VI: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA OPERAŢIUNILOR DE LEASING LA ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN 2007 – 2009.76
6.1. Poziţia Alpha Leasing SA în cadrul pieţei de leasing din România.76
6.2. Finanţarea echipamentelor prin Alpha Leasing România IFN.82
6.3. Finanţarea autoturismelor prin Alpha Leasing România IFN.86
6.4. Concluzii şi propuneri..87
CAPITOLUL VII: CONCLUZII ŞI PROPUNERI.90
ANEXE...94
BIBLIOGRAFIE..100
Impactul Centrului Educational Salvati Copiii Asupra Rezultatelor Scolare si Comportmanetului Social al Copiilor Aflati in Dificultate
Argument.pag. 3
Capitolul I: Scop, Ipoteze, Obiective, Justificarea temei.pag. 4
Capitolul II: Date despre Asociaţie.pag.8
Capitolul III: Descrierea cercetării.pag.18
Capitolul IV. Analiza datelor.pag. 23
Capitolul V. Concluzii.pag.39
Capitolul VI. Recomandări.pag.43
Bibliografie.pag.44
Anexe.pag.45.
Capitolul I: Scop, Ipoteze, Obiective, Justificarea temei.pag. 4
Capitolul II: Date despre Asociaţie.pag.8
Capitolul III: Descrierea cercetării.pag.18
Capitolul IV. Analiza datelor.pag. 23
Capitolul V. Concluzii.pag.39
Capitolul VI. Recomandări.pag.43
Bibliografie.pag.44
Anexe.pag.45.
Alaturi de Familiile Monoparentale
Introducere
1. Noțiuni generale
1.1. Prezentarea instituției
1.2. Problematica – Familii monoparentale
1.3. Ipotezele cercetării
1.4. Calendarul
2. Prezentarea proiectului
2.1. Titlul proiectului
2.2. Obiectivul general al proiectului
2.3. Obiective specifice
2.4. Grupul țintă
2.5. Activități principale
2.6. Rezultate preconizate
2.7. Modalități de asistență și intervenție - modul de lucru cu familiile și copiii
3. Analiza proiectului
3.1. Metodologia utilizată
3.1.1. Documentarea
3.1.2. Interviul
3.1.3. Observația
3.2. Analiza datelor
4. Concluzii
5. Bibliografie
6. Anexe
1. Noțiuni generale
1.1. Prezentarea instituției
1.2. Problematica – Familii monoparentale
1.3. Ipotezele cercetării
1.4. Calendarul
2. Prezentarea proiectului
2.1. Titlul proiectului
2.2. Obiectivul general al proiectului
2.3. Obiective specifice
2.4. Grupul țintă
2.5. Activități principale
2.6. Rezultate preconizate
2.7. Modalități de asistență și intervenție - modul de lucru cu familiile și copiii
3. Analiza proiectului
3.1. Metodologia utilizată
3.1.1. Documentarea
3.1.2. Interviul
3.1.3. Observația
3.2. Analiza datelor
4. Concluzii
5. Bibliografie
6. Anexe
Metode Calitative in Stiintele Socio - Umane
1. Stabilirea temei
2. Motivaţie
3. Scopul cercetării
4. Elaborarea ipotezelor
5. Fixarea obiectivelor
6. Delimitarea universului cercetării: prezentarea instituţiei
7. Cadrul teoretic al cercetării/ concepte: definire şi operaţionalizare
8. Prezentarea metodelor şi a tehnicilor utilizate în cercetare
9. Interpretarea rezultatelor
10. Concluzii finale
Bibliografie
Anexe
2. Motivaţie
3. Scopul cercetării
4. Elaborarea ipotezelor
5. Fixarea obiectivelor
6. Delimitarea universului cercetării: prezentarea instituţiei
7. Cadrul teoretic al cercetării/ concepte: definire şi operaţionalizare
8. Prezentarea metodelor şi a tehnicilor utilizate în cercetare
9. Interpretarea rezultatelor
10. Concluzii finale
Bibliografie
Anexe
Lansarea pe Piata Internationala a Apei Tusnad
Introducere
Cap 1. Prezentarea firmei
1.1. Denumire, localizare, forma juridică de constituire
1.2. Scurt istoric
1.3. Oferta societăţii
Cap 2. Analiza macromediului firmei
2.1. Mediul demografic
2.2. şşşMediul economic
2.3. Mediul tehnologic
2.4. Mediul legislativ.
Cap 3. Selectarea unei pieţe externe
3.1. Determinarea criteriilor de selectare
3.2. Caracteristici ale pieţei externe alese şi influenţa acestora asupra mixului de marketing
Cap 4. Modatităţi de pătrundere pe piaţa internaţională
Cap 5. Politica de produs a firmei
Cap 6. Politica de preţ a firmei
Cap 7. Politica de distribuţie a firmei
Cap 8. Politica de promovare a firmei
Cap 9. Concluzii şi propuneri
9.1. Concluzii
9.2. Propuneri
Cap 1. Prezentarea firmei
1.1. Denumire, localizare, forma juridică de constituire
1.2. Scurt istoric
1.3. Oferta societăţii
Cap 2. Analiza macromediului firmei
2.1. Mediul demografic
2.2. şşşMediul economic
2.3. Mediul tehnologic
2.4. Mediul legislativ.
Cap 3. Selectarea unei pieţe externe
3.1. Determinarea criteriilor de selectare
3.2. Caracteristici ale pieţei externe alese şi influenţa acestora asupra mixului de marketing
Cap 4. Modatităţi de pătrundere pe piaţa internaţională
Cap 5. Politica de produs a firmei
Cap 6. Politica de preţ a firmei
Cap 7. Politica de distribuţie a firmei
Cap 8. Politica de promovare a firmei
Cap 9. Concluzii şi propuneri
9.1. Concluzii
9.2. Propuneri
Negocierea
INTRODUCERE 2
Capitolul 1
NEGOCIEREA IN AFACERI. CONCEPT. FORME DE COMUNICARE
1.1. Tipologia si formele negocierilor 7
1.2. Forme de comunicare în negocierile internationale 11
Capitolul 2
PREGĂTIREA DE DESFĂSURARE A NEGOCIERILOR
2.1. Pregatirea negocierilor 20
2.2 Desfasurarea negocierilor 24
2.3. Concesiile si acordul 27
2.4. Finalizarea negocierilor 33
Capitolul 3
PARTICULARITATILE STILULUI DE NEGOCIERE IN DIFERITE STATEALE LUMII
3.1. Stilul american 38
3.2. Stilul german 39
3.3. Stilul francez 40
3.4. Stilul englez 41
3.5. Stilul nord-european 42
3.6. Stilul mediteranean 43
3.7 Stilul est-central european 44
3.8. Stilul rusesc 45
3.9. Stilul romanesc 46
3.10. Stilul comunist 48
3.11. Stilul orientului mijlociu 48
Capitolul 1
NEGOCIEREA IN AFACERI. CONCEPT. FORME DE COMUNICARE
1.1. Tipologia si formele negocierilor 7
1.2. Forme de comunicare în negocierile internationale 11
Capitolul 2
PREGĂTIREA DE DESFĂSURARE A NEGOCIERILOR
2.1. Pregatirea negocierilor 20
2.2 Desfasurarea negocierilor 24
2.3. Concesiile si acordul 27
2.4. Finalizarea negocierilor 33
Capitolul 3
PARTICULARITATILE STILULUI DE NEGOCIERE IN DIFERITE STATEALE LUMII
3.1. Stilul american 38
3.2. Stilul german 39
3.3. Stilul francez 40
3.4. Stilul englez 41
3.5. Stilul nord-european 42
3.6. Stilul mediteranean 43
3.7 Stilul est-central european 44
3.8. Stilul rusesc 45
3.9. Stilul romanesc 46
3.10. Stilul comunist 48
3.11. Stilul orientului mijlociu 48
Dreptul Material al Uniunii Europene
ABREVIERI 4
I. FAZELE INTEGRĂRII ECONOMICE EUROPENE 5
A. Zona de liber schimb (ZLS) 5
B. Uniunea vamală (UV) 5
C. Piata internă 5
D. Uniunea economică si monetară (UEM) 8
II. LIBERA CIRCULAłIE A MĂRFURILOR. GENERALITĂłI 9
1. Beneficiile libertătii comertului 9
2. Obstacole în calea comertului 9
3. Dimensiunea internă si cea externă a liberei circulatii a mărfurilor 10
4. Originea mărfurilor 11
5. Notiunea de marfă 14
III. INTERZICEREA TAXELOR VAMALE SI A TAXELOR CU EFECT
ECHIVALENT 16
1. Reglementare. Generalităti 16
2. Taxele vamale 16
3. Taxele cu efect echivalent taxelor vamale 17
4. Exceptii: cazuri în care taxele cu efect echivalent sunt admisibile 21
A. Taxa reprezintă o remuneratie pentru un serviciu prestat comerciantului 21
B. Taxa este aferentă controalelor efectuate pentru a satisface obligatiile trasate
de dreptul comunitar 22
C. Taxa apartine unui sistem general de taxe si impozite, aplicabil atât
bunurilor importate, cât si celor nationale 23
5. Taxele temporare pentru situatii de urgentă sunt admise? 23
IV. INTERZICEREA FISCALITĂłII DISCRIMINATORII 24
1. Cadrul general 24
2. Libertatea de actiune a statelor 25
3. Art. 110 paragraful 1 TFUE 26
A. Notiunea de similitudine 26
B. Discriminarea directă 27
C. Discriminarea indirectă 29
4. Art. 110 paragraful 2 TFUE 33
5. Raportul dintre taxele cu efect echivalent si taxele si impozitele ce tin de art.
I. FAZELE INTEGRĂRII ECONOMICE EUROPENE 5
A. Zona de liber schimb (ZLS) 5
B. Uniunea vamală (UV) 5
C. Piata internă 5
D. Uniunea economică si monetară (UEM) 8
II. LIBERA CIRCULAłIE A MĂRFURILOR. GENERALITĂłI 9
1. Beneficiile libertătii comertului 9
2. Obstacole în calea comertului 9
3. Dimensiunea internă si cea externă a liberei circulatii a mărfurilor 10
4. Originea mărfurilor 11
5. Notiunea de marfă 14
III. INTERZICEREA TAXELOR VAMALE SI A TAXELOR CU EFECT
ECHIVALENT 16
1. Reglementare. Generalităti 16
2. Taxele vamale 16
3. Taxele cu efect echivalent taxelor vamale 17
4. Exceptii: cazuri în care taxele cu efect echivalent sunt admisibile 21
A. Taxa reprezintă o remuneratie pentru un serviciu prestat comerciantului 21
B. Taxa este aferentă controalelor efectuate pentru a satisface obligatiile trasate
de dreptul comunitar 22
C. Taxa apartine unui sistem general de taxe si impozite, aplicabil atât
bunurilor importate, cât si celor nationale 23
5. Taxele temporare pentru situatii de urgentă sunt admise? 23
IV. INTERZICEREA FISCALITĂłII DISCRIMINATORII 24
1. Cadrul general 24
2. Libertatea de actiune a statelor 25
3. Art. 110 paragraful 1 TFUE 26
A. Notiunea de similitudine 26
B. Discriminarea directă 27
C. Discriminarea indirectă 29
4. Art. 110 paragraful 2 TFUE 33
5. Raportul dintre taxele cu efect echivalent si taxele si impozitele ce tin de art.
Imbracaminte Rutiera din Beton de Ciment
GENERALITATI
1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
2.PREVEDERI GENERALE
CAP.I. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
3. CIMENTURI
4. AGREGATE
5. APA
6. ADITIVI
7. OTEL BETON
8. ADAOSURI
9. ALTE MATERIALE
10. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARARE
CAP.II. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI
11. INCERCARI PRELIMINARE
12. COMPOZITIA BETONULUI
CAP.III. PREPARAREA BETONULUI
13. STATIA DE BETOANE
14. EXPERIMENTAREA PREPARARII BETONULUI IN STATIE
15. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A BETONULUI
16. CONTROLUL CALITATII BETONULUI PREPARAT
CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
17. TRANSPORTUL BETONULUI
18. LUCRARI PREGATITOARE
19. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BETONULUI
20. PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA
21. MASURI IN CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE
22. STRIEREA IMBRACAMINTII
23. PROTEJAREA SUPRAFETEI
24. PROTEJAREA ROSTURILOR DE DILATATIE
25. EXECUTIA ROSTURILOR DE DILATATIE
26. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTRACTIE
27. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTACT
28. COLMATAREA ROSTURILOR
29. CONTROLUL BETONULUI PUS IN OPERA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
CAP.V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
30. ELEMENTE GEOMETRICE
31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTII
CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR
32. RECEPTIA PRELIMINARA
33. RECEPTIA FINALA
1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
2.PREVEDERI GENERALE
CAP.I. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
3. CIMENTURI
4. AGREGATE
5. APA
6. ADITIVI
7. OTEL BETON
8. ADAOSURI
9. ALTE MATERIALE
10. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARARE
CAP.II. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI
11. INCERCARI PRELIMINARE
12. COMPOZITIA BETONULUI
CAP.III. PREPARAREA BETONULUI
13. STATIA DE BETOANE
14. EXPERIMENTAREA PREPARARII BETONULUI IN STATIE
15. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A BETONULUI
16. CONTROLUL CALITATII BETONULUI PREPARAT
CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
17. TRANSPORTUL BETONULUI
18. LUCRARI PREGATITOARE
19. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BETONULUI
20. PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA
21. MASURI IN CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE
22. STRIEREA IMBRACAMINTII
23. PROTEJAREA SUPRAFETEI
24. PROTEJAREA ROSTURILOR DE DILATATIE
25. EXECUTIA ROSTURILOR DE DILATATIE
26. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTRACTIE
27. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTACT
28. COLMATAREA ROSTURILOR
29. CONTROLUL BETONULUI PUS IN OPERA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
CAP.V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
30. ELEMENTE GEOMETRICE
31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTII
CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR
32. RECEPTIA PRELIMINARA
33. RECEPTIA FINALA
Stima de Sine, Avortul, Depresia
INTRODUCERE.3
CAPITOLUL I. EFECTELE AVORTULUI .6
1.1. Definirea şi caracteristicile stimei de sine.6
1.2. Dimensiuni ale stimei de sine la femeile expuse avortului.12
1.3. Particularităţile sindromul post-avort.15
1.4. Aspecte psihodinamice ale avortului.16
CAPITOLUL II. PARTICULARITATILE SUFERINŢEI DEPRESIVE.20
2.1. Abordarea depresiei.20
2.2. Particularităţile depresiei nevrotice sau psihogene.23
2.3. Caracteristicile psihodinamice şi psihopatologice ale persoanei depresive.29
2.4. Abordări terapeutice ale tulburărilor depresive.38
CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII.46
3.1.Obiectivele cercetării.46
3.2. Ipotezele cercetării.46
3.3. Lotul de subiecți.47
3.4. Desfăşurarea cercetării.47
3.5. Prezentarea probelor cantitative utilizate.49
3.6. Descrierea probelor psihologice utilizate.50
3.7. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor.52
CONCLUZII.62
BIBLIOGRAFIE.65
ANEXE.66
CAPITOLUL I. EFECTELE AVORTULUI .6
1.1. Definirea şi caracteristicile stimei de sine.6
1.2. Dimensiuni ale stimei de sine la femeile expuse avortului.12
1.3. Particularităţile sindromul post-avort.15
1.4. Aspecte psihodinamice ale avortului.16
CAPITOLUL II. PARTICULARITATILE SUFERINŢEI DEPRESIVE.20
2.1. Abordarea depresiei.20
2.2. Particularităţile depresiei nevrotice sau psihogene.23
2.3. Caracteristicile psihodinamice şi psihopatologice ale persoanei depresive.29
2.4. Abordări terapeutice ale tulburărilor depresive.38
CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII.46
3.1.Obiectivele cercetării.46
3.2. Ipotezele cercetării.46
3.3. Lotul de subiecți.47
3.4. Desfăşurarea cercetării.47
3.5. Prezentarea probelor cantitative utilizate.49
3.6. Descrierea probelor psihologice utilizate.50
3.7. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor.52
CONCLUZII.62
BIBLIOGRAFIE.65
ANEXE.66
Cercetarea Comportamentului de Cumparare
Caracteristici generale ale pietei
Profilul consumatorului român
Scopul cercetării:
Stabilirea obiectivelor:
Formularea ipotezelor
Alegerea metodei de eșantionare. Determinarea măsurii eșantionului. Elaborarea chestionarului și a fișei de observare
Mărimea eşantionului
Fişa de observare individuală
Chestionar
Organizarea culegerii datelor si prelucrarea acestora
Analiza si interpretarea datelor
Analiza univariata chestionar
Analiza univariata fisa de observare
Verificarea ipotezelor
Modificări de adus chestionarului
Avantaje si dezavantaje a celor 2 metode de cercetare
Bibliografie
Profilul consumatorului român
Scopul cercetării:
Stabilirea obiectivelor:
Formularea ipotezelor
Alegerea metodei de eșantionare. Determinarea măsurii eșantionului. Elaborarea chestionarului și a fișei de observare
Mărimea eşantionului
Fişa de observare individuală
Chestionar
Organizarea culegerii datelor si prelucrarea acestora
Analiza si interpretarea datelor
Analiza univariata chestionar
Analiza univariata fisa de observare
Verificarea ipotezelor
Modificări de adus chestionarului
Avantaje si dezavantaje a celor 2 metode de cercetare
Bibliografie
Analiza Cifrei de Afaceri la SC
Capitolul 1: Cifra de afaceri – noţiuni teoretice şi metodologice
1.1 Conţinutul şi metodele de calcul ale cifrei de afaceri
1.2 Rolul cifrei de afaceri în evaluarea performanţelor economico-financiare ale unei societăţi
Capitolul 2: Prezentarea generală a S.C. VEL PITAR S.A.
2.1 Scurt istoric
2.2 Obiect de activitate
2.3 Structura organizatorică
2.4 Nivelul şi dinamica principalilor indicatori economico-financiari
Capitolul 3: Analiza cifrei de afaceri la S.C. VEL PITAR S.A.
3.1 Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri
3.2 Analiza factorială a cifrei de afaceri
3.3 Analiza efectelor modificării cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari ai societăţii
Capitolul 4: Concluzii şi propuneri
1.1 Conţinutul şi metodele de calcul ale cifrei de afaceri
1.2 Rolul cifrei de afaceri în evaluarea performanţelor economico-financiare ale unei societăţi
Capitolul 2: Prezentarea generală a S.C. VEL PITAR S.A.
2.1 Scurt istoric
2.2 Obiect de activitate
2.3 Structura organizatorică
2.4 Nivelul şi dinamica principalilor indicatori economico-financiari
Capitolul 3: Analiza cifrei de afaceri la S.C. VEL PITAR S.A.
3.1 Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri
3.2 Analiza factorială a cifrei de afaceri
3.3 Analiza efectelor modificării cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari ai societăţii
Capitolul 4: Concluzii şi propuneri
Grafica Asistata
CAP 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. DREAPTA. PLANUL.
1.1. DREAPTA ŞI PLANUL 2
1.2. UNITĂŢI DE MĂSURĂ 8
CAP 2
SISTEME DE COORDONATE. FORMATELE DESENELOR TEHNICE ŞI ÎMPĂTURIREA LOR
2.1. SISTEME DE COORDONATE 14
2.2. FORMATELE DESENELOR 18
2.3. ÎMPĂTURIREA FORMATELOR 25
CAP 3
INDICATORUL DESENELOR TEHNICE ELEMENTELE HĂRŢILOR ŞI PLANURILOR
3.1. INDICATORUL DESENELOR TEHNICE 31
3.2. ELEMENTELE HĂRŢILOR ŞI PLANURILOR 31
CAP 4
NOŢIUNI GENERALE DESPRE AUTOCAD
4.1. PREZENTARE GENERALĂ 42
4.2. OPERAŢII CU FIŞIERE 46
4.3. PERSONALIZAREA ECRANULUI 47
4.4. UTILIZAREA AJUTOARELOR GRAFICE 48
CAP 5
DESENAREA ŞI EDITAREA OBIECTELOR ÎN AUTOCAD
5.1. INSTRUMENTE DE CONSTRUIRE A OBIECTELOR 53
5.2. UTILIZAREA COMENZILOR DE EDITARE 60
CAP 6
COTAREA ŞI HAŞURAREA OBIECTELOR. TIPĂRIREA PLANURILOR
6.1. COTAREA ŞI HAŞURAREA OBIECTELOR 66
6.2. HAŞURAREA OBIECTELOR 70
6.3. TIPĂRIREA PLANURILOR 74
CAP 7
REPREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA FORMELOR DE RELIEF
7.1. REPREZENTAREA RELIEFULUI 79
7.2.DETERMINAREA ALTITUDINII PUNCTELOR PE PLANURILE CU CURBE DE NIVEL 85
7.3. DETERMINAREA PANTEI TERENULUI DUPĂ HĂRŢI ŞI PLANURI CU CURBE DE NIVEL 86
7.4. CONSTRUIREA UNUI PROFIL TOPOGRAFIC AL TERENULUI DUPĂ UN PLAN CU CURBE DE NIVEL 87
7.5. SEMNE CONVENŢIONALE 89
BIBLIOGRAFIE 96
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. DREAPTA. PLANUL.
1.1. DREAPTA ŞI PLANUL 2
1.2. UNITĂŢI DE MĂSURĂ 8
CAP 2
SISTEME DE COORDONATE. FORMATELE DESENELOR TEHNICE ŞI ÎMPĂTURIREA LOR
2.1. SISTEME DE COORDONATE 14
2.2. FORMATELE DESENELOR 18
2.3. ÎMPĂTURIREA FORMATELOR 25
CAP 3
INDICATORUL DESENELOR TEHNICE ELEMENTELE HĂRŢILOR ŞI PLANURILOR
3.1. INDICATORUL DESENELOR TEHNICE 31
3.2. ELEMENTELE HĂRŢILOR ŞI PLANURILOR 31
CAP 4
NOŢIUNI GENERALE DESPRE AUTOCAD
4.1. PREZENTARE GENERALĂ 42
4.2. OPERAŢII CU FIŞIERE 46
4.3. PERSONALIZAREA ECRANULUI 47
4.4. UTILIZAREA AJUTOARELOR GRAFICE 48
CAP 5
DESENAREA ŞI EDITAREA OBIECTELOR ÎN AUTOCAD
5.1. INSTRUMENTE DE CONSTRUIRE A OBIECTELOR 53
5.2. UTILIZAREA COMENZILOR DE EDITARE 60
CAP 6
COTAREA ŞI HAŞURAREA OBIECTELOR. TIPĂRIREA PLANURILOR
6.1. COTAREA ŞI HAŞURAREA OBIECTELOR 66
6.2. HAŞURAREA OBIECTELOR 70
6.3. TIPĂRIREA PLANURILOR 74
CAP 7
REPREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA FORMELOR DE RELIEF
7.1. REPREZENTAREA RELIEFULUI 79
7.2.DETERMINAREA ALTITUDINII PUNCTELOR PE PLANURILE CU CURBE DE NIVEL 85
7.3. DETERMINAREA PANTEI TERENULUI DUPĂ HĂRŢI ŞI PLANURI CU CURBE DE NIVEL 86
7.4. CONSTRUIREA UNUI PROFIL TOPOGRAFIC AL TERENULUI DUPĂ UN PLAN CU CURBE DE NIVEL 87
7.5. SEMNE CONVENŢIONALE 89
BIBLIOGRAFIE 96
Forta de Vanzare si Rolul Acesteia in Promovare si Stimularea Vanzarilor
Întroducere
Capitolul I: Repere teoretice privind conceptul și conținutul forței de vînzare.
1.1. Forța de vînzare, concept, conținut și organizare 6
1.2. Rolul forței de vînzare în stimularea și promovarea vînzărilor în cadrul companiilor 12
1.3 . Dezvoltarea, evaluarea și aprecierea forței de vînzari a întreprinderii 19
Capitolul II: Analiza activității economice a forței de vînzare în compania “Fidesco” SRL
2.1 . Prezentarea companiei “Fidesco” SRL 32
2.2. Evaluarea și interpretarea rezultatelor economice a forței de vînzare 35
2.3. Analiza și prezentarea planului de marketing a companiei “Fidesco”SRL 42
Capitolul III: Evaluarea și direcționarea forței de vînzare “Fidesco” SRL spre stimularea și promovarea vînzărilor
3.1. Analiza forței de vînzare a companiei “Fidesco” SRL 48
3.2. Interpertarea impactului “Fidesco” SRL asupra stimulării și promovării vînzărilor 58
3.3. Orientarea strategică a forței de vînzare a Companiei “Fidesco” SRL 60
Încheiere 66
Bibliografie 69
Capitolul I: Repere teoretice privind conceptul și conținutul forței de vînzare.
1.1. Forța de vînzare, concept, conținut și organizare 6
1.2. Rolul forței de vînzare în stimularea și promovarea vînzărilor în cadrul companiilor 12
1.3 . Dezvoltarea, evaluarea și aprecierea forței de vînzari a întreprinderii 19
Capitolul II: Analiza activității economice a forței de vînzare în compania “Fidesco” SRL
2.1 . Prezentarea companiei “Fidesco” SRL 32
2.2. Evaluarea și interpretarea rezultatelor economice a forței de vînzare 35
2.3. Analiza și prezentarea planului de marketing a companiei “Fidesco”SRL 42
Capitolul III: Evaluarea și direcționarea forței de vînzare “Fidesco” SRL spre stimularea și promovarea vînzărilor
3.1. Analiza forței de vînzare a companiei “Fidesco” SRL 48
3.2. Interpertarea impactului “Fidesco” SRL asupra stimulării și promovării vînzărilor 58
3.3. Orientarea strategică a forței de vînzare a Companiei “Fidesco” SRL 60
Încheiere 66
Bibliografie 69
Analize Preliminare Lansarii unui Nou Produs
I. ANALIZA PRELIMINARĂ LANSĂRII PRODUSULUI 4
1. Analiza externă 4
1.2. Conjunctura la nivel macro 5
1.3. Factori de micromediu 8
2. Analiza ramurii/concurenţei 12
2.1. Tipuri de concurenţă 12
2.2. Factori cheie de success 13
2.3. Diferenţierea prin ACD 14
2.4. Poziţionarea 15
3. Analiza pieţei 16
3.1. Segmente 16
3.2. Profil de consumator 17
3.3. Tipuri de pieţe 17
4. Analiza internă 18
4.1. Influenţa altor departamente 18
4.2. Surse de ACD – PT&PS 20
5. Concluzii 21
II. DEZVOLTAREA PRODUSULUI NOU 22
1. Alegerea segmentului de piaţă sau a nişei 23
1.1. Identificarea segmentului – caracterizare, poziţionare 23
1.2. Caracterizarea profilului de consumator din acest segment – demografic, psihografic şi comportamental 22
2. Modelul de produs cerut de piaţă 23
2.1. Aspecte teoretice privind cercetarea efectuată 23
2.2. Demers privind realizarea unui focus grup pe tema: Particularităţile amenajărilor interioare 24
2.3. Derularea focus grupului 26
2.4. Concluzii 37
3. Descrierea produsului propus 40
3.1. Dimensiunea corporală 40
3.2. Dimensiunea acorporală 40
3.3. Dimensiunea comunicativă 40
3.4. Dimensiunea socială 43
4. Sistem de susţinere asigurat produsului 43
4.1. Garanţii 43
4.2. Service 43
4.3. Alte servicii ce adaugă valoare produsului 43
5. Concluzii cu privire la modelul produsului ce urmează să fie lansat 44
III. LANSAREA PRPRIU-ZISĂ 47
1. Alegerea strategiei de acoperire a pieţei 47
1.1. Acoperirea geografică 47
1.2. Strategia de distribuţie 50
2. Evenimentul de lansare a produsului 52
2.1. Alegerea momentului potrivit pentru lansare 52
2.2. Locaţia 52
2.3. Invitaţi - categorii de public 54
2.4. Derulare eveniment 56
3. Lansarea in magazine 60
3.1. Obiective 60
3.2. Alegerea locaţiilor – tipul de magazin preferat pentru lansare 61
3.3. Alegerea tehnicii promotionale 63
4. Concluzii 64
IV. STRATEGIA DE COMUNICARE PENTRU BRANDUL LANSAT 68
1. Analiza strategiei de comunicare anterioare 68
1.1. Identificare insight – Calitativ vs. Cantitativ 68
1.2. Argumentaţie vis a vis de profilul consumatorului şi poziţionarea actuală a produsului 69
2. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei 70
2.1. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei directe 70
2.2. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei indirecte 73
3. Descrierea strategiei de comunicare 73
3.1. Construirea/Adaptarea mesajului 74
3.2. Includerea USP-ului 78
4. Strategia media 78
4.1. Alegerea mediilor 78
4.2. Touchpoints 81
5. Concluzii 83
ANEXE 86
1. Analiza externă 4
1.2. Conjunctura la nivel macro 5
1.3. Factori de micromediu 8
2. Analiza ramurii/concurenţei 12
2.1. Tipuri de concurenţă 12
2.2. Factori cheie de success 13
2.3. Diferenţierea prin ACD 14
2.4. Poziţionarea 15
3. Analiza pieţei 16
3.1. Segmente 16
3.2. Profil de consumator 17
3.3. Tipuri de pieţe 17
4. Analiza internă 18
4.1. Influenţa altor departamente 18
4.2. Surse de ACD – PT&PS 20
5. Concluzii 21
II. DEZVOLTAREA PRODUSULUI NOU 22
1. Alegerea segmentului de piaţă sau a nişei 23
1.1. Identificarea segmentului – caracterizare, poziţionare 23
1.2. Caracterizarea profilului de consumator din acest segment – demografic, psihografic şi comportamental 22
2. Modelul de produs cerut de piaţă 23
2.1. Aspecte teoretice privind cercetarea efectuată 23
2.2. Demers privind realizarea unui focus grup pe tema: Particularităţile amenajărilor interioare 24
2.3. Derularea focus grupului 26
2.4. Concluzii 37
3. Descrierea produsului propus 40
3.1. Dimensiunea corporală 40
3.2. Dimensiunea acorporală 40
3.3. Dimensiunea comunicativă 40
3.4. Dimensiunea socială 43
4. Sistem de susţinere asigurat produsului 43
4.1. Garanţii 43
4.2. Service 43
4.3. Alte servicii ce adaugă valoare produsului 43
5. Concluzii cu privire la modelul produsului ce urmează să fie lansat 44
III. LANSAREA PRPRIU-ZISĂ 47
1. Alegerea strategiei de acoperire a pieţei 47
1.1. Acoperirea geografică 47
1.2. Strategia de distribuţie 50
2. Evenimentul de lansare a produsului 52
2.1. Alegerea momentului potrivit pentru lansare 52
2.2. Locaţia 52
2.3. Invitaţi - categorii de public 54
2.4. Derulare eveniment 56
3. Lansarea in magazine 60
3.1. Obiective 60
3.2. Alegerea locaţiilor – tipul de magazin preferat pentru lansare 61
3.3. Alegerea tehnicii promotionale 63
4. Concluzii 64
IV. STRATEGIA DE COMUNICARE PENTRU BRANDUL LANSAT 68
1. Analiza strategiei de comunicare anterioare 68
1.1. Identificare insight – Calitativ vs. Cantitativ 68
1.2. Argumentaţie vis a vis de profilul consumatorului şi poziţionarea actuală a produsului 69
2. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei 70
2.1. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei directe 70
2.2. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei indirecte 73
3. Descrierea strategiei de comunicare 73
3.1. Construirea/Adaptarea mesajului 74
3.2. Includerea USP-ului 78
4. Strategia media 78
4.1. Alegerea mediilor 78
4.2. Touchpoints 81
5. Concluzii 83
ANEXE 86
Abonați-vă la:
Postări (Atom)