1. ARGUMENTAREA LUCRARII
2. CREATIVITATEA
2.1 Conceptul De Creativitate. Definit2. Caracteristici Generale
2.2 Procesul De Creatie
2.2.1 Structura Procesului De Creatie
2.2.2 Etape Ale Procesului De Creatie
2.2.3 Forme Ale Procesului De Creatie
2.2.4 Factori Ai Procesului De Creatie
2.2.4.1 Factori Stimulativi Ai Procesului De Creatie
2.3 Niveluri (stadii) Ale Procesului De Creatie
2.4 Teorii Privind Creativitatea In Conceptia Diferitelor Scoli Psihologice
2.4.1 Teoria Teresei Amabile
2.4.2 Teoria Lui Robert Weisberg
2.4.3 Teoria Lui H. Gardner
2.4.4 Teoria Lui M. Csikszentmihaly
2.4.5 Teoria Lui Michel Si Bernardette Fustier
2.4.6 Insight Si Creativitate
2.4.7 Motivatie Si Creativitate
2.4.8 Teoria Psihanalitica A Creativitatii
3. SUCCESUL PROFESIONAL
3.1 Ce Este Succesul
3.1.1 Componenta Psihosociala A Succesului
3.2 Profesia, Cariera Si Succesul Profesional
3.3 Factori Care Determina Succesul Profesional
3.3.1 Motivatie, Perseverenta - Primele Succese
3.4 Evaluarea Performantelor Profesionale Sau Calea Spre Succes
3.4.1 Aprecierea Competentei Profesionale
3.4.2 Importanta Variabilelor Individuale
3.4.2.1 Domeniul Cognitiv
3.4.2.2 Domeniul Noncognitiv
3.4.3 Importanta Variabilelor Situationale
3.4.3.1 Variabilele Fizice Si De Munca
3.4.3.2 Variabilele Organizationale Si Situationale
3.5 Semnificatia Psihosociala A Aprecier2. Profesionale
4. LEGATURA INTERDEPENDENTA DINTRE CREATIVITATE SI SUCCESUL PROFESIONAL
5. METODOLOGIA CERCETARII
5.1 Obiectivele Cercetarii
5.2 Ipotezele Si Planul De Cercetare
5.3 Instrumentele Cercetarii
5.3.1 Test De Creativitate
5.3.2 Chestionar De Evaluare A Succesului Profesional
5.4 Participantii La Studiu
5.5 Procedura De Lucru
5.6 Analiza Si Interpretarea Datelor
5.6.1 Analiza Distributiei
5.6.2 Analiza Corelatiilor
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
8. ANEXE
Studiu privind contributia personalitatilor istorice la realizarea dezideratelor fundamentale ale poporului
1. INTRODUCERE
2. CONSIDERATII ASUPRA PERSONALITATII UMANE. PERSONALITATEA ISTORICA SI ROLUL SAU IN DEVENIREA SOCIETAT2. IMPACTUL ACTIUNILOR PERSONALITATII ASUPRA COMUNITATII (CU REFERIRI LA GENERATIA TANARA)
3. PERSONALITATI ALE ISTORIEI ROMANILOR CARE AU ILUSTRAT EPOCA MODERNA. ROLUL LOR IN CONSTRUCTIA STATULUI NATIONAL. IMPACTUL FAPTELOR LOR ASUPRA SCOLARILOR MICI
4. CUNOASTEREA DE CATRE ELEVII CLASELOR PRIMARE A ACTIVITATII SI TRASATURILOR PERSONALITATILOR ISTORICE - FACTOR IMPORTANT IN OPTIMIZAREA PROCESULUI DE PREDARE - INVATARE A ISTORIEI ROMANILOR, IN EDUCAREA PATRIOTICA SI MORAL - CIVICA A SCOLARILOR MICI (ASPECTE METODICE)
5. BIBLIOGRAFIE
2. CONSIDERATII ASUPRA PERSONALITATII UMANE. PERSONALITATEA ISTORICA SI ROLUL SAU IN DEVENIREA SOCIETAT2. IMPACTUL ACTIUNILOR PERSONALITATII ASUPRA COMUNITATII (CU REFERIRI LA GENERATIA TANARA)
3. PERSONALITATI ALE ISTORIEI ROMANILOR CARE AU ILUSTRAT EPOCA MODERNA. ROLUL LOR IN CONSTRUCTIA STATULUI NATIONAL. IMPACTUL FAPTELOR LOR ASUPRA SCOLARILOR MICI
4. CUNOASTEREA DE CATRE ELEVII CLASELOR PRIMARE A ACTIVITATII SI TRASATURILOR PERSONALITATILOR ISTORICE - FACTOR IMPORTANT IN OPTIMIZAREA PROCESULUI DE PREDARE - INVATARE A ISTORIEI ROMANILOR, IN EDUCAREA PATRIOTICA SI MORAL - CIVICA A SCOLARILOR MICI (ASPECTE METODICE)
5. BIBLIOGRAFIE
Studiu asupra copilului prescolar si scolarului mic privind dinamica transformarilor cognitive
1. MOTIVATIE
2. CARACTERIZAREA PSIHOLOGICA A STADIILOR DEZVOLTARII ONTOGENETICE LA PRESCOLAR SI SCOLARUL MIC
2.1 Conceptul De Profil Psihologic
2.2 Profilul Psihologic Al Virstei Prescolare (3 - 7 Ani)
2.3 Profilul Psihologic Al Virstei Scolare Mici (7 - 11 Ani)
3. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA PSIHICA A COPILULUI PRESCOLAR
3.1 Substadiile Prescolaritatii (mic, Mijlociu, Mare)
3.2 Coordonate Ale Dezvoltarii Psihice: Motricitatea, Senzorialitatea, Intelectul, Afectivitatea, Activitatea Voluntara
3.3 Forme De Activitate Ale Prescolarului: Jocul, Invatarea, Creatia
3.4 Personalitatea Prescolarului
4. CRESTERE SI DEZVOLTAREA SCOLARULUI MIC (6 / 7 ANI - 10 / 11 ANI)
4.1 Caracteristicile Biofizice Ale Cresterii Si Adaptarea La Viata Si Activitatea De Scolar
4.2 Dinamica Transformarilor Cognitive La Varsta Scolara Mica
4.2.1 Dezvoltarea Proceselor Si A Reprezentarilor Senzoriale
4.2.2 Dezvoltarea Gandirii Si A Limbajului
4.2.3 Dezvoltarea Functiilor Mnezica Si Imaginativ - Creativa
4.3 Caracteristici Ale Formarii Deprinderilor, Priceperilor Si Aptitudinilor
4.4 Vointa, Atentia, Afectivitatea
4.5 Personalitatea Scolarului Mic
5. PARTICULARITATI DE INVATARE ALE COPILULUI DE VARSTA SCOLARA MICA
5.1 Continuitatea Intre Gradinita Si Scoala - Premisa A Succesului Scolar
5.2 Alfabetizarea Copiilor In Clasa I
5.3 Stadiile Proceselor De Invatare Pe Parcursul Micii Scolaritati
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
2. CARACTERIZAREA PSIHOLOGICA A STADIILOR DEZVOLTARII ONTOGENETICE LA PRESCOLAR SI SCOLARUL MIC
2.1 Conceptul De Profil Psihologic
2.2 Profilul Psihologic Al Virstei Prescolare (3 - 7 Ani)
2.3 Profilul Psihologic Al Virstei Scolare Mici (7 - 11 Ani)
3. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA PSIHICA A COPILULUI PRESCOLAR
3.1 Substadiile Prescolaritatii (mic, Mijlociu, Mare)
3.2 Coordonate Ale Dezvoltarii Psihice: Motricitatea, Senzorialitatea, Intelectul, Afectivitatea, Activitatea Voluntara
3.3 Forme De Activitate Ale Prescolarului: Jocul, Invatarea, Creatia
3.4 Personalitatea Prescolarului
4. CRESTERE SI DEZVOLTAREA SCOLARULUI MIC (6 / 7 ANI - 10 / 11 ANI)
4.1 Caracteristicile Biofizice Ale Cresterii Si Adaptarea La Viata Si Activitatea De Scolar
4.2 Dinamica Transformarilor Cognitive La Varsta Scolara Mica
4.2.1 Dezvoltarea Proceselor Si A Reprezentarilor Senzoriale
4.2.2 Dezvoltarea Gandirii Si A Limbajului
4.2.3 Dezvoltarea Functiilor Mnezica Si Imaginativ - Creativa
4.3 Caracteristici Ale Formarii Deprinderilor, Priceperilor Si Aptitudinilor
4.4 Vointa, Atentia, Afectivitatea
4.5 Personalitatea Scolarului Mic
5. PARTICULARITATI DE INVATARE ALE COPILULUI DE VARSTA SCOLARA MICA
5.1 Continuitatea Intre Gradinita Si Scoala - Premisa A Succesului Scolar
5.2 Alfabetizarea Copiilor In Clasa I
5.3 Stadiile Proceselor De Invatare Pe Parcursul Micii Scolaritati
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
Aspectele generale ale hartilor
1. INTRODUCERE SI MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, ROLUL INVATAMANTULUI PRIMAR IN EDUCATIA STIINTIFICA A ELEVILOR
2. IMPORTANTA CUNOASTERII MEDIULUI GEOGRAFIC, ROLUL OBSERVARILOR SI AL HARTILOR IN ACTIVITATEA INSTRUCTIV - EDUCATIVA LA CICLUL PRIMAR
3. PREMISELE PSIHO - PEDAGOGICE PENTRU INSUSIREA PREDARII GEOGRAFIEI, OBIECTIVELE CADRU SI DE REFERINTA CU PRIVIRE LA FORMAREA REPREZENTARILOR SI NOTIUNILOR GEOGRAFICE LA CICLUL PRIMAR, PRINCIPII GEOGRAFICE
4. PRINCIPII METODOLOGICE
5. METODE SI MIJLOACE DE INVATAMANT UTILIZATE IN PREDAREA GEOGRAFIEI
6. METODOLOGIA CERCETARII
6.1 Activitatea Cu Harta - Metoda De Baza Pentru Informarea, Cunoasterea Si Instruirea Geografica
6.2 Utilizarea Hartii In Activitatea Didactica
6.3 Metode Si Procedee De Lucru Cu Harta
6.4 Utilizarea Hartilor Din Manual Si Din Atlasul Scolar
6.5 Procedeul De Lucru Cu Harta Muta
7. PROIECTE DIDACTICE
7.1 Excursia Geografica
7.2 Vizita Geografica
8. CONCLUZII
I10. ANEXE
10. BIBLIOGRAFIE
2. IMPORTANTA CUNOASTERII MEDIULUI GEOGRAFIC, ROLUL OBSERVARILOR SI AL HARTILOR IN ACTIVITATEA INSTRUCTIV - EDUCATIVA LA CICLUL PRIMAR
3. PREMISELE PSIHO - PEDAGOGICE PENTRU INSUSIREA PREDARII GEOGRAFIEI, OBIECTIVELE CADRU SI DE REFERINTA CU PRIVIRE LA FORMAREA REPREZENTARILOR SI NOTIUNILOR GEOGRAFICE LA CICLUL PRIMAR, PRINCIPII GEOGRAFICE
4. PRINCIPII METODOLOGICE
5. METODE SI MIJLOACE DE INVATAMANT UTILIZATE IN PREDAREA GEOGRAFIEI
6. METODOLOGIA CERCETARII
6.1 Activitatea Cu Harta - Metoda De Baza Pentru Informarea, Cunoasterea Si Instruirea Geografica
6.2 Utilizarea Hartii In Activitatea Didactica
6.3 Metode Si Procedee De Lucru Cu Harta
6.4 Utilizarea Hartilor Din Manual Si Din Atlasul Scolar
6.5 Procedeul De Lucru Cu Harta Muta
7. PROIECTE DIDACTICE
7.1 Excursia Geografica
7.2 Vizita Geografica
8. CONCLUZII
I10. ANEXE
10. BIBLIOGRAFIE
Copilaria mica. Imaginea de sine
1. INTRODUCERE
2. DEZVOLTAREA PSIHICA LA VARSTA PRESCOLARA
2.1 Substadiile Dezvoltarii Psihice A Prescolarului
2.2 Coordonate Ale Dezvoltarii Psihice A Prescolarului
2.3 Particularitatile Dezvoltarii Intereselor Si Trasaturilor De Caracter La Prescolari
2.4 Relatia Dintre Personalitate, Imaginea De Sine Si Comportament
3. FORMAREA IMAGINII DE SINE LA PRESCOLARI
3.1 Delimitari Conceptuale
3.2 Imaginea De Sine - Rolul Ei Reglator In Sistemul Personalitatii
3.3 Imaginea De Sine In Copilarie
3.3.1 Imaginea De Sine - Aparitie Si Evolutie
3.3.2 Caracteristici Ale Imaginii De Sine
3.3.3 Factorii Care Influenteaza Imaginea Sinelui La Prescolari
3.4 Imaginea De Sine Sanatoasa Si Imaginea De Sine Deficitara La Prescolari
3.5 Obiective Realizabile In Conturarea Imaginii De Sine La Prescolari
4. FORMELE DE ACTIVITATE ALE PRESCOLARULUI
4.1 Jocul - Element Central Al Formarii Si Dezvoltarii Personalitatii Si Imaginii De Sine
4.2 Invatarea. Asigurarea Continuitatii Intre Activitatea De Joc Si Activitatea De Invatare
5. CERCETAREA FORMARII IMAGINII DE SINE LA PRESCOLARI
5.1 Motivatia Alegerii Temei De Cercetare
5.2 Obiectivele Cercetarii
5.3 Ipoteza Cercetarii
5.4 Etapa Constatativa A Cercetarii
5.5 Metode Si Tehnici Utilizate In Cercetarea Copiilor
5.6 Prezentarea Probelor Psihologice Administrate Copiilor
5.7 Analiza Si Interpretarea Rezultatelor Probelor Psihologice Si Chestionarelor Administrate
5.8 Studii De Caz
5.8.1 Copilul A. F. (3, 6 Ani)
5.8.2 Copilul A. M. (4, 2 Ani)
5.8.3 Copilul 1. C. (5, 5 Ani)
6. CONCLUZII
7. ANEXE
2. DEZVOLTAREA PSIHICA LA VARSTA PRESCOLARA
2.1 Substadiile Dezvoltarii Psihice A Prescolarului
2.2 Coordonate Ale Dezvoltarii Psihice A Prescolarului
2.3 Particularitatile Dezvoltarii Intereselor Si Trasaturilor De Caracter La Prescolari
2.4 Relatia Dintre Personalitate, Imaginea De Sine Si Comportament
3. FORMAREA IMAGINII DE SINE LA PRESCOLARI
3.1 Delimitari Conceptuale
3.2 Imaginea De Sine - Rolul Ei Reglator In Sistemul Personalitatii
3.3 Imaginea De Sine In Copilarie
3.3.1 Imaginea De Sine - Aparitie Si Evolutie
3.3.2 Caracteristici Ale Imaginii De Sine
3.3.3 Factorii Care Influenteaza Imaginea Sinelui La Prescolari
3.4 Imaginea De Sine Sanatoasa Si Imaginea De Sine Deficitara La Prescolari
3.5 Obiective Realizabile In Conturarea Imaginii De Sine La Prescolari
4. FORMELE DE ACTIVITATE ALE PRESCOLARULUI
4.1 Jocul - Element Central Al Formarii Si Dezvoltarii Personalitatii Si Imaginii De Sine
4.2 Invatarea. Asigurarea Continuitatii Intre Activitatea De Joc Si Activitatea De Invatare
5. CERCETAREA FORMARII IMAGINII DE SINE LA PRESCOLARI
5.1 Motivatia Alegerii Temei De Cercetare
5.2 Obiectivele Cercetarii
5.3 Ipoteza Cercetarii
5.4 Etapa Constatativa A Cercetarii
5.5 Metode Si Tehnici Utilizate In Cercetarea Copiilor
5.6 Prezentarea Probelor Psihologice Administrate Copiilor
5.7 Analiza Si Interpretarea Rezultatelor Probelor Psihologice Si Chestionarelor Administrate
5.8 Studii De Caz
5.8.1 Copilul A. F. (3, 6 Ani)
5.8.2 Copilul A. M. (4, 2 Ani)
5.8.3 Copilul 1. C. (5, 5 Ani)
6. CONCLUZII
7. ANEXE
Dezvoltarea psihica la prescolarul mare. Influenta stilului parental
1. INTRODUCERE
2. CADRUL TEORETIC
2.1 Dezvoltarea Psihica
2.1.1 Definirea Si Caracteristicile Conceptului De Dezvoltare Psihica
2.1.2 Factorii Fundamentali Ai Dezvoltarii Psihici
2.2 Stilul Educativ Parental
2.2.1 Educatia - Considerente Teoretice Generale
2.2.2 Educatia Familiala - Specific Si Rol In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.2.3 Mediul Familial Vs. Mediul Institutionalizat
2.2.4 Stilul Educativ Parental - Definire, Tipologii Si Rol In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.3 Prescolaritatea
2.3.1 Varsta Prescolara - Caracteristici Generale
2.3.2 Profilul Psihologic Al Prescolarului Mare
3. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII
3.1 Obiectivele Cercetarii
3.2 Ipotezele Cercetarii
3.3 Modelul Cercetarii
3.3.1 Variabilele De Lucru
3.3.2 Participanti
3.4 Descrierea Metodelor De Investigatie
3.5 Descrierea Procedurilor De Recoltare A Datelor
4. REZULTATELE CERCETARII
4.1 Prezentarea Si Analiza Datelor
4.2 Interpretarea Datelor
5. CONCLUZII SI APRECIERI FINALE
6. ANEXE
7. REFERINTE BIBLIOGRAFICE
8. REZUMAT
9. ABSTRACT
2. CADRUL TEORETIC
2.1 Dezvoltarea Psihica
2.1.1 Definirea Si Caracteristicile Conceptului De Dezvoltare Psihica
2.1.2 Factorii Fundamentali Ai Dezvoltarii Psihici
2.2 Stilul Educativ Parental
2.2.1 Educatia - Considerente Teoretice Generale
2.2.2 Educatia Familiala - Specific Si Rol In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.2.3 Mediul Familial Vs. Mediul Institutionalizat
2.2.4 Stilul Educativ Parental - Definire, Tipologii Si Rol In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.3 Prescolaritatea
2.3.1 Varsta Prescolara - Caracteristici Generale
2.3.2 Profilul Psihologic Al Prescolarului Mare
3. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII
3.1 Obiectivele Cercetarii
3.2 Ipotezele Cercetarii
3.3 Modelul Cercetarii
3.3.1 Variabilele De Lucru
3.3.2 Participanti
3.4 Descrierea Metodelor De Investigatie
3.5 Descrierea Procedurilor De Recoltare A Datelor
4. REZULTATELE CERCETARII
4.1 Prezentarea Si Analiza Datelor
4.2 Interpretarea Datelor
5. CONCLUZII SI APRECIERI FINALE
6. ANEXE
7. REFERINTE BIBLIOGRAFICE
8. REZUMAT
9. ABSTRACT
Valorile morale si notiunile la elevii adolescenti
1. EDUCATIA MORALA - PREMISA A FORMARII PROFILULUI MORAL AL ADOLESCENTILOR
1.1 Educatia Morala
1.1.1 Conceptul De Educatie Morala
1.1.2 Obiectivele Educatiei Morale
1.1.2.1 Constiinta Morala
1.1.2.2 Conduita Morala
1.1.3 Strategia Educatiei Morale
1.1.3.1 Factorii Educatiei Morale
1.1.3.2 Caile Si Mijloacele Educatiei Morale
1.1.3.3 Metodele De Educatie Morala
1.1.4 Evaluarea Educatiei Morale
1.2 Valorile Morale Si Formarea Personalitatii Adolescentilor
1.2.1 Adolescenta
1.2.1.1 Trasaturi Generale Si Specifice Adolescentei
1.2.1.2 Influenta Climatului Familial Asupra Dezvoltarii Sistemului De Valori Morale Al Adolescentului
1.2.1.3 Influenta Sociala A Grupului De Prieteni In Perioada Adolescentei
1.2.1.4 Caracteristici Pozitive Si Negative Ale Conduitei Morale A Adolescentului
1.2.2 Formarea Vointei
1.2.3 Moralitatea Si Caracterul
1.2.4 Rolul Atitudinilor In Formarea Valorilor Morale
1.2.5 Abaterile Care Au Loc In Practica Educatiei Morale
1.3 Idealul De Viata (modelul De Educatie) Al Adolescentului
1.3.1 Tendinta Originalitatii
1.3.2 Caracterul Sintetic, Valoric - Integrativ Si Prospectiv Al Idealului De Viat
1.3.3 Nevoia De Ideal
1.3.4 Identificarea Cu Modelul
1.3.5 Etape Ale Evolutiei Modelelor De Viata
1.3.6 Ideal De Valoare
2. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII
2.1 Motivarea Alegerii Temei Si Formularea Ipotezei De Lucru
2.2 Faza Constatativa A Experimentului
2.3 Faza Experimentala Propriu - Zisa
2.3.1 Descrierea Esantionului Din Faza Experimentala Propriu - Zisa
2.3.2 Surse Utilizate In Formarea Valorilor Morale
2.3.2.1 Orele De Dirigentie (2 Ore)
2.3.2.2 Ora De Literatura (1 Ora)
2.3.2.3 Codul Buneor Maniere (2 Ore)
2.4 Faza De Control
3. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
3.1 Faza Constructiva
3.1.1 Interpretarea Cantitativa
3.1.2 Interpretarea Calitativa
3.2 Faza Experimentala
3.2.1 Orele De Dirigentie
3.2.2 Ora De Literatura
3.2.3 Codul Bunelor Maniere
3.3 Faza De Control
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIE
6. ANEXE
1.1 Educatia Morala
1.1.1 Conceptul De Educatie Morala
1.1.2 Obiectivele Educatiei Morale
1.1.2.1 Constiinta Morala
1.1.2.2 Conduita Morala
1.1.3 Strategia Educatiei Morale
1.1.3.1 Factorii Educatiei Morale
1.1.3.2 Caile Si Mijloacele Educatiei Morale
1.1.3.3 Metodele De Educatie Morala
1.1.4 Evaluarea Educatiei Morale
1.2 Valorile Morale Si Formarea Personalitatii Adolescentilor
1.2.1 Adolescenta
1.2.1.1 Trasaturi Generale Si Specifice Adolescentei
1.2.1.2 Influenta Climatului Familial Asupra Dezvoltarii Sistemului De Valori Morale Al Adolescentului
1.2.1.3 Influenta Sociala A Grupului De Prieteni In Perioada Adolescentei
1.2.1.4 Caracteristici Pozitive Si Negative Ale Conduitei Morale A Adolescentului
1.2.2 Formarea Vointei
1.2.3 Moralitatea Si Caracterul
1.2.4 Rolul Atitudinilor In Formarea Valorilor Morale
1.2.5 Abaterile Care Au Loc In Practica Educatiei Morale
1.3 Idealul De Viata (modelul De Educatie) Al Adolescentului
1.3.1 Tendinta Originalitatii
1.3.2 Caracterul Sintetic, Valoric - Integrativ Si Prospectiv Al Idealului De Viat
1.3.3 Nevoia De Ideal
1.3.4 Identificarea Cu Modelul
1.3.5 Etape Ale Evolutiei Modelelor De Viata
1.3.6 Ideal De Valoare
2. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII
2.1 Motivarea Alegerii Temei Si Formularea Ipotezei De Lucru
2.2 Faza Constatativa A Experimentului
2.3 Faza Experimentala Propriu - Zisa
2.3.1 Descrierea Esantionului Din Faza Experimentala Propriu - Zisa
2.3.2 Surse Utilizate In Formarea Valorilor Morale
2.3.2.1 Orele De Dirigentie (2 Ore)
2.3.2.2 Ora De Literatura (1 Ora)
2.3.2.3 Codul Buneor Maniere (2 Ore)
2.4 Faza De Control
3. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
3.1 Faza Constructiva
3.1.1 Interpretarea Cantitativa
3.1.2 Interpretarea Calitativa
3.2 Faza Experimentala
3.2.1 Orele De Dirigentie
3.2.2 Ora De Literatura
3.2.3 Codul Bunelor Maniere
3.3 Faza De Control
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIE
6. ANEXE
Ameliorarea anxietatii la toxicomani prin terapii cognitiv - comportamentale
1. INTRODUCERE
2. ABORDAREA TEORETICA
3. TOXICOMANIA
3.1 Definitie Si Caracterizare Generala A Toxicomaniei
3.2 Definitie Si Caracterizare Generala A Drogurilor
3.3 Clasificarea Drogurilor
3.4 Profilul De Personalitate Al Toxicomanului
3.5 Tratamente
3.6 Concluzii
4. ANXIETATEA
4.1 Definitie Si Caracterizare Generala
4.2 Clasificarea Anxietatii
4.3 Nxietatea Generalizata
4.4 Concluzii
4.5 Corelatia Anxietate - Toxicomanie
5. PSIHOTERAPIA COGNITIV - COMPORTAMENTALA
5.1 Definitie Si Caracterizare Generala
5.2 Demersul Terapeutic In Terapia Cognitiv - Comportamentala
5.3 Tehnici Si Metode Cognitiv - Comportamentale
5.4 Terapia Cognitiv - Comportamentala In Anxietate
6. DESFASURAREA CERCETARII
6.1 Obiective
6.2 Ipoteze
6.3 Subiectii Participanti La Cercetare
6.4 Metode Si Tehnici Utilizate
6.5 Studiu De Caz
6.6 Interpretarea Datelor
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
Aspecte teoretice si metodologice ale sintaxei propozitiei
1. NTRODUCERE
1.1 Motivarea Alegerii Temei
1.2 Metodologia Elaborarii Lucrarii
2. SINTAXA PROPOZITIE1. ASPECTE TEORETICE
2.1 Propozitia
2.2 Partile Principale De Propozitie
2.2.1 Predicatul
2.2.2 Subiectul
2.3 Partile Secundare De Propozitie
2.3.1 Atributult
2.3.2 Complementul
3. SINTAXA PROPOZITIEI ASPECTE METODOLOGICE
3.1 Metode Si Procedee Folosite In Predarea Notiunilor Gramaticale
3.1.1 Propozitia
3.1.2 Metodica Predarii Partilor De Propozitie
3.1.2.1 Predicatul
3.1.2.2 Subiectul
3.1.2.3 Atributul
3.1.2.4 Complementul
4. CONCLUZII
5. ANEXE
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Motivarea Alegerii Temei
1.2 Metodologia Elaborarii Lucrarii
2. SINTAXA PROPOZITIE1. ASPECTE TEORETICE
2.1 Propozitia
2.2 Partile Principale De Propozitie
2.2.1 Predicatul
2.2.2 Subiectul
2.3 Partile Secundare De Propozitie
2.3.1 Atributult
2.3.2 Complementul
3. SINTAXA PROPOZITIEI ASPECTE METODOLOGICE
3.1 Metode Si Procedee Folosite In Predarea Notiunilor Gramaticale
3.1.1 Propozitia
3.1.2 Metodica Predarii Partilor De Propozitie
3.1.2.1 Predicatul
3.1.2.2 Subiectul
3.1.2.3 Atributul
3.1.2.4 Complementul
4. CONCLUZII
5. ANEXE
6. BIBLIOGRAFIE
Aspecte psihologice privind personalitatea alcoolistului si etiologia alcoolismului
1. PREMISE TEORETICE PRIVIND ALCOOLUL SI ALCOOLISMUL
1.1 Alcoolismul In Lume
1.2 Precizari Terminologice
1.3 Factori Psiho - Sociali Determinanti Ai Alcoolismului
1.3.1 Factori Psiho - Sociali
1.3.2 Factori Socio - Culturali
1.3.3 Aspecte Genetice Ale Alcoolismului
1.4 Intersectarea Alcoolismului Cu Bolile Psihice
1.5 Alcoolismul Si Tulburarile De Personalitate
2. METODOLOGIA CERCETARII
2.1 Obiectivele Si Ipotezele Cercetarii
2.2 Metode Si Procedee Utilizate
2.2.1 Analiza Documentelor Si Chestionarul
2.2.2 Chestionarul De Tendinte Psihonevrotice Woodworth - Matheus
2.3 Prezentarea Subiectilor Investigati
3. PREZENTAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
3.1 Analizarea Psiho - Sociala A Celor Trei Grupe De Alcoolici
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIE
6. ANEXE
1.1 Alcoolismul In Lume
1.2 Precizari Terminologice
1.3 Factori Psiho - Sociali Determinanti Ai Alcoolismului
1.3.1 Factori Psiho - Sociali
1.3.2 Factori Socio - Culturali
1.3.3 Aspecte Genetice Ale Alcoolismului
1.4 Intersectarea Alcoolismului Cu Bolile Psihice
1.5 Alcoolismul Si Tulburarile De Personalitate
2. METODOLOGIA CERCETARII
2.1 Obiectivele Si Ipotezele Cercetarii
2.2 Metode Si Procedee Utilizate
2.2.1 Analiza Documentelor Si Chestionarul
2.2.2 Chestionarul De Tendinte Psihonevrotice Woodworth - Matheus
2.3 Prezentarea Subiectilor Investigati
3. PREZENTAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
3.1 Analizarea Psiho - Sociala A Celor Trei Grupe De Alcoolici
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIE
6. ANEXE
Aspecte ale comportamentului infractional de furt ca urmare a influentei factorilor psiho - sociali
1. INTRODUCERE
2. CADRU CONCEPTUAL
2.1 Personalitatea
2.2 Socializarea
2.3 Normele Sociale
2.4 Devianta Teorii Ale Deviantei
3. FACTORI SOCIALI CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA UNEI PERSOANLITATI ARMONIOASE
3.1 Agentii Socializarii
3.1.1 Familia
3.1.1.1 Structura Si Functiile Familiei
3.1.1.2 Socializarea In Familie
3.1.1.3 Rolurile Parentale In Procesul Socializarii
3.1.1.4 Scoala
3.1.1.5 Anturajul
4. FACTORI SOCIALI CU INFLUENTE NEGATIVE ASUPRA PERSONALITATII
4.1 Atitudini Parentale Negative
4.2 Abandonul Scolar
4.3 Socializarea Negativa In Grup
4.4 Tulburari Psihice Si De Comportament
5. PENITENCIARUL
5.1 Metodologie
5.2 Obiective
5.3 Ipoteze
5.4 Metode De Recoltare A Datelor
5.5 Tehnica Chestionarului
5.6 Tehnica Interviului
5.7 Testul De Personalitate Pf
5.8 Testul De Personalitate Fpi
5.9 Modalitati De Recoltare A Datelor
5.10 Subiectii
6. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA STATISTICO - MATEMATICA SI PSIHOLOGICA A DATELOR
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
2. CADRU CONCEPTUAL
2.1 Personalitatea
2.2 Socializarea
2.3 Normele Sociale
2.4 Devianta Teorii Ale Deviantei
3. FACTORI SOCIALI CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA UNEI PERSOANLITATI ARMONIOASE
3.1 Agentii Socializarii
3.1.1 Familia
3.1.1.1 Structura Si Functiile Familiei
3.1.1.2 Socializarea In Familie
3.1.1.3 Rolurile Parentale In Procesul Socializarii
3.1.1.4 Scoala
3.1.1.5 Anturajul
4. FACTORI SOCIALI CU INFLUENTE NEGATIVE ASUPRA PERSONALITATII
4.1 Atitudini Parentale Negative
4.2 Abandonul Scolar
4.3 Socializarea Negativa In Grup
4.4 Tulburari Psihice Si De Comportament
5. PENITENCIARUL
5.1 Metodologie
5.2 Obiective
5.3 Ipoteze
5.4 Metode De Recoltare A Datelor
5.5 Tehnica Chestionarului
5.6 Tehnica Interviului
5.7 Testul De Personalitate Pf
5.8 Testul De Personalitate Fpi
5.9 Modalitati De Recoltare A Datelor
5.10 Subiectii
6. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA STATISTICO - MATEMATICA SI PSIHOLOGICA A DATELOR
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
Aspectele psihologice relevante in momentul dezvaluirii diagnosticului la copilul cu infectie Hiv
1. SITUATIA INFECTIEI HIV/SIDA IN LUME SI IN ROMANIA - ABORDARE MEDICALA
1.1 Delimitari Conceptuale: Definitie, Stadii, Istoric, Estimari
1.2 Originea Infectiei Cu Hiv
1.3 Cai De Transmitere A Infectiei Cu Hiv
1.4 Rezistenta Hiv In Mediu
1.5 Contagiozitate, Receptivitate Si Imunitate
1.6 Grupe De Risc
1.7 Prevenirea Infectiei Cu Hiv
1.8 Evolutia Naturala A Infectiei Cu Hiv
1.9 Clasificarea Infectiei Cu Hiv
1.10 Evaluare Si Monitorizare Clinica: Examen Clinic, Paraclinic Si De Laborator, Suport Psihologic
1.11 Tratamentul In Infectia Cu Hiv
2. ABORDARE PSIHOSOCIALA ASUPRA BOLII SI SANATATII - CONCEPTE EVALUATIVE
2.1 Dimensiunea Biologica, Psihica Si Sociala A Starii De Sanatate
2.2 Atitudinea Culturala Fata De Boala Si Durere; Particularizare In Cazul Infectiei Cu Hiv
2.3 Impicatii Psihologice Ale Diagnosticului Hiv / Sida
2.4 Prioritati Si Nevoi In Infectia Hiv / Sida Din Punct De Vedere Psihologic
3. PROCESUL DEZVALUIRII DIAGNOSTICULUI LA COPILUL CU HIV / SIDA - AVANTAJE, LIMITE SI CONSECINTE PSIHOLOGICE
3.1 Obiective - Identificarea Tipologiilor Comportamentale Dezvoltate In Urma Dezvaluirii Diagnosticului De Infectie Hiv / Sida
3.2 Premise Ale Procesului De Dezvaluire A Dignosticului
3.3 Manifestarii Psihopatologice La Copilul Cu Infectie Hiv / Sida
3.4 Esantion (grup Tinta) - Caracteristici: Varsta, Distribitie Pe Sexe, Stadiu Imunologic, Nivel De Instructie, Mediu Familial
3.5 Metoda - Stabilirea Strategiei De Lucru
3.6 Rezultate Si Concluzii: Prelucrarea Datelor, Analiza In Plan Comportamental, Afectiv Si Interpersonal, Complianta Terapeutica
4. BIBLIOGRAFIE
1.1 Delimitari Conceptuale: Definitie, Stadii, Istoric, Estimari
1.2 Originea Infectiei Cu Hiv
1.3 Cai De Transmitere A Infectiei Cu Hiv
1.4 Rezistenta Hiv In Mediu
1.5 Contagiozitate, Receptivitate Si Imunitate
1.6 Grupe De Risc
1.7 Prevenirea Infectiei Cu Hiv
1.8 Evolutia Naturala A Infectiei Cu Hiv
1.9 Clasificarea Infectiei Cu Hiv
1.10 Evaluare Si Monitorizare Clinica: Examen Clinic, Paraclinic Si De Laborator, Suport Psihologic
1.11 Tratamentul In Infectia Cu Hiv
2. ABORDARE PSIHOSOCIALA ASUPRA BOLII SI SANATATII - CONCEPTE EVALUATIVE
2.1 Dimensiunea Biologica, Psihica Si Sociala A Starii De Sanatate
2.2 Atitudinea Culturala Fata De Boala Si Durere; Particularizare In Cazul Infectiei Cu Hiv
2.3 Impicatii Psihologice Ale Diagnosticului Hiv / Sida
2.4 Prioritati Si Nevoi In Infectia Hiv / Sida Din Punct De Vedere Psihologic
3. PROCESUL DEZVALUIRII DIAGNOSTICULUI LA COPILUL CU HIV / SIDA - AVANTAJE, LIMITE SI CONSECINTE PSIHOLOGICE
3.1 Obiective - Identificarea Tipologiilor Comportamentale Dezvoltate In Urma Dezvaluirii Diagnosticului De Infectie Hiv / Sida
3.2 Premise Ale Procesului De Dezvaluire A Dignosticului
3.3 Manifestarii Psihopatologice La Copilul Cu Infectie Hiv / Sida
3.4 Esantion (grup Tinta) - Caracteristici: Varsta, Distribitie Pe Sexe, Stadiu Imunologic, Nivel De Instructie, Mediu Familial
3.5 Metoda - Stabilirea Strategiei De Lucru
3.6 Rezultate Si Concluzii: Prelucrarea Datelor, Analiza In Plan Comportamental, Afectiv Si Interpersonal, Complianta Terapeutica
4. BIBLIOGRAFIE
Analiza factorilor de risc in abandonul noului nascut
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE IN PSIHOLOGIA DEZVOLTARII UMANE
1.1 Dezvoltare, Crestere, Evolutie
1.2 Analiza Dezvoltarii
2. CARACTERISTICI GENERALE ALE DEZVOLTARII COPILULUI 0 - 1 ANI
2.1 Dezvoltarea Biologica
2.2 Dezvoltarea Psihica
2.2.1 Dezvoltarea Sensibilitatii Si Aparitia Perceptiei
2.2.2 Dezvoltarea Motricitatii La Sugar
2.2.3 Amplificarea Si Diversificarea Manifestarilor Active Si Pasive Si Aparitia Relatiilor De Comunicare La Sugar
2.2.4 Dezvoltarea Conduitelor Inteligente
3. ROLUL ADULTULUI
3.1 Teoria Atasamentului
3.2 Distanta Afectiva - Anxietatea Separari
4. METODOLOGIE
4.1 Obiective
4.2 Metode De Cercetare
4.3 Lot Experimental
5. INTERPRETARE
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
8. ANEXE
1.1 Dezvoltare, Crestere, Evolutie
1.2 Analiza Dezvoltarii
2. CARACTERISTICI GENERALE ALE DEZVOLTARII COPILULUI 0 - 1 ANI
2.1 Dezvoltarea Biologica
2.2 Dezvoltarea Psihica
2.2.1 Dezvoltarea Sensibilitatii Si Aparitia Perceptiei
2.2.2 Dezvoltarea Motricitatii La Sugar
2.2.3 Amplificarea Si Diversificarea Manifestarilor Active Si Pasive Si Aparitia Relatiilor De Comunicare La Sugar
2.2.4 Dezvoltarea Conduitelor Inteligente
3. ROLUL ADULTULUI
3.1 Teoria Atasamentului
3.2 Distanta Afectiva - Anxietatea Separari
4. METODOLOGIE
4.1 Obiective
4.2 Metode De Cercetare
4.3 Lot Experimental
5. INTERPRETARE
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
8. ANEXE
Studiu de caz pivind introducerea in psihologia varstelor
1. CUVANT INAINTE
2. DEFINIREA PSIHOLOGIEI VARSTRELOR
2.1 Continutul Si Importanta Studieri In Psihologia Varstrelor
2.2 Metoda Si Metodologie In Psihologia Varstrelor
3. STADIALITATEA SI EVOLUTIA UMANA
3.1 Debutul Vieti Si Fazele Intrauterine
3.2 Nasterea Si Dezvoltarea Timpurie A Copilului
3.3 Viata Ecto - Uterina (pana La Un An)
4. PERIOADA ANTEPRESCOLARA (PRIMA COPILARIE)
4.1 Caracteristici Generale
4.2 Comunicarea, Invatarea Spontana Si Devoltarea Emotional - Afectiva
4.3 Viata Ecto - Uterina (perioada 1 - 3 Ani)
5. PERIOADA PRESCOLARA
5.1 Dezvoltarea Psiho Fizica Si Consolidarea Autonomiei
5.2 Dezvoltarea Psihica, Conturarea Si Afirmarea Personalitatii
5.3 Jocul Si Manifestarea Personalitati
5.4 Viata Ecto - Uterina (perioada 3 - 6 Ani)
6. PERIOADA SCOLARA MICA
6.1 Particularitati La Varsta Scolara Mica
6.2 Atentia La Copii De Varsta Scolara Mica
6.3 Jocul Si Copiii, Integrarea Scolara
6.4 Dezvoltrea Perceptiei Copilului
6.5 Viata Ecto - Uterina (perioada 6 - 10 Ani)
7. PERIOADA PUBERTATII (10 - 14 ANI)
7.1 Dezvoltarea Biofizica Si Psihica
7.2 Comportamentul In Grup
8. PERIOADA ADOLESCENTEI
8.1 Dezvoltarea Psihica A Adolescentului
8.2 Limbajul Si Dezvoltarea Psihica
8.3 Dezvoltarea Personalitatii
8.4 Adolescentul Si Societatea
8.5 Prima Dragoste A Adolescentului
9. PERIOADA TINERETII
9.1 Subetapele Tineretii Si Activitatea De Invatare
9.2 Integrarea Socio - Profesionala Si Congruenta Personalitati
9.3 Situatia Tanarului De Azi
10. PERIOADA VARSTEI ADULTE
10.1 Identitatea Si Capacitatile Cognitive
10.2 Personalitatea La Varstele Adulte
11. PERIOADA VARSTREI A TREIA
11.1 Delimitarea Si Caracterizarea Substadiilor
11.2 Evolutia Proceselor Senzoriale Si Cognitive
11.3 Manifestari Ale Personalitatii
12. BIBLIOGRAFIE
2. DEFINIREA PSIHOLOGIEI VARSTRELOR
2.1 Continutul Si Importanta Studieri In Psihologia Varstrelor
2.2 Metoda Si Metodologie In Psihologia Varstrelor
3. STADIALITATEA SI EVOLUTIA UMANA
3.1 Debutul Vieti Si Fazele Intrauterine
3.2 Nasterea Si Dezvoltarea Timpurie A Copilului
3.3 Viata Ecto - Uterina (pana La Un An)
4. PERIOADA ANTEPRESCOLARA (PRIMA COPILARIE)
4.1 Caracteristici Generale
4.2 Comunicarea, Invatarea Spontana Si Devoltarea Emotional - Afectiva
4.3 Viata Ecto - Uterina (perioada 1 - 3 Ani)
5. PERIOADA PRESCOLARA
5.1 Dezvoltarea Psiho Fizica Si Consolidarea Autonomiei
5.2 Dezvoltarea Psihica, Conturarea Si Afirmarea Personalitatii
5.3 Jocul Si Manifestarea Personalitati
5.4 Viata Ecto - Uterina (perioada 3 - 6 Ani)
6. PERIOADA SCOLARA MICA
6.1 Particularitati La Varsta Scolara Mica
6.2 Atentia La Copii De Varsta Scolara Mica
6.3 Jocul Si Copiii, Integrarea Scolara
6.4 Dezvoltrea Perceptiei Copilului
6.5 Viata Ecto - Uterina (perioada 6 - 10 Ani)
7. PERIOADA PUBERTATII (10 - 14 ANI)
7.1 Dezvoltarea Biofizica Si Psihica
7.2 Comportamentul In Grup
8. PERIOADA ADOLESCENTEI
8.1 Dezvoltarea Psihica A Adolescentului
8.2 Limbajul Si Dezvoltarea Psihica
8.3 Dezvoltarea Personalitatii
8.4 Adolescentul Si Societatea
8.5 Prima Dragoste A Adolescentului
9. PERIOADA TINERETII
9.1 Subetapele Tineretii Si Activitatea De Invatare
9.2 Integrarea Socio - Profesionala Si Congruenta Personalitati
9.3 Situatia Tanarului De Azi
10. PERIOADA VARSTEI ADULTE
10.1 Identitatea Si Capacitatile Cognitive
10.2 Personalitatea La Varstele Adulte
11. PERIOADA VARSTREI A TREIA
11.1 Delimitarea Si Caracterizarea Substadiilor
11.2 Evolutia Proceselor Senzoriale Si Cognitive
11.3 Manifestari Ale Personalitatii
12. BIBLIOGRAFIE
Aspecte ale carentelor rolurilor de tata
1. PSIHOTERAPIA COPILULUI PREMISE TEORETICE ALE OPTIMIZARII PERSONALE PRIN METODE EXPERIENTIALE DE GRUP
1.1 Orientarea Experientiala In Psihoterapie
1.2 Psihoterapia Copilului
1.3 Particularitati De Ordin Practic Ale Psihoterapiei De Grup Gestalt - Creativa
1.4 Particularitati Ale Terapiei De Grup La Copii
1.5 Metode Si Tehnici Experientiale In Abordarea Copilului Mic
1.5.1 Agresivitatea. Premise Teoretice
1.5.2 Agresivitatea Infantila Si Cauzele Ei
1.5.3 Prescolaritatea
2. CADRUL METODOLOGIC
2.1 Obiective
2.2 Obiective
2.3 Ipoteze
2.4 Metode Utilizate
2.4.1 Metode Ameliorative
2.4.2 Lotul De Subiecti
3. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
3.1 Evolutiile Individuale Ale Membrilor Grupului
3.2 Prezentarea Si Interpretarea Datelor Obtinute La Nivelul Intregului Grup
3.2.1 Date Statistice
3.2.2 Date Calitative
4. CONCLUZII
4.1 Fisa De Evaluare A Comportamentelor Agresive
4.2 Grila De Observare A Comportamentelor Agresive
4.3 Fisa De Evaluare Completata De Parinti
4.4 Fisa De Evaluare Completata De Educatori
1.1 Orientarea Experientiala In Psihoterapie
1.2 Psihoterapia Copilului
1.3 Particularitati De Ordin Practic Ale Psihoterapiei De Grup Gestalt - Creativa
1.4 Particularitati Ale Terapiei De Grup La Copii
1.5 Metode Si Tehnici Experientiale In Abordarea Copilului Mic
1.5.1 Agresivitatea. Premise Teoretice
1.5.2 Agresivitatea Infantila Si Cauzele Ei
1.5.3 Prescolaritatea
2. CADRUL METODOLOGIC
2.1 Obiective
2.2 Obiective
2.3 Ipoteze
2.4 Metode Utilizate
2.4.1 Metode Ameliorative
2.4.2 Lotul De Subiecti
3. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
3.1 Evolutiile Individuale Ale Membrilor Grupului
3.2 Prezentarea Si Interpretarea Datelor Obtinute La Nivelul Intregului Grup
3.2.1 Date Statistice
3.2.2 Date Calitative
4. CONCLUZII
4.1 Fisa De Evaluare A Comportamentelor Agresive
4.2 Grila De Observare A Comportamentelor Agresive
4.3 Fisa De Evaluare Completata De Parinti
4.4 Fisa De Evaluare Completata De Educatori
Principii de conduita antistres si abordari cognitiv comportamentale in depresie
1. INTRODUCERE
2. DEPRESIA / TULBURARILE DEPRESIVE
2.1 Dimensiunile Problemei
2.2 Manifestari Clinice
2.3 Cauze Si Factori De Risc
2.4 Tratament
2.5 Abordari Complementare
3. STRESUL INAMICUL TUTUROR
3.1 Ce Este Stresul
3.2 Caracteristicile Indivizilor Aflati In Stare Cronica De Stres
3.3 Cauzele Aparitiei Stresului Si Masuri Pentru Diminuarea A Acestuia
3.4 Factori De Stres La Locul De Munca
3.5 Ce Este De Facut Cu Stresul
4. ABORDARI COGNITIV - COMPORTAMENTALE IN DEPRESIE SI PRINCIPII DE CONDUITA ANTISTRES
4.1 Modele Psihologice
4.2 Terapia Cognitiv - Comportamentala In Depresii
4.3 Principii De Conduita Antistres
5. STUDII DE CAZ
5.1 Prezentare De Caz 1
5.2 Prezentare De Caz 2
5.3 Prezentare De Caz 3
6. BIBLIOGRAFIE
2. DEPRESIA / TULBURARILE DEPRESIVE
2.1 Dimensiunile Problemei
2.2 Manifestari Clinice
2.3 Cauze Si Factori De Risc
2.4 Tratament
2.5 Abordari Complementare
3. STRESUL INAMICUL TUTUROR
3.1 Ce Este Stresul
3.2 Caracteristicile Indivizilor Aflati In Stare Cronica De Stres
3.3 Cauzele Aparitiei Stresului Si Masuri Pentru Diminuarea A Acestuia
3.4 Factori De Stres La Locul De Munca
3.5 Ce Este De Facut Cu Stresul
4. ABORDARI COGNITIV - COMPORTAMENTALE IN DEPRESIE SI PRINCIPII DE CONDUITA ANTISTRES
4.1 Modele Psihologice
4.2 Terapia Cognitiv - Comportamentala In Depresii
4.3 Principii De Conduita Antistres
5. STUDII DE CAZ
5.1 Prezentare De Caz 1
5.2 Prezentare De Caz 2
5.3 Prezentare De Caz 3
6. BIBLIOGRAFIE
Inteligenta emotionala in managementul organizatiilor
1. INTRODUCERE ASUPRA CONCEPTELOR DE INTELIGENTA SI INTELIGENTA EMOTIONALA
1.1 Definitii Ale Inteligentei
1.2 Tipologii Ale Inteligentei
1.3 Scurt Istoric Al Inteligentei Emotionale
1.4 Conceptul De Inteligenta Emotionala
1.5 Ie Versus Iq
2. METODE DE MASURARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE
2.1 Tipuri De Metode
2.1.1 Metoda Auto - Evaluarii
2.1.2 Teste De Abilitate
2.1.3 Alte Tipuri De Teste
2.2 Scara Multifactoriala De Masurare A Inteligentei Emotionale
2.3 Cercetari De Referinta Asupra Inteligentei Emotionale
2.3.1 Competentele Emotionale Si Perfectiunea Leadership - Ului La Johnson & Johnson
2.3.2 Inteligenta Emotionala In Dezvoltarea Carierei
3. UTILIZAREA IN PRACTICA A INTELIGENTEI EMOTIONALE
3.1 Inteligenta Emotionala La Locul De Munca
3.2 Aplicatii Specifice Ale Inteligentei Emotionale La Locul De Munca
3.2.1 Consideratii Privind Conceptul De Inteligenta In Functiunile Intreprinderii
3.2.2 Inteligenta Emotionala Si Functiile Organizatiei
3.2.3 Indrumari Pentru Asigurarea Si Mentinerea Eforturilor De Sustinere A Inteligentei Emotionale Intr - O Organizatie
3.2.4 Pasii Unei Promovari Profesioniste A Inteligentei Emotionale In Organizatii
3.2.5 Indicii Ale Unui Nivel Inalt Sau Scazut De Inteligenta Emotionala
4. CONCLUZII
4.1 Cum Sa Inveti Sa Te Comporti Inteligent Emotional
4.2 Inteligenta Emotionala In Mediul De Afaceri Romanesc
4.3 Concluzii Si Recomandari
5. BIBLIOGRAFIE
1.1 Definitii Ale Inteligentei
1.2 Tipologii Ale Inteligentei
1.3 Scurt Istoric Al Inteligentei Emotionale
1.4 Conceptul De Inteligenta Emotionala
1.5 Ie Versus Iq
2. METODE DE MASURARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE
2.1 Tipuri De Metode
2.1.1 Metoda Auto - Evaluarii
2.1.2 Teste De Abilitate
2.1.3 Alte Tipuri De Teste
2.2 Scara Multifactoriala De Masurare A Inteligentei Emotionale
2.3 Cercetari De Referinta Asupra Inteligentei Emotionale
2.3.1 Competentele Emotionale Si Perfectiunea Leadership - Ului La Johnson & Johnson
2.3.2 Inteligenta Emotionala In Dezvoltarea Carierei
3. UTILIZAREA IN PRACTICA A INTELIGENTEI EMOTIONALE
3.1 Inteligenta Emotionala La Locul De Munca
3.2 Aplicatii Specifice Ale Inteligentei Emotionale La Locul De Munca
3.2.1 Consideratii Privind Conceptul De Inteligenta In Functiunile Intreprinderii
3.2.2 Inteligenta Emotionala Si Functiile Organizatiei
3.2.3 Indrumari Pentru Asigurarea Si Mentinerea Eforturilor De Sustinere A Inteligentei Emotionale Intr - O Organizatie
3.2.4 Pasii Unei Promovari Profesioniste A Inteligentei Emotionale In Organizatii
3.2.5 Indicii Ale Unui Nivel Inalt Sau Scazut De Inteligenta Emotionala
4. CONCLUZII
4.1 Cum Sa Inveti Sa Te Comporti Inteligent Emotional
4.2 Inteligenta Emotionala In Mediul De Afaceri Romanesc
4.3 Concluzii Si Recomandari
5. BIBLIOGRAFIE
Analiza factorilor familiali implicati in fenomenul de infractionalitate juvenila
1. INTRODUCERE
2. ORGANIZAREA FAMILIEI
2.1 Structura Familiei
2.2 Functiile Familiei
2.3 Rolul Familiei In Formarea Personalitatii Minorului
2.3.1 Responsabilitati Specifice Ale Educatiei Copilului In Familie
2.3.2 Socializarea Ca Proces De Modelare A Personalitatii
2.3.2.1 Forme Ale Socializarii
2.3.2.2 Socializarea In Cadrul Familiei
2.3.3 Consecinte Ale Dezorganizarii Familiei
3. FENOMENUL DE INFRACTIONALITATE
3.1 Trasaturile Si Dimensiunile Fenomenului De Infractionalitate
3.2 Abordarea Fenomenului De Infractionalitate Din Perspectiva Psihologiei Sociale
4. ASPECTE CONCRETE PRIVIND CARACTERISTICILE SOCIALE SI EDUCATIONALE ALE DELINCVENTILOR MINORI
4.1 Caracteristici Ale Relatiilor In Familiile Din Care Provin Delincventii Minori
4.2 Conditii Generale De Locuit
4.3 Repere Despre Personalitatea Minorilor Delincventi Si Conduitele Infractionale Ale Acestora
4.4 Date Privind Statutul Socio - Profesional Al Parintilor
4.5 Opiniile Parintilor Referitoare La Calitatea Propriilor Preocupari Educationale Si Evolutia Devianta A Minorului
4.6 Date Privind Statutul Socio - Profesional Si Calitatea Asistentei Psihopedagogice Prestata De Cadrele Didactice
4.7 Atitudini Si Preocupari Ale Cadrelor Didactice Fata De Evolutia Devianta A Elevilor Care Au Comis Fapte Penale
4.8 Observatii Si Concluzii
5. SITUATIA INFRACTIONALITATII JUVENILE IN JUDETUL ARGES
5.1 Dinamica Si Particularitatile Infractionalitatii Juvenile
5.2 Regresia Infractionalitatii Juvenile In Functie De Divortialitate
6. NOTE
7. BIBLIOGRAFIE
8. ANEXE
2. ORGANIZAREA FAMILIEI
2.1 Structura Familiei
2.2 Functiile Familiei
2.3 Rolul Familiei In Formarea Personalitatii Minorului
2.3.1 Responsabilitati Specifice Ale Educatiei Copilului In Familie
2.3.2 Socializarea Ca Proces De Modelare A Personalitatii
2.3.2.1 Forme Ale Socializarii
2.3.2.2 Socializarea In Cadrul Familiei
2.3.3 Consecinte Ale Dezorganizarii Familiei
3. FENOMENUL DE INFRACTIONALITATE
3.1 Trasaturile Si Dimensiunile Fenomenului De Infractionalitate
3.2 Abordarea Fenomenului De Infractionalitate Din Perspectiva Psihologiei Sociale
4. ASPECTE CONCRETE PRIVIND CARACTERISTICILE SOCIALE SI EDUCATIONALE ALE DELINCVENTILOR MINORI
4.1 Caracteristici Ale Relatiilor In Familiile Din Care Provin Delincventii Minori
4.2 Conditii Generale De Locuit
4.3 Repere Despre Personalitatea Minorilor Delincventi Si Conduitele Infractionale Ale Acestora
4.4 Date Privind Statutul Socio - Profesional Al Parintilor
4.5 Opiniile Parintilor Referitoare La Calitatea Propriilor Preocupari Educationale Si Evolutia Devianta A Minorului
4.6 Date Privind Statutul Socio - Profesional Si Calitatea Asistentei Psihopedagogice Prestata De Cadrele Didactice
4.7 Atitudini Si Preocupari Ale Cadrelor Didactice Fata De Evolutia Devianta A Elevilor Care Au Comis Fapte Penale
4.8 Observatii Si Concluzii
5. SITUATIA INFRACTIONALITATII JUVENILE IN JUDETUL ARGES
5.1 Dinamica Si Particularitatile Infractionalitatii Juvenile
5.2 Regresia Infractionalitatii Juvenile In Functie De Divortialitate
6. NOTE
7. BIBLIOGRAFIE
8. ANEXE
Aspecte ale rolului motivatiei si afectivitatii in instruire
1. TEMEIURI PSIHOLOGICE ALE INSTRUIRII
1.1 Consideratii Generale
1.2 Perspective Psihologice Ale Invatarii
1.3 Procesele Cognitive Implicate In Invatarea Complexa
1.3.1 Memoria
1.3.1.1 Memoria De Scurta Durata
1.3.1.2 Memoria De Lunga Durata
1.3.1.3 Memorie Explicita
1.3.1.4 Memorie Implicita
1.3.1.5 Memorie Constructiva
1.3.1.6 Modelul Memoriei Duale
1.3.1.6.1 Uitarea
1.3.1.6.2 Interferenta
1.3.1.6.3 Imaginea Mentala Si Encodarea
1.3.1.6.3.1 Elaborarea Si Encodarea Informatiei
1.3.1.6.3.2 Contextul Si Reactualizarea
1.3.1.6.4 Organizarea Informatiilor
1.3.1.6.5 Exersarea Reactualizarii
1.3.1.6.6 Metoda Ricar
1.3.2 Gandirea Si Limbajul
1.3.2.1 Invatarea Prototipurilor Si A Esentialului
1.3.2.2 Invatarea Prin Experienta (experienta De Viata)
1.3.2.3 Forme Ale Gandirii
1.3.2.3.1 Gandirea Propozitionala
1.3.2.3.2 Gandirea Vizuala
1.3.2.3.3 Gandirea Prin Actiune
1.3.2.4 Educarea Gindirii
1.3.3 Rolul Imaginatiei Si Atentiei
1.3.4 Rolul Motivatiei Si Afectivitatii In Instruire
1.3.4.1 Curiozitatea Sau Setea De Cunoastere A Adevarului
1.3.4.2 Sentimentul De Surpriza
1.3.4.3 Convingerea
1.3.4.4 Nelinistea Intelectuala
1.3.4.5 Perceptia Clara A Scopului
1.3.4.6 Perspectiva Aplicabilitatii In Practica
1.3.5 Aspecte Ale Medierii Instruirii
1.3.5.1 Intentionalitatea Si Reciprocitatea
1.3.5.2 Sensul
1.3.5.3 Transcendenta
1.3.5.4 Competenta
1.3.5.5 Autoreglarea Si Controlul Comportamentului
1.3.5.6 Participarea
1.3.5.7 Individualizarea
1.3.5.8 Planificarea Scopurilor
1.3.5.9 Provocarea Interesului
1.3.5.10 Autoschimbarea
2. PROCESE AFECTIVE IMPLICATE IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
2.1 Definirea Si Caracteristici Ale Proceselor Afectiv - Emotionale
2.1.1 Definitii Ale Afectivitatii
2.1.2 Caracteristici Ale Proceselor Afectiv - Emotionale
2.2 Rolul Structurilor Afective In Activitatea Educationala
2.2.1 Rolul Structurilor Afective Primare Si Complexe
2.2.2 Implicatiile Proceselor Afective Superioare In Activitatea Educationala
2.2.2.1 Rolul Sentimentelor In Activitatea Educationala
2.2.2.2 Pasiunile
2.3 Dimensiunile Procesului Emotional
2.4 Inteligenta Emotionala
2.4.1 Importanta Emotiilor
2.4.2 Definirea Si Caracterizarea Inteligentei Emotionale
2.4.3 Teste De Stabilire A Nivelului De Dezvoltare A Inteligentei Emotionale
2.4.4 Niveluri Si Directii Ale Educarii Inteligentei Emotionale
2.5 Dezvoltarea Afectivitatii
3. TEST PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA
4. IMPLICATII PSIHOPEDAGOGICE ALE CREATIVITATII IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
4.1 Definitii Si Delimitari Conceptuale
4.2 Structura Creativitatii
4.2.1 Modelul Bifactorial
4.2.2 Factorii Creativitatii
4.2.2.1 Factori Intelectuali
4.2.2.1.1 Inteligenta
4.2.2.1.1.1 Memoria
4.2.2.1.1.2 Imaginatia
4.2.2.2 Factori Aptitudinali
4.2.2.3 Factori Caracteriali
4.2.2.3.1 Inteligenta Creatoare
4.2.2.4 Factorii De Personalitate
4.2.2.5 Factori De Mediu
4.2.2.5.1 Motivatia
4.2.2.5.2 Temperamentul Si Caracterul
4.2.2.6 Factorii Social - Istorici Si Social - Educativi
4.3 Nivelurile Creativitatii
4.3.1 Creativitatea De Expresie
4.3.2 Creativitatea Procesuala
4.3.3 Creativitatea De Produs
4.3.4 Creativitatea Inovatoare
4.3.5 Creativitatea Inventiva
4.3.6 Creativitatea Emergenta
4.4 Educarea Creativitatii
4.4.1 Depistarea Si Identificarea Potentialului Creativ Al Elevilor
4.4.1.1 Predictia Pe Baza De Examinari Psihologice
4.4.1.2 Predictia Pe Baza Notelor Scolare
4.4.1.3 Predictia Pe Baza Unor Activitati
4.4.2 Stimularea Si Educarea Creativitatii In Scoala
4.4.2.1 Independenta
4.4.2.2 Nonconformismul
4.4.2.3 Incredere In Fortele Proprii
4.4.2.4 Sensibilitatea Fata De Valorile Morale
4.4.2.5 Asumarea Riscului Si Preferinta Pentru Problemele
4.4.3 Invatarea Creativa
4.4.3.1 Modele Si Metode
4.4.4 Creativitatea Individuala Si De Grup
5. CHESTIONAR DE ATITUDINI CREATIVE
6. BIBLIOGRAFIE
Persoane cu deficiente mentale - orientare scolara si profesionala
1. ARGUMENT
2. PROBLEME GENERAL - TEORETICE ALE OSP (CA ETAPA INITIALA A ORIENTARII IN CARIERA)
2.1 Delimitari Conceptuale
2.1.1 Oreientarea Scolara Si Profesionala In Sens Clasic
2.1.2 Orientarea Scolara Si Profesionala In Sens Modern
2.2 Profesiunea - Calea De Integrare A Tinerilor In Viata Social - Productiva
2.3 Principiile Osp
2.4 Functiile Osp
2.5 Factorii Osp
2.5.1 Obiectivele Si Sarcinile Orientarii Pe Cicluri De Invatamant
2.5.2 Influientele Familiei
2.5.3 Actiunea Educativa A Familiei
3. PROCESUL ALEGERII CARIERE1. ETAPE SI MECANISME ALE DECIZIEI
3.1 Conceptul De Alegere A Carierei
3.1.1 Definirea Alegerii Carierei Ca Preferinta
3.1.2 Definirea Alegerii Carierei Ca Aspiratie
3.1.3 Definirea Operationala A Alegerii Carierei
3.2 Teorii Ale Alegerii Profesionale
3.3 Modele Explicativ - Interpretative Privind Prientarea Carierei
3.3.1 Modelul Dezvoltarii Conceptului Despre Sine In Comportamentul Vocational Elaborat De D. Super
3.3.2 Perioade Si Stadii In Alegerea Vocationala Dupa Ginzberg, Ginsburg, Elexrad Si Helma
3.3.3 Alegerea Carierei In Conceptia Annei Roe
3.3.4 Alegerea Vocationala Ca Expresie A Personalitatii In Conceptia Lui John Holland
3.3.5 Analiza Comparativa: Constatari Si Evaluari
4. PROBLEME GENERALE PRIVIND DEFICIENTA MINTALA
4.1 Definirea Conceptului De Deficienta Mintala. Precizari Terminologice
4.2 Gradele Deficientei Mintale - Delimitarea Deficientei Mintale Prin Descrierea Principalelor Caracteristici
4.3 Trasaturi De Specificitate Ale Deficientei Mintale
4.3.1 Caracterul Restarns Al Zonei Proximei Dezvoltari
4.3.2 Vascozitatea Genetica
4.3.3 Heterocronia Dezvoltarii
4.3.4 Inertia Oligofrenica - Expresie A Distorsionarii Dinamicii Corticale
5. SPECIFICUL SI CERINTELE CONSILIERII OSP LA COPIII CU DEFICIENTA MINTALA
5.1 Problema Integrarii Socio - Profesionale A Deficientilor Mintal
5.2 Variabile De Care Depind Adaptarea Socio - Profesionala A Deficientilor Mintal
5.3 Integrarea Socio - Profesionala A Tinerilor Cu Deficienta Mintala (dificultati De Integrare Specifica)
5.4 Problemele Osp La Sfarsitul Gimnaziului
5.5 Adolescentul Cu Deficienta Mintala Din Scoala Speciala
5.6 Categorii Distincte De Nevoi Esentiale La Deficienta Mintala
5.7 Principii Ale Osp La Copii Deficienti Mintali Din Scoala Speciala
5.8 Tehnici Specifice De Consiliere La Copiii Deficienti Mintal
5.9 Etape Parcurse In Osp La Tinerii Deficienti Mintal
5.10 Stereotipuri Neproductive Cu Privire La Posibilitatile Deficientilor De Intelect Din Scolile Speciale
6. CERCETAREA ORIENTARII SCOLARE SI PROFESIONALE A DEFICIENTILOR MINTALI COMPARATIV CU CEA A NORMALILOR
6.1 Obiectivele Si Ipotezele Cercetarii
6.2 Descrierea Esantioanelor Investigate De Scolari Cu Handicap Mintal Usor Si De Normali
6.2.1 Strucura Esantionului De Copii Din Scoala Normala
6.2.2 Structura Esantionului De Copii Cu Deficienta Mintala Din Scoala Speciala
6.3 Metodele Utilizate
6.4 Descrierea Probelor
6.5 Prelucrarea Si Interpretarea Rezultatelor Cercetar2. Analiza Calitativa Si Cantitativa A Rezultatelor. Analiza Comparativa Pe Sexe
6.6 Studii De Caz Reprezentative
6.7 Recomandari Privind Organizarea Orientarii Scolare Si Profesionale A Deficientilor Mintal
7. CONCLUZII SI RECOMANDARI
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
1.1 Consideratii Generale
1.2 Perspective Psihologice Ale Invatarii
1.3 Procesele Cognitive Implicate In Invatarea Complexa
1.3.1 Memoria
1.3.1.1 Memoria De Scurta Durata
1.3.1.2 Memoria De Lunga Durata
1.3.1.3 Memorie Explicita
1.3.1.4 Memorie Implicita
1.3.1.5 Memorie Constructiva
1.3.1.6 Modelul Memoriei Duale
1.3.1.6.1 Uitarea
1.3.1.6.2 Interferenta
1.3.1.6.3 Imaginea Mentala Si Encodarea
1.3.1.6.3.1 Elaborarea Si Encodarea Informatiei
1.3.1.6.3.2 Contextul Si Reactualizarea
1.3.1.6.4 Organizarea Informatiilor
1.3.1.6.5 Exersarea Reactualizarii
1.3.1.6.6 Metoda Ricar
1.3.2 Gandirea Si Limbajul
1.3.2.1 Invatarea Prototipurilor Si A Esentialului
1.3.2.2 Invatarea Prin Experienta (experienta De Viata)
1.3.2.3 Forme Ale Gandirii
1.3.2.3.1 Gandirea Propozitionala
1.3.2.3.2 Gandirea Vizuala
1.3.2.3.3 Gandirea Prin Actiune
1.3.2.4 Educarea Gindirii
1.3.3 Rolul Imaginatiei Si Atentiei
1.3.4 Rolul Motivatiei Si Afectivitatii In Instruire
1.3.4.1 Curiozitatea Sau Setea De Cunoastere A Adevarului
1.3.4.2 Sentimentul De Surpriza
1.3.4.3 Convingerea
1.3.4.4 Nelinistea Intelectuala
1.3.4.5 Perceptia Clara A Scopului
1.3.4.6 Perspectiva Aplicabilitatii In Practica
1.3.5 Aspecte Ale Medierii Instruirii
1.3.5.1 Intentionalitatea Si Reciprocitatea
1.3.5.2 Sensul
1.3.5.3 Transcendenta
1.3.5.4 Competenta
1.3.5.5 Autoreglarea Si Controlul Comportamentului
1.3.5.6 Participarea
1.3.5.7 Individualizarea
1.3.5.8 Planificarea Scopurilor
1.3.5.9 Provocarea Interesului
1.3.5.10 Autoschimbarea
2. PROCESE AFECTIVE IMPLICATE IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
2.1 Definirea Si Caracteristici Ale Proceselor Afectiv - Emotionale
2.1.1 Definitii Ale Afectivitatii
2.1.2 Caracteristici Ale Proceselor Afectiv - Emotionale
2.2 Rolul Structurilor Afective In Activitatea Educationala
2.2.1 Rolul Structurilor Afective Primare Si Complexe
2.2.2 Implicatiile Proceselor Afective Superioare In Activitatea Educationala
2.2.2.1 Rolul Sentimentelor In Activitatea Educationala
2.2.2.2 Pasiunile
2.3 Dimensiunile Procesului Emotional
2.4 Inteligenta Emotionala
2.4.1 Importanta Emotiilor
2.4.2 Definirea Si Caracterizarea Inteligentei Emotionale
2.4.3 Teste De Stabilire A Nivelului De Dezvoltare A Inteligentei Emotionale
2.4.4 Niveluri Si Directii Ale Educarii Inteligentei Emotionale
2.5 Dezvoltarea Afectivitatii
3. TEST PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA
4. IMPLICATII PSIHOPEDAGOGICE ALE CREATIVITATII IN ACTIVITATEA EDUCATIONALA
4.1 Definitii Si Delimitari Conceptuale
4.2 Structura Creativitatii
4.2.1 Modelul Bifactorial
4.2.2 Factorii Creativitatii
4.2.2.1 Factori Intelectuali
4.2.2.1.1 Inteligenta
4.2.2.1.1.1 Memoria
4.2.2.1.1.2 Imaginatia
4.2.2.2 Factori Aptitudinali
4.2.2.3 Factori Caracteriali
4.2.2.3.1 Inteligenta Creatoare
4.2.2.4 Factorii De Personalitate
4.2.2.5 Factori De Mediu
4.2.2.5.1 Motivatia
4.2.2.5.2 Temperamentul Si Caracterul
4.2.2.6 Factorii Social - Istorici Si Social - Educativi
4.3 Nivelurile Creativitatii
4.3.1 Creativitatea De Expresie
4.3.2 Creativitatea Procesuala
4.3.3 Creativitatea De Produs
4.3.4 Creativitatea Inovatoare
4.3.5 Creativitatea Inventiva
4.3.6 Creativitatea Emergenta
4.4 Educarea Creativitatii
4.4.1 Depistarea Si Identificarea Potentialului Creativ Al Elevilor
4.4.1.1 Predictia Pe Baza De Examinari Psihologice
4.4.1.2 Predictia Pe Baza Notelor Scolare
4.4.1.3 Predictia Pe Baza Unor Activitati
4.4.2 Stimularea Si Educarea Creativitatii In Scoala
4.4.2.1 Independenta
4.4.2.2 Nonconformismul
4.4.2.3 Incredere In Fortele Proprii
4.4.2.4 Sensibilitatea Fata De Valorile Morale
4.4.2.5 Asumarea Riscului Si Preferinta Pentru Problemele
4.4.3 Invatarea Creativa
4.4.3.1 Modele Si Metode
4.4.4 Creativitatea Individuala Si De Grup
5. CHESTIONAR DE ATITUDINI CREATIVE
6. BIBLIOGRAFIE
Persoane cu deficiente mentale - orientare scolara si profesionala
1. ARGUMENT
2. PROBLEME GENERAL - TEORETICE ALE OSP (CA ETAPA INITIALA A ORIENTARII IN CARIERA)
2.1 Delimitari Conceptuale
2.1.1 Oreientarea Scolara Si Profesionala In Sens Clasic
2.1.2 Orientarea Scolara Si Profesionala In Sens Modern
2.2 Profesiunea - Calea De Integrare A Tinerilor In Viata Social - Productiva
2.3 Principiile Osp
2.4 Functiile Osp
2.5 Factorii Osp
2.5.1 Obiectivele Si Sarcinile Orientarii Pe Cicluri De Invatamant
2.5.2 Influientele Familiei
2.5.3 Actiunea Educativa A Familiei
3. PROCESUL ALEGERII CARIERE1. ETAPE SI MECANISME ALE DECIZIEI
3.1 Conceptul De Alegere A Carierei
3.1.1 Definirea Alegerii Carierei Ca Preferinta
3.1.2 Definirea Alegerii Carierei Ca Aspiratie
3.1.3 Definirea Operationala A Alegerii Carierei
3.2 Teorii Ale Alegerii Profesionale
3.3 Modele Explicativ - Interpretative Privind Prientarea Carierei
3.3.1 Modelul Dezvoltarii Conceptului Despre Sine In Comportamentul Vocational Elaborat De D. Super
3.3.2 Perioade Si Stadii In Alegerea Vocationala Dupa Ginzberg, Ginsburg, Elexrad Si Helma
3.3.3 Alegerea Carierei In Conceptia Annei Roe
3.3.4 Alegerea Vocationala Ca Expresie A Personalitatii In Conceptia Lui John Holland
3.3.5 Analiza Comparativa: Constatari Si Evaluari
4. PROBLEME GENERALE PRIVIND DEFICIENTA MINTALA
4.1 Definirea Conceptului De Deficienta Mintala. Precizari Terminologice
4.2 Gradele Deficientei Mintale - Delimitarea Deficientei Mintale Prin Descrierea Principalelor Caracteristici
4.3 Trasaturi De Specificitate Ale Deficientei Mintale
4.3.1 Caracterul Restarns Al Zonei Proximei Dezvoltari
4.3.2 Vascozitatea Genetica
4.3.3 Heterocronia Dezvoltarii
4.3.4 Inertia Oligofrenica - Expresie A Distorsionarii Dinamicii Corticale
5. SPECIFICUL SI CERINTELE CONSILIERII OSP LA COPIII CU DEFICIENTA MINTALA
5.1 Problema Integrarii Socio - Profesionale A Deficientilor Mintal
5.2 Variabile De Care Depind Adaptarea Socio - Profesionala A Deficientilor Mintal
5.3 Integrarea Socio - Profesionala A Tinerilor Cu Deficienta Mintala (dificultati De Integrare Specifica)
5.4 Problemele Osp La Sfarsitul Gimnaziului
5.5 Adolescentul Cu Deficienta Mintala Din Scoala Speciala
5.6 Categorii Distincte De Nevoi Esentiale La Deficienta Mintala
5.7 Principii Ale Osp La Copii Deficienti Mintali Din Scoala Speciala
5.8 Tehnici Specifice De Consiliere La Copiii Deficienti Mintal
5.9 Etape Parcurse In Osp La Tinerii Deficienti Mintal
5.10 Stereotipuri Neproductive Cu Privire La Posibilitatile Deficientilor De Intelect Din Scolile Speciale
6. CERCETAREA ORIENTARII SCOLARE SI PROFESIONALE A DEFICIENTILOR MINTALI COMPARATIV CU CEA A NORMALILOR
6.1 Obiectivele Si Ipotezele Cercetarii
6.2 Descrierea Esantioanelor Investigate De Scolari Cu Handicap Mintal Usor Si De Normali
6.2.1 Strucura Esantionului De Copii Din Scoala Normala
6.2.2 Structura Esantionului De Copii Cu Deficienta Mintala Din Scoala Speciala
6.3 Metodele Utilizate
6.4 Descrierea Probelor
6.5 Prelucrarea Si Interpretarea Rezultatelor Cercetar2. Analiza Calitativa Si Cantitativa A Rezultatelor. Analiza Comparativa Pe Sexe
6.6 Studii De Caz Reprezentative
6.7 Recomandari Privind Organizarea Orientarii Scolare Si Profesionale A Deficientilor Mintal
7. CONCLUZII SI RECOMANDARI
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
Aspecte privind mobilitatea teritoriala in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
1. CUPRINS
2. ARGUMENTAREA STUDIULUI
3. DOCUMENTAREA
3.1 Mobilitatea Sociala: Perspective Teoretice
3.1.1 Tipologii Ale Mobilitatii Sociale
3.2 Abordari Teoretico - Epistemologice Privind Mobilitatea Sociala
3.2.1 Mobilitatea Sociala Si Realitatea Sociala In Contextul Istoric
3.2.2 Mobilitatea Sociala In Contextul Paradigmei Socio - Antropologice
3.2.3 Perspective Epistemologice Asupra Mobilitatii
3.3 Mobilitatea Teritoriala: Cercetare Longitudinala
3.4 Perspective De Abordare A Mobilitatii Teritoriale Si A Migratia In Lucrari Si Articole De Specialitate
4. DESIGNUL METODOLOGIC
4.1 Metoda Cercetarii: Ancheta Sociologica
4.2 Tehnica De Culegere A Datelor: Interviul Sociologic
4.3 Instrumentul De Culegere A Datelor: Chestionarul Sociologic
4.4 Baza De Date Folosita
4.5 Esantionarea Rspondentilor
5. MOBILITATEA TERITORIALA IN CONTEXTUL ADERARII ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA. STUDIU DE CAZ: PERCEPTIA OPINIEI PUBLICE FATA DE MOBILITATEA TERITORIALA - 2006
6. INSTRUMENTARUL CERCETARII
7. SCOPUL STUDIULUI
8. OBIECTIVELE STUDIULUI
9. OPERATIONALIZAREA SI DEFINIREA CONCEPTELOR
9.1 Definirea Conceptelor
9.2 Operationalizarea Conceptelor
10 Ipotezele Studiului
11 Prelucrarea Statistica A Bazei De Date
11.1 Interpretarea Rezultatelor
11.2 Verificarea Ipotezelor Emise
12 Raportul De Cercetare
13. BIBLIOGRFIA
14. ANEXELE LUCRARII
Aspecte ale dezvoltarii personalitatii in adolescenta - fenomene psihosociale
1. INTRODUCERE
2. FENOMENE PSIHOSOCIALE ALE DEZVOLTARII PERSONALITATII IN ADOLESCENTA
2.1 Scimbarii Psihofiziologice In Adolescenta
2.1.1 Dezvoltarea Gandirii Morale In Adolescenta. Criza Adolescentei
2.1.2 Perspectiva Psihi - Sociala A Personalitatii
2.2 Influenta Psihosociala In Determinarea Comportamentului
2.2.1 Definirea, Caracterizarea Si Clasificarea Relatiilor De Influenta
2.2.2 Mecanismele Psohosociale De Realizare A Influentei
2.2.3 Efectele Influentei Sociale
2.3 Inteligenta Emotionala In Cadrul Personalitatii
2.3.1 Definirea Inteligentei Emotionale
2.3.2 Modele Si Caracteristici Ale Inteligentei Emotionale
2.3.3 Elemenetele Inteligentei Emotionale
2.3.4 Profilul Psihologic Al Persoanelor Cu Nuvel Ridicat Al Inteligentei Emotionale
2.3.5 Tipuri De Reactii Si Atitudini Frecvente Care Conduc La Starii Emotionale Negative
3. TEORII PRIVIND PERIOADA ADOLESCENTEI
4. STUDII SI CERCETARII CU PRIVIRE LA PERIOADA ADOLSCENTEI
5. OBIECTIVELE, IPOTEZELE SI METODOLOGIA CERCETARII
5.1 Obiectivele
5.2 Ipotezele
5.3 Metodele Cerecetarii
6. LOTUL DE SUBIECTII SI DESFASURAREA CERCETARII
6.1 Lotul De Subiectii
6.2 Desfasurarea Cercetarii
7. REZULTATELE OBTINUTE SI INTERPRETAREA DATELOR
7.1 Rezultatele Obtinute
7.2 Interpretarea Datelor
8. CONCLUZII GENERALE
9. BIBLIOGRAFIE
Aspecte ale terorismului ca fenomen complex plurideterminat
1. ARGUMENT
2. TERORISMUL, FENOMEN COMPLEX, PLURIDETERMINAT
2.1 Sfera De Cuprindere A Conceptulu1. Paradigme Ale Analizei Fenomenului Terorist
2.1.1 Paradigma Crizei
2.1.2 Paradigma Instrumentala
2.1.3 Paradigma Culturala
2.1.4 Paradigma Ideologica
2.1.5 Paradigma Sociala
2.2 Tipologia Terorismului
2.2.1 Clasificarea Lui George Levasseur
2.2.2 Clasificarea Lui Brian Crozier
2.2.3 Clasificarea Departamentului De Stat Al S. U. A.
2.2.4 Clasificarea Lui Karl A. Seger
2.3 Tehnicile Terorismului Clasic Si Modalitati De Combatere
2.3.1 Formele Si Metodele Actelor Teroriste
2.3.2 Procedee De Actiune Folosite De Teroristi
2.4 Nivele De Combatere A Terorismului 22
3. VALENTE PSIHOLOGICE ALE AGRESIVITATII
3.1 Definirea Agresivitatii
3.2 Formele Agresivitatii
3.3 Teorii Ale Agresivitatii
3.3.1 Agresivitatea Ca Instinct
3.3.2 Teoria Conditionarii Sociale A Agresivitatii
3.3.3 Agresivitatea Din Frustrare
3.4 Factori Cu Incidenta Semnificativa Asupra Agresivitatii Umane. Reducerea Agresivitatii
4. O VIZIUNE PSIHOSOCIOLOGICA ASUPRA FENOMENULUI TERORIST
4.1 Interpretarea Comportamentului Agresiv Al Teroristului
4.1.1 Teoria Alegerii Rationale
4.1.2 Teoria Fortelor Psihologice
4.1.3 Teoria Rolului Culturii De Grup
4.2 Suicidul Terorist Ca Act De Autoagresiune
4.3 Relatia Terorist - Agresiune - Victima
4.4 Functia Agresiva A Imaginii Actului Terorist
5. DE LA VIOLENTA CLASICA LA NOI FORME DE MANIFESTARE A TERORISMULUI
5.1 Un Fenomen Terorist In Schimbare Intr - O Lume Aflata In Schimbare
5.2 Tendinte In Evolutia Terorismului
5.3 Adaptari Tactice Ale Terorismului Sub Spectrul Noilor Tehnologii Si Implicatiile Lor. Bioterorism, Cyber - Terorism, Terorism Nuclear
5.4 Aspecte Deterministe Ale Fenomenului Terorist
6. STUDIU DE CAZ: TIGRII ELIBERATORI AI EELAMULUI TAMIL
6.1 Inceputurile Teet. Obiective Si Strategie
6.2 Structura Teet
6.3 Activitatea Teet
6.4 Cultul Suicidului - Arma Forte A Teet
7. CONCLUZII
8. ANEXE
I10. BIBLIOGRAFIE
2. TERORISMUL, FENOMEN COMPLEX, PLURIDETERMINAT
2.1 Sfera De Cuprindere A Conceptulu1. Paradigme Ale Analizei Fenomenului Terorist
2.1.1 Paradigma Crizei
2.1.2 Paradigma Instrumentala
2.1.3 Paradigma Culturala
2.1.4 Paradigma Ideologica
2.1.5 Paradigma Sociala
2.2 Tipologia Terorismului
2.2.1 Clasificarea Lui George Levasseur
2.2.2 Clasificarea Lui Brian Crozier
2.2.3 Clasificarea Departamentului De Stat Al S. U. A.
2.2.4 Clasificarea Lui Karl A. Seger
2.3 Tehnicile Terorismului Clasic Si Modalitati De Combatere
2.3.1 Formele Si Metodele Actelor Teroriste
2.3.2 Procedee De Actiune Folosite De Teroristi
2.4 Nivele De Combatere A Terorismului 22
3. VALENTE PSIHOLOGICE ALE AGRESIVITATII
3.1 Definirea Agresivitatii
3.2 Formele Agresivitatii
3.3 Teorii Ale Agresivitatii
3.3.1 Agresivitatea Ca Instinct
3.3.2 Teoria Conditionarii Sociale A Agresivitatii
3.3.3 Agresivitatea Din Frustrare
3.4 Factori Cu Incidenta Semnificativa Asupra Agresivitatii Umane. Reducerea Agresivitatii
4. O VIZIUNE PSIHOSOCIOLOGICA ASUPRA FENOMENULUI TERORIST
4.1 Interpretarea Comportamentului Agresiv Al Teroristului
4.1.1 Teoria Alegerii Rationale
4.1.2 Teoria Fortelor Psihologice
4.1.3 Teoria Rolului Culturii De Grup
4.2 Suicidul Terorist Ca Act De Autoagresiune
4.3 Relatia Terorist - Agresiune - Victima
4.4 Functia Agresiva A Imaginii Actului Terorist
5. DE LA VIOLENTA CLASICA LA NOI FORME DE MANIFESTARE A TERORISMULUI
5.1 Un Fenomen Terorist In Schimbare Intr - O Lume Aflata In Schimbare
5.2 Tendinte In Evolutia Terorismului
5.3 Adaptari Tactice Ale Terorismului Sub Spectrul Noilor Tehnologii Si Implicatiile Lor. Bioterorism, Cyber - Terorism, Terorism Nuclear
5.4 Aspecte Deterministe Ale Fenomenului Terorist
6. STUDIU DE CAZ: TIGRII ELIBERATORI AI EELAMULUI TAMIL
6.1 Inceputurile Teet. Obiective Si Strategie
6.2 Structura Teet
6.3 Activitatea Teet
6.4 Cultul Suicidului - Arma Forte A Teet
7. CONCLUZII
8. ANEXE
I10. BIBLIOGRAFIE
Aspecte ale esecului scolar datorita etichetarii in clasa
1. INTRODUCE
2. REUSITA SI ESECUL SCOLAR
2.1 Perspective Asupra Reusitei Scolare
2.1.1 Strategii Si Conditii De Promovare A Succesului Scolar
2.2 Esecul Scolar
2.2.1 Aspecte Subiective In Aprecierea Insuccesului Scolar
2.2.2 Cauzele Insuccesului Scolar
2.2.3 Posibilitati De Prevenire Si Inlaturare A Esecului Scolar
3. EVALUAREA IN EDUCATIE - INTRE OBIECTIVITATE SI SUBIECTIVISM
3.1 Conceptul De Evaluare
3.1.1 Fuctiile Evaluarii
3.1.2 Formele Evaluarii
3.2 Problema Obiectivitatii In Evaluare
3.3 Factori Subiectivi In Evalaluare
3.4 Rolul Evaluarii In Educatie Si Societate
4. ROLUL ETICHETARII ELEVULUI IN SUCCESUL/INSUCCESUL SCOLAR
4.1 Teoria Etichetarii
4.2 Originile Etichetari: Asteptarile Profesorului
4.3 Un Rezultat Al Etichetarii: Implinirea Propriei Predictii
4.4 A Deveni Deviant: Perspectiva Etichetarii
5. CERCETARE PRIVIND ROLUL ETICHETARII ELEVULUI IN ESECUL SCOLAR
5.1 Descriera Cercetarii
5.2 Metodologia Cercetarii
5.3 Obiectivele Cercetarii
5.4 Ipotezele Cercetarii
5.5 Stabilirea Esantionului
5.6 Interpretarea Datelor
5.7 Concluziile Cercetarii
6. CONCLUZII
7. ANEXE
8. BIBLIOGRAFIE
2. REUSITA SI ESECUL SCOLAR
2.1 Perspective Asupra Reusitei Scolare
2.1.1 Strategii Si Conditii De Promovare A Succesului Scolar
2.2 Esecul Scolar
2.2.1 Aspecte Subiective In Aprecierea Insuccesului Scolar
2.2.2 Cauzele Insuccesului Scolar
2.2.3 Posibilitati De Prevenire Si Inlaturare A Esecului Scolar
3. EVALUAREA IN EDUCATIE - INTRE OBIECTIVITATE SI SUBIECTIVISM
3.1 Conceptul De Evaluare
3.1.1 Fuctiile Evaluarii
3.1.2 Formele Evaluarii
3.2 Problema Obiectivitatii In Evaluare
3.3 Factori Subiectivi In Evalaluare
3.4 Rolul Evaluarii In Educatie Si Societate
4. ROLUL ETICHETARII ELEVULUI IN SUCCESUL/INSUCCESUL SCOLAR
4.1 Teoria Etichetarii
4.2 Originile Etichetari: Asteptarile Profesorului
4.3 Un Rezultat Al Etichetarii: Implinirea Propriei Predictii
4.4 A Deveni Deviant: Perspectiva Etichetarii
5. CERCETARE PRIVIND ROLUL ETICHETARII ELEVULUI IN ESECUL SCOLAR
5.1 Descriera Cercetarii
5.2 Metodologia Cercetarii
5.3 Obiectivele Cercetarii
5.4 Ipotezele Cercetarii
5.5 Stabilirea Esantionului
5.6 Interpretarea Datelor
5.7 Concluziile Cercetarii
6. CONCLUZII
7. ANEXE
8. BIBLIOGRAFIE
Aspecte ale rolului terapiei sugestive in ameliorarea depresiei la alcoolici
1. INTRODUCERE
2. ABORDAREA TEORETICA
3. DEPRESIA
3.1 Definitie Si Caracterizare Generala
3.2 Simptome In Episodul Depresiv
3.3 Clasificarea Si Diagnosticarea Depresiei
3.4 Evaluarea Depresiei
3.5 Tratamente
3.6 Concluzii
4. ALCOOLISMUL
4.1 Definitie Si Caracterizare Generala
4.2 Clasificarea Alcoolismului
4.3 Stadii In Dezvoltarea Alcoolismului
4.4 Consecinte Ale Consumului De Alcool
4.5 Tratamente
4.6 Relatiile Dintre Depresie Si Alcoolism
5. TERAPIA SUGESTIVA
5.1 Caracterizarea Generala A Fenomenului Sugestiv
5.2 Relaxarea
5.3 Fenomenul Hipnotic
5.4 Hipnoterapia
5.5 Hipnoterapia In Alcoolism
6. CERCETAREA
6.1 Obiective Ipoteze
6.2 Subiectii Participanti La Cercetare
6.3 Metode Si Tehnici Utilizate
7. STUDIU DE CAZ
8. CONCLUZII
I10. BIBLIOGRAFIE
10. ANEXE
2. ABORDAREA TEORETICA
3. DEPRESIA
3.1 Definitie Si Caracterizare Generala
3.2 Simptome In Episodul Depresiv
3.3 Clasificarea Si Diagnosticarea Depresiei
3.4 Evaluarea Depresiei
3.5 Tratamente
3.6 Concluzii
4. ALCOOLISMUL
4.1 Definitie Si Caracterizare Generala
4.2 Clasificarea Alcoolismului
4.3 Stadii In Dezvoltarea Alcoolismului
4.4 Consecinte Ale Consumului De Alcool
4.5 Tratamente
4.6 Relatiile Dintre Depresie Si Alcoolism
5. TERAPIA SUGESTIVA
5.1 Caracterizarea Generala A Fenomenului Sugestiv
5.2 Relaxarea
5.3 Fenomenul Hipnotic
5.4 Hipnoterapia
5.5 Hipnoterapia In Alcoolism
6. CERCETAREA
6.1 Obiective Ipoteze
6.2 Subiectii Participanti La Cercetare
6.3 Metode Si Tehnici Utilizate
7. STUDIU DE CAZ
8. CONCLUZII
I10. BIBLIOGRAFIE
10. ANEXE
Studiu privind relatia dintre randamentul scolar si tulburarile de limbaj la deficientul mintal
1. INTRODUCERE
2. CONSIDERATII ASUPRA TULBURARILOR DE LIMBAJ LA DEFICIENTUL MINTAL
2.1 Consideratii Asupra Tulburarilor De Limbaj
2.1.1 Cauzele Tulburarilor De Limbaj
2.1.2 Frecventa Tulburarilor De Limbaj Si Importanta Corectarii Lor
2.1.3 Relatia Dintre Dezvoltarea Intelectuala Si Limbaj
2.2 Influenta Factorilor Familiali Si Scolari Asupra Randamentului Scolar
2.2.1 Psihoterapia Familiei Copilului Deficient
2.2.2 Copilul Cu Tulburari De Limbaj Si Scoala
2.3 Efectele Negative Ale Tulburarilor De Limbaj Asupra Comportamentului Verbal Si Psiho - Afectiv - Prezentare De Caz
2.4 Influenta Tulburarilor De Limbaj Asupra Randamentului Scolar
2.4.1 Randament, Eficienta, Succes / Insucces Scolar
2.4.2 Influenta Tulburarilor De Limbaj Asupra Rezultatelor Obtinute De Elevi Limba Romina
3. METODOLOGIA, OBIECTIVELE SI IPOTEZELE LUCRARII
3.1 Motivatia Alegerii Temei Si Obiectivele Urmarite
3.2 Metodica Cercetarii
3.3 Descrierea Probelor Aplicate
3.4 Descrierea Lotului De Subiecti
4. REZULTATELE OBTINUTE SI ANALIZA LOR
4.1 Situatia Scolara
4.2 Rezultate Obtinute La Probele De Dezvoltare A Limbajului
4.3 Compararea Rezultatelor Scolare Cu Rezultatele Obtinute La Probele De Dezvoltare A Limbajului
4.4 Concluzii
4.5 Modalitati De Interventiv Corectiv - Recuperatorieconcluziile Lucrariibibliografie
2. CONSIDERATII ASUPRA TULBURARILOR DE LIMBAJ LA DEFICIENTUL MINTAL
2.1 Consideratii Asupra Tulburarilor De Limbaj
2.1.1 Cauzele Tulburarilor De Limbaj
2.1.2 Frecventa Tulburarilor De Limbaj Si Importanta Corectarii Lor
2.1.3 Relatia Dintre Dezvoltarea Intelectuala Si Limbaj
2.2 Influenta Factorilor Familiali Si Scolari Asupra Randamentului Scolar
2.2.1 Psihoterapia Familiei Copilului Deficient
2.2.2 Copilul Cu Tulburari De Limbaj Si Scoala
2.3 Efectele Negative Ale Tulburarilor De Limbaj Asupra Comportamentului Verbal Si Psiho - Afectiv - Prezentare De Caz
2.4 Influenta Tulburarilor De Limbaj Asupra Randamentului Scolar
2.4.1 Randament, Eficienta, Succes / Insucces Scolar
2.4.2 Influenta Tulburarilor De Limbaj Asupra Rezultatelor Obtinute De Elevi Limba Romina
3. METODOLOGIA, OBIECTIVELE SI IPOTEZELE LUCRARII
3.1 Motivatia Alegerii Temei Si Obiectivele Urmarite
3.2 Metodica Cercetarii
3.3 Descrierea Probelor Aplicate
3.4 Descrierea Lotului De Subiecti
4. REZULTATELE OBTINUTE SI ANALIZA LOR
4.1 Situatia Scolara
4.2 Rezultate Obtinute La Probele De Dezvoltare A Limbajului
4.3 Compararea Rezultatelor Scolare Cu Rezultatele Obtinute La Probele De Dezvoltare A Limbajului
4.4 Concluzii
4.5 Modalitati De Interventiv Corectiv - Recuperatorieconcluziile Lucrariibibliografie
Argument pro domo privind initiativa comunitara religioasa de prevenire a violentei in familie
1. CAPTATIO BENEVOLENTIAE
2. INTRODUCERE IN DOMENIUL DE STUDIU
2.1 Definitii Ale Violentei In Familie
2.2 Originea Violentei, Mituri Despre Violenta In Familie
2.2.1 Diferente Dintre Rolurile Femeilor Si A Barbatilor
2.2.2 Clisee Si Realitati Despre Violenta Familiala
2.2.3 Tipuri De Abuz
2.3 Violenta Intrafamiliala
3. DINAMICA RELATIILOR VIOLENTE
3.1 Ciclul Violentei
3.1.1 Tactici De Putere Si Control
3.1.2 Descrierea Ciclului Violentei
3.2 Violenta Asupra Femeilor
3.2.1 Atitudinea Agresorului Si A Victimei
4. VIOLENTA ASUPRA COPIILOR
4.1 Tipuri De Abuz Asupra Copiilor
4.2 Strategii De Adaptare A Copiilor Abuzati
5. TRAFICUL DE FIINTE UMANE
5.1 Lumea Victimelor
5.2 Lumea Proxenetilor
5.3 Selectia Victimei
6. STRATEGIA NATIONALA BOR - IOCC
6.1 Valorile Familiei
6.2 Implicarea Bor In Cadrul Proiectului
6.2.1 Finantarea Proiectului
6.2.2 Selectia Si Instrurea Participantilor
6.2.3 Activitatea Practica A Preotilor Si Profesorilor De Religie
6.3 Contributia "In Natura" A Bor
6.3.1 Activitati Post - Proiect
7. ASISTENTA SOCIALA IN VIOLENTA FAMILIALA
7.1 Tipuri De Interventii
8. IN LOC DE CONCLUZIE
I10. BIBLIOGRAFIE
10. ANEXE
2. INTRODUCERE IN DOMENIUL DE STUDIU
2.1 Definitii Ale Violentei In Familie
2.2 Originea Violentei, Mituri Despre Violenta In Familie
2.2.1 Diferente Dintre Rolurile Femeilor Si A Barbatilor
2.2.2 Clisee Si Realitati Despre Violenta Familiala
2.2.3 Tipuri De Abuz
2.3 Violenta Intrafamiliala
3. DINAMICA RELATIILOR VIOLENTE
3.1 Ciclul Violentei
3.1.1 Tactici De Putere Si Control
3.1.2 Descrierea Ciclului Violentei
3.2 Violenta Asupra Femeilor
3.2.1 Atitudinea Agresorului Si A Victimei
4. VIOLENTA ASUPRA COPIILOR
4.1 Tipuri De Abuz Asupra Copiilor
4.2 Strategii De Adaptare A Copiilor Abuzati
5. TRAFICUL DE FIINTE UMANE
5.1 Lumea Victimelor
5.2 Lumea Proxenetilor
5.3 Selectia Victimei
6. STRATEGIA NATIONALA BOR - IOCC
6.1 Valorile Familiei
6.2 Implicarea Bor In Cadrul Proiectului
6.2.1 Finantarea Proiectului
6.2.2 Selectia Si Instrurea Participantilor
6.2.3 Activitatea Practica A Preotilor Si Profesorilor De Religie
6.3 Contributia "In Natura" A Bor
6.3.1 Activitati Post - Proiect
7. ASISTENTA SOCIALA IN VIOLENTA FAMILIALA
7.1 Tipuri De Interventii
8. IN LOC DE CONCLUZIE
I10. BIBLIOGRAFIE
10. ANEXE
Agresivitatea ca forma de adaptare si contra - reactie la frustrare in cazul copiilor institutionalizati
1. CUPRINS
2. INTRODUCERE
3. PARTEA I - ASPECTELE TEORETICE ALE CERCETARII
3.1 Caracterizare Generala
3.1.1 Trasaturi De Specificitate Ale Scolarului Mic
3.1.2 Copilul Si Familia
3.1.3 Copilul Si Realitatea Sociala
3.2 Modelele Educative
3.2.1 Model Familial
3.2.2 Comparatie Privind Modelele Educative Intre Centrul De Plasament Si Scoala De Masa
3.3 Relatia Adaptare - Frustrare - Agresivitate
3.3.1 Definirea Conceptelor Si Relatia Dintre Ele
4. PROBLEMATICA AGRESIVITATII IN PSIHOLOGIE, PSIHOPEDAGOGIE SI PSIHOPATOLOGIE
4.1 Normalitate Si Devianta In Conduita Sociala
4.1.1 Definirea Conceptelor Normalitate, Devianta
4.1.2 Profilul Personalitatii Deviantului
4.2 Agresivitate Si Comportament Agresiv
4.2.1 Agresivitatea - Prezentare Generala
4.2.2 Teorii Explicative Ale Functionalitatii Agresivitatii
4.3 Formele De Manifestare Ale Agresivitatii
4.3.1 Fenomene - Simptom De Manifestare
4.3.1.1 Excitabilitatea
4.3.1.2 Impulsivitatea
4.3.1.3 Propulsivitatea
4.3.1.4 Violenta
4.3.1.5 Comportamente Aberante
4.3.2 Agresivitatea Verbala
4.3.2.1 Calomnia
4.3.2.2 Denigrarea
4.3.2.3 Ironia
4.3.2.4 Sarcasmul
4.4 Agresivitatea In Cadrul Grupului
4.4.1 Ocuparea Si Apararea Unor Parti Ale Spatiului
4.4.1.1 Teritoriul Individual
4.4.1.2 Distanta Individuala
4.4.2 Disputarea Obiectelor
4.4.3 Rivalitatea
4.4.4 Agresivitatea Explorativa
4.4.5 Agresivitatea Educativa
4.4.6 Concurenta
4.4.7 Reactia De Respingere A Anormalului
4.4.8 Agresivitatea Verbala
5. COMPORTAMENTUL AGRESIV CA FORMA DE ADAPTARE SI COMPENSARE A FRUSTRARII
5.1 Agresivitatea - Comportament De Adaptare
5.2 Comportamentul Agresiv - Forma De Contra - Reactie La Frustrare
6. PARTEA A - II - A - ASPECTELE PRACTICE ALE CERCETARII
7. METODOLOGIA CERCETARII
7.1 Obiectivele Cercetarii
7.2 Ipotezele Cercetarii
7.3 Organizarea Activitatii De Cercetare
7.4 Metode Si Tehnici De Cercetare
8. PRELUCRAREA DATELOR CERCETARII
I10. CONCLUZII SI RECOMANDARI
10. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
2. INTRODUCERE
3. PARTEA I - ASPECTELE TEORETICE ALE CERCETARII
3.1 Caracterizare Generala
3.1.1 Trasaturi De Specificitate Ale Scolarului Mic
3.1.2 Copilul Si Familia
3.1.3 Copilul Si Realitatea Sociala
3.2 Modelele Educative
3.2.1 Model Familial
3.2.2 Comparatie Privind Modelele Educative Intre Centrul De Plasament Si Scoala De Masa
3.3 Relatia Adaptare - Frustrare - Agresivitate
3.3.1 Definirea Conceptelor Si Relatia Dintre Ele
4. PROBLEMATICA AGRESIVITATII IN PSIHOLOGIE, PSIHOPEDAGOGIE SI PSIHOPATOLOGIE
4.1 Normalitate Si Devianta In Conduita Sociala
4.1.1 Definirea Conceptelor Normalitate, Devianta
4.1.2 Profilul Personalitatii Deviantului
4.2 Agresivitate Si Comportament Agresiv
4.2.1 Agresivitatea - Prezentare Generala
4.2.2 Teorii Explicative Ale Functionalitatii Agresivitatii
4.3 Formele De Manifestare Ale Agresivitatii
4.3.1 Fenomene - Simptom De Manifestare
4.3.1.1 Excitabilitatea
4.3.1.2 Impulsivitatea
4.3.1.3 Propulsivitatea
4.3.1.4 Violenta
4.3.1.5 Comportamente Aberante
4.3.2 Agresivitatea Verbala
4.3.2.1 Calomnia
4.3.2.2 Denigrarea
4.3.2.3 Ironia
4.3.2.4 Sarcasmul
4.4 Agresivitatea In Cadrul Grupului
4.4.1 Ocuparea Si Apararea Unor Parti Ale Spatiului
4.4.1.1 Teritoriul Individual
4.4.1.2 Distanta Individuala
4.4.2 Disputarea Obiectelor
4.4.3 Rivalitatea
4.4.4 Agresivitatea Explorativa
4.4.5 Agresivitatea Educativa
4.4.6 Concurenta
4.4.7 Reactia De Respingere A Anormalului
4.4.8 Agresivitatea Verbala
5. COMPORTAMENTUL AGRESIV CA FORMA DE ADAPTARE SI COMPENSARE A FRUSTRARII
5.1 Agresivitatea - Comportament De Adaptare
5.2 Comportamentul Agresiv - Forma De Contra - Reactie La Frustrare
6. PARTEA A - II - A - ASPECTELE PRACTICE ALE CERCETARII
7. METODOLOGIA CERCETARII
7.1 Obiectivele Cercetarii
7.2 Ipotezele Cercetarii
7.3 Organizarea Activitatii De Cercetare
7.4 Metode Si Tehnici De Cercetare
8. PRELUCRAREA DATELOR CERCETARII
I10. CONCLUZII SI RECOMANDARI
10. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Studiu de caz privind metodele de evaluare a educatie1. Modalitati de aplicare si abordare interdisciplinara
1. EVALUAREA
1.1 Definitii Ale Evaluarii
1.2 Activitatea Umana Si Evaluarea
1.3 Evaluarea Cunostintelor
2. METODE SI INSTRUMENTE DE EVALUARE
2.1 Metode Traditionale
2.1.1 Verificarea Orala
2.1.2 Verificarea Scrisa
2.1.3 Verificarea Practica
2.2 Metode Complementare
2.2.1 Referatul
2.2.2 Investigatia
2.2.3 Proiectul
2.2.4 Portofoliul
2.2.5 Observarea Sistematica A Activitatii Si A Comportamentului Elevilor
2.2.6 Autoevaluarea
3. FORME SI TIPURI DE EVALUARE
3.1 Evaluarea Initiala
3.2 Evaluarea Continua
3.3 Evaluarea Cumulative, Sumativa Sau Globala
4. UTILIZAREA TESTELOR
4.1 Testul
4.2 Tipuri De Teste
4.3 Tipuri De Teste In Activitatea Geografica
4.4 Exemple De Teste De Evaluare Pentru Clasele Gimnaziale
5. ABORDAREA INTERDISCIPLINARA A EDUCATIEI PRIN EVALUAREA "AUTENTICA"
5.1 Premise A Abirdarii Intredisciplinare A Continutului Invatarii
5.2 Evaluarea Autentica : Principii
5.3 Contributia Evaluarii Autentice La Proiectarea Interdisciplinara A Ivatarii
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
1.1 Definitii Ale Evaluarii
1.2 Activitatea Umana Si Evaluarea
1.3 Evaluarea Cunostintelor
2. METODE SI INSTRUMENTE DE EVALUARE
2.1 Metode Traditionale
2.1.1 Verificarea Orala
2.1.2 Verificarea Scrisa
2.1.3 Verificarea Practica
2.2 Metode Complementare
2.2.1 Referatul
2.2.2 Investigatia
2.2.3 Proiectul
2.2.4 Portofoliul
2.2.5 Observarea Sistematica A Activitatii Si A Comportamentului Elevilor
2.2.6 Autoevaluarea
3. FORME SI TIPURI DE EVALUARE
3.1 Evaluarea Initiala
3.2 Evaluarea Continua
3.3 Evaluarea Cumulative, Sumativa Sau Globala
4. UTILIZAREA TESTELOR
4.1 Testul
4.2 Tipuri De Teste
4.3 Tipuri De Teste In Activitatea Geografica
4.4 Exemple De Teste De Evaluare Pentru Clasele Gimnaziale
5. ABORDAREA INTERDISCIPLINARA A EDUCATIEI PRIN EVALUAREA "AUTENTICA"
5.1 Premise A Abirdarii Intredisciplinare A Continutului Invatarii
5.2 Evaluarea Autentica : Principii
5.3 Contributia Evaluarii Autentice La Proiectarea Interdisciplinara A Ivatarii
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
Studiu de caz privind orientarea academica si factorii de personalitate la adolescenti
1. PREMISE TEORETICE ALE CERCETARII
1.1 Personalitatea Copilului Si Adolescentului
1.1.1 Dinamica Dezvoltarii Personalitatii
1.1.2 Niveluri De Abordare A Personalitatii
1.2 Orientarea Pentru Cariera
1.2.1 Specificul Activitatilor De Orientare
1.2.2 Investigarea Caracteristicilor Personale Relevante Pentru Cariera
1.2.3 Comportamentul Explorator
1.2.4 Decizia De Cariera
2. METODOLOGIA CERCETARII
2.1 Obiectivele Cercetarii
2.2 Ipotezele Cercetarii
2.3 Prezentarea Esantionului Cercetarii
2.4 Prezentarea Instrumentelor De Colectare A Datelor
2.4.1 Prezentarea Chestionarului C. P. 1.
2.4.2 Prezentarea "Inventarului De Personalitate F. P. 1. "
3. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
3.1 Prezentarea Indicilor Statistici De Start
3.2 Analiza Cantitativa Si Calitativa A Rezultatelor
3.2.1 Verificarea Ipotezei Nr. 1
3.2.2 Verificarea Ipotezei Nr. 2
3.2.3 Verificarea Ipotezei Nr. 3
3.2.4 Interpretarea Calitativa A Rezultatelor
4. ANEXE
1.1 Personalitatea Copilului Si Adolescentului
1.1.1 Dinamica Dezvoltarii Personalitatii
1.1.2 Niveluri De Abordare A Personalitatii
1.2 Orientarea Pentru Cariera
1.2.1 Specificul Activitatilor De Orientare
1.2.2 Investigarea Caracteristicilor Personale Relevante Pentru Cariera
1.2.3 Comportamentul Explorator
1.2.4 Decizia De Cariera
2. METODOLOGIA CERCETARII
2.1 Obiectivele Cercetarii
2.2 Ipotezele Cercetarii
2.3 Prezentarea Esantionului Cercetarii
2.4 Prezentarea Instrumentelor De Colectare A Datelor
2.4.1 Prezentarea Chestionarului C. P. 1.
2.4.2 Prezentarea "Inventarului De Personalitate F. P. 1. "
3. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
3.1 Prezentarea Indicilor Statistici De Start
3.2 Analiza Cantitativa Si Calitativa A Rezultatelor
3.2.1 Verificarea Ipotezei Nr. 1
3.2.2 Verificarea Ipotezei Nr. 2
3.2.3 Verificarea Ipotezei Nr. 3
3.2.4 Interpretarea Calitativa A Rezultatelor
4. ANEXE
Studiu comparativ comportament si condiuta - comportament si personalitate
1. COMPORTAMENT SI CONDUITA
1.1 Repere Conceptuale
1.2 Structura Generica A Comportamentului
1.3 Mecanisme Explicative
1.3.1 Impuls
1.3.2 Conditionare: Clasica, Operanta, Imaginativa, Contraconditionare
1.3.3 Imitatie
1.3.4 Modelarea Prin Observatie
1.3.5 Indentificare - Proiectiva, Simpatie, Empatie
2. COMPORTAMENT SI PERSONALITATE: DEFINITII GENERALE
2.1 Caracteristici Fundamentale Ale Personalitatii
2.2 Teorii Ale Personalitatii
2.3 Structura Personalitatii
2.4 Perspective Globale De Analiza A Structurii Personalitatii
2.5 Tipologii De Personalitate
2.6 Tipologii Comportamentale
2.7 Comportament Si Personalitate: Descriptori Analitici
2.8 Comportamente Deviante, Comportamente Agresive
2.9 Strategii Si Tehnici De Modelare/ Modificare A Comportamentelor Nedorite
2.10 Metode Si Tehnici De Cunoastere Psihopedagogica A Personalitatii Educatilor Si Caracterizare
3. BIBLIOGRAFIE
1.1 Repere Conceptuale
1.2 Structura Generica A Comportamentului
1.3 Mecanisme Explicative
1.3.1 Impuls
1.3.2 Conditionare: Clasica, Operanta, Imaginativa, Contraconditionare
1.3.3 Imitatie
1.3.4 Modelarea Prin Observatie
1.3.5 Indentificare - Proiectiva, Simpatie, Empatie
2. COMPORTAMENT SI PERSONALITATE: DEFINITII GENERALE
2.1 Caracteristici Fundamentale Ale Personalitatii
2.2 Teorii Ale Personalitatii
2.3 Structura Personalitatii
2.4 Perspective Globale De Analiza A Structurii Personalitatii
2.5 Tipologii De Personalitate
2.6 Tipologii Comportamentale
2.7 Comportament Si Personalitate: Descriptori Analitici
2.8 Comportamente Deviante, Comportamente Agresive
2.9 Strategii Si Tehnici De Modelare/ Modificare A Comportamentelor Nedorite
2.10 Metode Si Tehnici De Cunoastere Psihopedagogica A Personalitatii Educatilor Si Caracterizare
3. BIBLIOGRAFIE
Neuropsihofiziologiea cognitiva si evolutiva. Studiu de caz privind reflectarea si celula nervoasa
1. DOMENIUL NEUROPSIHOLOGIEI (COGNITIVE SI EVOLUTIVE)
1.1 Reflectarea Psihica Ca Un Dat Natural
1.1.1 "Palparea" Radacinilor Naturale Ale Psihicului
1.1.2 "Palparea" Psihicului Si Paradoxul Evolutiei Mentale
1.2 Activitatea Nervoasa Ca Reflectare Cognitiva
1.3 Apelul La Categoriile De Instinct Si Inteligenta
2. VIATA PSIHICA LA "INCEPUTURI"
2.1 Nivelul Superior Psihic De Integrare Adaptativa
2.1.1 "Inceputurile" Prepsihice Ale Reflectarii
2.1.1.1 Viata Animala Ca Diferita De Cea Vegetala
2.1.1.2 Viata Animala Are A Baza Miscarea
2.2 Plasticitatea Comportamentala Si Sistemul Nervos
2.2.1 Comportamentul Animalelor Cu Sistem Nervos Si Ganglionar
2.2.2 Comportamentul Animalelor Cu Sistem Nervos Central
2.2.2.1 "Interiorizarea" Miscarilor Si Cefalizarea
2.2.2.2 "Instrumentalizarea" Miscarilor Si Corticalizarea
3. REFLECTAREA SI CELULA NERVOASA
3.1 Formularea Problemei
3.2 Cateva Date De Morfologie Celulara
3.2.1 Neuronul
3.2.2 Celulele Gliale
3.3 "Tehnologia" Propagarii Impulsului Neuronal
3.3.1 Caracteristici "Tehnice" Ale Potentialului De Actiune
3.3.2 Tipuri De Potentiale In Nervi
3.3.3 Potentialul De Generare
3.3.4 Transmisia Sinaptica A Semnalelor
3.3.5 Neurotrasnmitatorii Ai Receptia
3.4 "Hrana" Informationala Si Morfogeneza Cerebrala
3.5 Actiunea Senzoriala Si Mentala A Anestezicelor
3.5.1 Anetezicele Generale
3.5.2 Anestezicele Locale
3.6 Mecanismul Psihomolecular Al Drogarii
4. REFLECTAREA SI ORGANIZAREA MEDULARA A SISTEMULUI NERVOS
4.1 Viata Psihica Si Cordonul Spinal
4.2 Cordonul Spinal Si Sistemul Sau Periferic
4.2.1 Neuronii Sistemului Nervos Periferic
4.2.2 Anatomia Retelei Periferice A Cordonului Spinal
4.2.3 Divizarea Functionala A Retelei Periferice A Cordonului Spinal
4.3 Activitatea Reflexa A Cordonului Spinal
4.3.1 Conponentele Activitatii Reflexe Medulare
4.3.2 Reflexele Medulare Somatice
4.3.3 Reflexele Medulare Exteroceptive
4.3.4 Reflexele Medulare Vegetative
5. SEDIUL FUNTIILOR VITALE - TRUNCHIUL CEREBRAL
5.1 Viata Psihica Localizata In Bulb
5.1.1 Topografia Anatomica A Bulbului
5.1.2 Centrii Reflecsi Din Bulb
5.1.3 "Forma" Ritmica A Instinctului Respiratiei La Pesti
5.2 Anatomia Puntii
5.2.1 Centrii Reflecsi Localizati In Punte
5.2.2 Instinctele De Aparare Pontine
5.3 Mezencefalul
5.3.1 Anatomia Mezencefalului
5.3.1.1 Reflexele Mezencefalice De Miscare Vizuale
5.3.1.2 Reflexele Emzencefalice Tonice
5.3.1.3 Reflexele Mezencefalice De Postura Generale
5.3.1.4 Reflexele Mezencefalice De Redresare
6. CONTROLUL PALEOCEFALIC AL VIETII TONIGENE SI AFECTIVE
6.1 Fr Ca Sediu Al Vietii Tonigene
6.1.1 Fiziologia Sistemului Reticulat Difuz
6.1.2 Fiziologia Sistemului Reticulat Activator
6.1.3 Fiziologia Sistemului Reticulat Dezactivator
6.2 Anatomia Functionala A Cerebelului
6.3 Hipotalamusul In Reglarea Nevoilor Primare
6.4 Sistemul Limbic Si Activitatea Sa Reglatoare
7. INTELIGENTA SI CONTROLUL NEOCEFALIC AL ACTIVITATILOR COGNITIVE
7.1 Scoata Cerebrala - Elemente De De Neuroanatomie Functionala
7.1.1 Implicarea Centrilor Si Cailor Senzoriale Aferente In Reflectare
7.1.2 Rolul Centrilor Si Cailor Somatice Corticopete In Reflectare
7.1.3 Centrii Si Caile Corticopete In Reflectarea Vizuala
7.2 Rolul Ariilor De Asociatie In Reflctare
7.2.1 Testarea Functiilor "Superioare"
7.2.2 Rolul Ariilor De Asociatie Posterioare
7.2.3 Rolul Ariilor De Asociatie Frontale
7.3 Rolul Centrilor Si Cailor Eferente In Reflectare
7.4 Cateva Consideratii Asupra Efecelor Psihologice Ale Interventiilor Neuro - Chirurgicale
8. FINALITATEA HEOMERSTATICA NEUROPSIHICA SI INALTA PERFORMANTA
1.1 Reflectarea Psihica Ca Un Dat Natural
1.1.1 "Palparea" Radacinilor Naturale Ale Psihicului
1.1.2 "Palparea" Psihicului Si Paradoxul Evolutiei Mentale
1.2 Activitatea Nervoasa Ca Reflectare Cognitiva
1.3 Apelul La Categoriile De Instinct Si Inteligenta
2. VIATA PSIHICA LA "INCEPUTURI"
2.1 Nivelul Superior Psihic De Integrare Adaptativa
2.1.1 "Inceputurile" Prepsihice Ale Reflectarii
2.1.1.1 Viata Animala Ca Diferita De Cea Vegetala
2.1.1.2 Viata Animala Are A Baza Miscarea
2.2 Plasticitatea Comportamentala Si Sistemul Nervos
2.2.1 Comportamentul Animalelor Cu Sistem Nervos Si Ganglionar
2.2.2 Comportamentul Animalelor Cu Sistem Nervos Central
2.2.2.1 "Interiorizarea" Miscarilor Si Cefalizarea
2.2.2.2 "Instrumentalizarea" Miscarilor Si Corticalizarea
3. REFLECTAREA SI CELULA NERVOASA
3.1 Formularea Problemei
3.2 Cateva Date De Morfologie Celulara
3.2.1 Neuronul
3.2.2 Celulele Gliale
3.3 "Tehnologia" Propagarii Impulsului Neuronal
3.3.1 Caracteristici "Tehnice" Ale Potentialului De Actiune
3.3.2 Tipuri De Potentiale In Nervi
3.3.3 Potentialul De Generare
3.3.4 Transmisia Sinaptica A Semnalelor
3.3.5 Neurotrasnmitatorii Ai Receptia
3.4 "Hrana" Informationala Si Morfogeneza Cerebrala
3.5 Actiunea Senzoriala Si Mentala A Anestezicelor
3.5.1 Anetezicele Generale
3.5.2 Anestezicele Locale
3.6 Mecanismul Psihomolecular Al Drogarii
4. REFLECTAREA SI ORGANIZAREA MEDULARA A SISTEMULUI NERVOS
4.1 Viata Psihica Si Cordonul Spinal
4.2 Cordonul Spinal Si Sistemul Sau Periferic
4.2.1 Neuronii Sistemului Nervos Periferic
4.2.2 Anatomia Retelei Periferice A Cordonului Spinal
4.2.3 Divizarea Functionala A Retelei Periferice A Cordonului Spinal
4.3 Activitatea Reflexa A Cordonului Spinal
4.3.1 Conponentele Activitatii Reflexe Medulare
4.3.2 Reflexele Medulare Somatice
4.3.3 Reflexele Medulare Exteroceptive
4.3.4 Reflexele Medulare Vegetative
5. SEDIUL FUNTIILOR VITALE - TRUNCHIUL CEREBRAL
5.1 Viata Psihica Localizata In Bulb
5.1.1 Topografia Anatomica A Bulbului
5.1.2 Centrii Reflecsi Din Bulb
5.1.3 "Forma" Ritmica A Instinctului Respiratiei La Pesti
5.2 Anatomia Puntii
5.2.1 Centrii Reflecsi Localizati In Punte
5.2.2 Instinctele De Aparare Pontine
5.3 Mezencefalul
5.3.1 Anatomia Mezencefalului
5.3.1.1 Reflexele Mezencefalice De Miscare Vizuale
5.3.1.2 Reflexele Emzencefalice Tonice
5.3.1.3 Reflexele Mezencefalice De Postura Generale
5.3.1.4 Reflexele Mezencefalice De Redresare
6. CONTROLUL PALEOCEFALIC AL VIETII TONIGENE SI AFECTIVE
6.1 Fr Ca Sediu Al Vietii Tonigene
6.1.1 Fiziologia Sistemului Reticulat Difuz
6.1.2 Fiziologia Sistemului Reticulat Activator
6.1.3 Fiziologia Sistemului Reticulat Dezactivator
6.2 Anatomia Functionala A Cerebelului
6.3 Hipotalamusul In Reglarea Nevoilor Primare
6.4 Sistemul Limbic Si Activitatea Sa Reglatoare
7. INTELIGENTA SI CONTROLUL NEOCEFALIC AL ACTIVITATILOR COGNITIVE
7.1 Scoata Cerebrala - Elemente De De Neuroanatomie Functionala
7.1.1 Implicarea Centrilor Si Cailor Senzoriale Aferente In Reflectare
7.1.2 Rolul Centrilor Si Cailor Somatice Corticopete In Reflectare
7.1.3 Centrii Si Caile Corticopete In Reflectarea Vizuala
7.2 Rolul Ariilor De Asociatie In Reflctare
7.2.1 Testarea Functiilor "Superioare"
7.2.2 Rolul Ariilor De Asociatie Posterioare
7.2.3 Rolul Ariilor De Asociatie Frontale
7.3 Rolul Centrilor Si Cailor Eferente In Reflectare
7.4 Cateva Consideratii Asupra Efecelor Psihologice Ale Interventiilor Neuro - Chirurgicale
8. FINALITATEA HEOMERSTATICA NEUROPSIHICA SI INALTA PERFORMANTA
Legitimarea stiintelor socio - umane. Studiu privind inceputurile si evolutia vietii sociale
1. CUNOASTEREA SOCIALA VERSUS LEGITIMAREA STIINTELOR SOCIO, UMANE
1.1 Finalitatea Cognitiva A Stiintelor Sociale
1.2 Istorie, Filosofie, Sociologie - Convergente Si Distinctii
1.3 Originile Si Evolutia Istoriei Sociale
2. SURSELE ISTORIEI SOCIALE. OBIECTIVE STIINTIFICE, METODE SI TEHNICI DE CERCETARE
2.1 Surse
2.2 Obiectivul Stiintific
2.3 Metode Si Tehnici De Cercetare
3. EXTINDEREA SPATIULUI DE MANIFESTARE A ISTORIEI SOCIALE. PROLIFERAREA INVESTIGATIILOR ASUPRA SURSELOR ORALE
3.1 Ce Este Istoria Orala, Relevanta Ei Stiintifica, Scurt Istoric Al Evolutiei Sale
3.2 Recuperarea Marturiilor Orale
4. PERSPECTIVA REALIZARII SINTEZELOR SOCIALE. O ABORDARE PRAGMATICA A STUDIILOR DE ISTORIE SOCIALA
5. DESTINUL EUROPEAN AL LUMII ROMANESTI
5.1 Teritoriul - Un Dat Natural Sau Un Act Al Vointei Colective
5.2 Jocul Factorilor Si Conditiilor Istorice. Avans, Stagnare Si Regres In Spatiul Sud, Est European
5.3 Resursele Naturale - Binecuvantare Sau Povara Pentru Romani
5.4 Geografia Variabila A Spatiului Romanesc
6. NATURA, OM, COMUNITATE ROMANEASCA
6.1 Aparitia Fiintei Umane
6.2 Conditiile Mediului Natural, Adaptarea La Mediu
6.3 Individualizare Etnica: Premise, Faze Evolutive, Trasaturi
7. INCEPUTURILE SI EVOLUTIA VIETII SOCIALE
7.1 Constrangeri, Restrictii Si Factori Favorizanti Ai Relatiilor Interumane
7.2 Forme Incipiente De Grupari Sociale
7.3 Geneza Si Evolutia Diferentierilor Sociale
8. CONSOLIDAREA SISTEMULUI CLIENTELAR SI A DEZVOLTARII DEPENDENTE. TENDINTE TIMPURII DE PERIFERIALIZARE A COMUNITATILOR SUD, EST EUROPENE
8.1 Migratori Si Autohton1. Definirea Unui Nou Tip De Evolutie Sociala
8.2 Natura Si Esenta Raporturilor Cu Migrator2. Sistemul Tributal Si Efectele Lui In Plan Social
8.3 Obstea Taraneasca - Expresie Sociala A Comunitatilor Agrare Si Reactiv Antidominator
8.4 Succesiunea Tipurilor Dominator2. "Modelul" Dezvoltarii Dependente
I10. COMUNITATILE RURALE SI URBANE. ACCENTUAREA CARACTERULUI AGRAR AL SOCIETATII ROMANESTI
I10.1 Geneza, Tipologia Si Evolutia Satului Romanesc
I10.2 Aparitia Oraselor. Ipoteze, Cai Si Modalitati De Constituire. "Orasul Romanesc" Ca Produs Autohton
10. STRUCTURI SI RAPORTURI SOCIALE (I). EVOLUTIA LENTA SPRE MODERNISM
10.1 Dominanta Agrara A Structurilor Sociale
10.2 Esenta Raporturilor Agrare. Distinctii "Locale"
11. STRUCTURI SI RAPORTURI SOCIALE (II). ACCELERAREA RITMURILOR DEZVOLTARII MODERNE
11.1 Consecinte Ale Trendului Modernizator: Dominanta Burgheza A Structurii Sociale
12. SOCIETATE - NATIUNE
12.1 Unele Conceptii Si Teorii Privind Societatea Si Natiunea.
12.2 Problema Nationala - Problema Sociala Primordiala. Perspective Si Impliniri Ale Idealului National. Statul National, Unitar
13. BIBLIOGRAFIE
1.1 Finalitatea Cognitiva A Stiintelor Sociale
1.2 Istorie, Filosofie, Sociologie - Convergente Si Distinctii
1.3 Originile Si Evolutia Istoriei Sociale
2. SURSELE ISTORIEI SOCIALE. OBIECTIVE STIINTIFICE, METODE SI TEHNICI DE CERCETARE
2.1 Surse
2.2 Obiectivul Stiintific
2.3 Metode Si Tehnici De Cercetare
3. EXTINDEREA SPATIULUI DE MANIFESTARE A ISTORIEI SOCIALE. PROLIFERAREA INVESTIGATIILOR ASUPRA SURSELOR ORALE
3.1 Ce Este Istoria Orala, Relevanta Ei Stiintifica, Scurt Istoric Al Evolutiei Sale
3.2 Recuperarea Marturiilor Orale
4. PERSPECTIVA REALIZARII SINTEZELOR SOCIALE. O ABORDARE PRAGMATICA A STUDIILOR DE ISTORIE SOCIALA
5. DESTINUL EUROPEAN AL LUMII ROMANESTI
5.1 Teritoriul - Un Dat Natural Sau Un Act Al Vointei Colective
5.2 Jocul Factorilor Si Conditiilor Istorice. Avans, Stagnare Si Regres In Spatiul Sud, Est European
5.3 Resursele Naturale - Binecuvantare Sau Povara Pentru Romani
5.4 Geografia Variabila A Spatiului Romanesc
6. NATURA, OM, COMUNITATE ROMANEASCA
6.1 Aparitia Fiintei Umane
6.2 Conditiile Mediului Natural, Adaptarea La Mediu
6.3 Individualizare Etnica: Premise, Faze Evolutive, Trasaturi
7. INCEPUTURILE SI EVOLUTIA VIETII SOCIALE
7.1 Constrangeri, Restrictii Si Factori Favorizanti Ai Relatiilor Interumane
7.2 Forme Incipiente De Grupari Sociale
7.3 Geneza Si Evolutia Diferentierilor Sociale
8. CONSOLIDAREA SISTEMULUI CLIENTELAR SI A DEZVOLTARII DEPENDENTE. TENDINTE TIMPURII DE PERIFERIALIZARE A COMUNITATILOR SUD, EST EUROPENE
8.1 Migratori Si Autohton1. Definirea Unui Nou Tip De Evolutie Sociala
8.2 Natura Si Esenta Raporturilor Cu Migrator2. Sistemul Tributal Si Efectele Lui In Plan Social
8.3 Obstea Taraneasca - Expresie Sociala A Comunitatilor Agrare Si Reactiv Antidominator
8.4 Succesiunea Tipurilor Dominator2. "Modelul" Dezvoltarii Dependente
I10. COMUNITATILE RURALE SI URBANE. ACCENTUAREA CARACTERULUI AGRAR AL SOCIETATII ROMANESTI
I10.1 Geneza, Tipologia Si Evolutia Satului Romanesc
I10.2 Aparitia Oraselor. Ipoteze, Cai Si Modalitati De Constituire. "Orasul Romanesc" Ca Produs Autohton
10. STRUCTURI SI RAPORTURI SOCIALE (I). EVOLUTIA LENTA SPRE MODERNISM
10.1 Dominanta Agrara A Structurilor Sociale
10.2 Esenta Raporturilor Agrare. Distinctii "Locale"
11. STRUCTURI SI RAPORTURI SOCIALE (II). ACCELERAREA RITMURILOR DEZVOLTARII MODERNE
11.1 Consecinte Ale Trendului Modernizator: Dominanta Burgheza A Structurii Sociale
12. SOCIETATE - NATIUNE
12.1 Unele Conceptii Si Teorii Privind Societatea Si Natiunea.
12.2 Problema Nationala - Problema Sociala Primordiala. Perspective Si Impliniri Ale Idealului National. Statul National, Unitar
13. BIBLIOGRAFIE
Studiu asupra neurofiziologiei analizatorilor senzoriali
1. ANALIZATORUL VIZUAL
1.1 Anatomia Ochiului
1.1.1 Structura Retinei
1.1.2 Anexele Ochiului
1.2 Fiziologia Analizatorului Vizual
1.2.1 Mediile Refringente Ale Ochiului
1.2.2 Formarea Imaginii Pe Retina
1.2.2.1 Reglarea Cantitatii De Lumina In Ochi
1.2.3 Mecanismele Fotoreceptiei Pentru Lumina Necolorata
1.2.3.1 Structura Celulelor Cu Bastonas
1.2.3.2 Geneza Potentialelor Bioelectrice In Celulele Fotoreceptoare
1.2.3.3 Bazele Ionice Ale Potentialelor In Celulele Fotoreceptoare
1.2.3.4 Componentele Fotosensibile Ale Celulelor Cu Bastonas
1.2.3.5 Legatura Dintre Rodopsina Si Canalele De Na+
1.2.3.6 Sinteza De C - Gmp In Fotoreceptori
1.2.3.7 Mediatorii Sinaptici In Retina
1.2.3.8 Vederea Scotopica
1.2.3.9 Adaptarea Retinei La Intuneric
1.2.3.10 Fuziunea Stimulilor Luminosi
1.2.4 Mecanismele Fotoreceptiei Pentru Lumina Colorata
1.2.4.1 Teoria Tricromatica A Lui Young - Helmholtz
1.2.4.2 Teoria Tetracromatica A Lui Hering
1.2.4.3 Vederea Fotopica
1.2.5 Organizarea Campului Receptor Retinian
1.2.6 Calea Intermediara A Analizatorului Vizual
1.2.6.1 Nervul Optic
1.2.6.2 Chiasma Si Tractusurile Optice
1.2.6.3 Corpii Geniculati Laterali
1.2.7 Segmentul Central Al Analizatorului Vizual
1.2.7.1 Campurile Corticale Simple
1.2.7.2 Campurile Complexe
1.2.7.3 Campurile Receptoare Hipercomplexe
1.2.7.4 Organizarea In Coloane A Cortexului Visual
1.2.7.5 Analiza Corticala A Culorilor
1.2.7.6 Simtul Formelor
1.2.7.7 Simtul Stereoscopic
2. ANALIZATORUL AUDITIV
2.1 Sunetul Si Caracteristicile Sale Fizice
2.2 Capatul Periferic Al Aparatului Auditiv
2.2.1 Sistemul De Captare Si Transmitere A Sunetelor
2.2.2 Urechea Medie
2.2.3 Urechea Interna
2.2.3.1 Structura Urechii Interne
2.2.3.2 Organul Receptiv La Urechii
2.2.3.3 Mecanismul Transductiei In Analizatorul Auditiv
2.3 Sistemul De Conducere
2.3.1 Segmentul De Conducere Si Rolul Sau In Receptia Auditiva
2.3.2 Potentialele Microfonice Cohleare
2.4 Segmentul Central Al Aparatului Auditiv
3. ANALIZATORUL OLFACTIV
3.1 Segmentul Periferic Al Analizatorului Olfactiv
3.1.1 Mucoasa Olfactiva
3.1.2 Epiteliul Olfactiv
3.1.3 Pragul Olfactiv
3.1.4 Discriminarea Olfactiva
3.1.5 Clasificarea Substantelor Odorante
3.1.6 Modalitatile De Stimulare A Receptorilor Olfactivi
3.1.7 Transductia Semnalului Olfactiv
3.2 Calea De Conducere A Analizatorului Olfactiv
3.3 Capatul Central Al Analizatorului Olfactiv
3.4 Implicatiile Psihofiziologice Ale Olfactiei
4. ANALIZATORUL GUSTATIV
4.1 Capatul Periferic Al Analizatorului Gustativ
4.1.1 Mugurii Gustativi
4.1.2 Papilele Gustative
4.1.3 Pragul Gustativ
4.1.4 Senzatiile Gustative Fundamentale
4.1.5 Mecanismul De Transductie A Gusturilor Fundamentale
4.1.5.1 Gustul Acru
4.1.5.2 Gustul Sarat
4.1.5.3 Gustul Dulce
4.1.5.4 Gustul Amar
4.2 Calea De Conducere A Analizatorului Gustativ
4.3 Segmentul Central Al Analizatorului Gustativ
4.4 Adaptarea Gustativa
4.5 Implicatii Psihofiziologice Ale Receptiei Gustative
1.1 Anatomia Ochiului
1.1.1 Structura Retinei
1.1.2 Anexele Ochiului
1.2 Fiziologia Analizatorului Vizual
1.2.1 Mediile Refringente Ale Ochiului
1.2.2 Formarea Imaginii Pe Retina
1.2.2.1 Reglarea Cantitatii De Lumina In Ochi
1.2.3 Mecanismele Fotoreceptiei Pentru Lumina Necolorata
1.2.3.1 Structura Celulelor Cu Bastonas
1.2.3.2 Geneza Potentialelor Bioelectrice In Celulele Fotoreceptoare
1.2.3.3 Bazele Ionice Ale Potentialelor In Celulele Fotoreceptoare
1.2.3.4 Componentele Fotosensibile Ale Celulelor Cu Bastonas
1.2.3.5 Legatura Dintre Rodopsina Si Canalele De Na+
1.2.3.6 Sinteza De C - Gmp In Fotoreceptori
1.2.3.7 Mediatorii Sinaptici In Retina
1.2.3.8 Vederea Scotopica
1.2.3.9 Adaptarea Retinei La Intuneric
1.2.3.10 Fuziunea Stimulilor Luminosi
1.2.4 Mecanismele Fotoreceptiei Pentru Lumina Colorata
1.2.4.1 Teoria Tricromatica A Lui Young - Helmholtz
1.2.4.2 Teoria Tetracromatica A Lui Hering
1.2.4.3 Vederea Fotopica
1.2.5 Organizarea Campului Receptor Retinian
1.2.6 Calea Intermediara A Analizatorului Vizual
1.2.6.1 Nervul Optic
1.2.6.2 Chiasma Si Tractusurile Optice
1.2.6.3 Corpii Geniculati Laterali
1.2.7 Segmentul Central Al Analizatorului Vizual
1.2.7.1 Campurile Corticale Simple
1.2.7.2 Campurile Complexe
1.2.7.3 Campurile Receptoare Hipercomplexe
1.2.7.4 Organizarea In Coloane A Cortexului Visual
1.2.7.5 Analiza Corticala A Culorilor
1.2.7.6 Simtul Formelor
1.2.7.7 Simtul Stereoscopic
2. ANALIZATORUL AUDITIV
2.1 Sunetul Si Caracteristicile Sale Fizice
2.2 Capatul Periferic Al Aparatului Auditiv
2.2.1 Sistemul De Captare Si Transmitere A Sunetelor
2.2.2 Urechea Medie
2.2.3 Urechea Interna
2.2.3.1 Structura Urechii Interne
2.2.3.2 Organul Receptiv La Urechii
2.2.3.3 Mecanismul Transductiei In Analizatorul Auditiv
2.3 Sistemul De Conducere
2.3.1 Segmentul De Conducere Si Rolul Sau In Receptia Auditiva
2.3.2 Potentialele Microfonice Cohleare
2.4 Segmentul Central Al Aparatului Auditiv
3. ANALIZATORUL OLFACTIV
3.1 Segmentul Periferic Al Analizatorului Olfactiv
3.1.1 Mucoasa Olfactiva
3.1.2 Epiteliul Olfactiv
3.1.3 Pragul Olfactiv
3.1.4 Discriminarea Olfactiva
3.1.5 Clasificarea Substantelor Odorante
3.1.6 Modalitatile De Stimulare A Receptorilor Olfactivi
3.1.7 Transductia Semnalului Olfactiv
3.2 Calea De Conducere A Analizatorului Olfactiv
3.3 Capatul Central Al Analizatorului Olfactiv
3.4 Implicatiile Psihofiziologice Ale Olfactiei
4. ANALIZATORUL GUSTATIV
4.1 Capatul Periferic Al Analizatorului Gustativ
4.1.1 Mugurii Gustativi
4.1.2 Papilele Gustative
4.1.3 Pragul Gustativ
4.1.4 Senzatiile Gustative Fundamentale
4.1.5 Mecanismul De Transductie A Gusturilor Fundamentale
4.1.5.1 Gustul Acru
4.1.5.2 Gustul Sarat
4.1.5.3 Gustul Dulce
4.1.5.4 Gustul Amar
4.2 Calea De Conducere A Analizatorului Gustativ
4.3 Segmentul Central Al Analizatorului Gustativ
4.4 Adaptarea Gustativa
4.5 Implicatii Psihofiziologice Ale Receptiei Gustative
Comunicarea in organizat2. Studiu teoretic si metodologic asupra investigarii consecintelor formative
1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE
2. PARADIGME PSIHOLOGICE: INDIVIDUL
2.1 Psihologiile Analitice
2.2 Psihologiile Fenomenologice
2.3 Psihologiile Comportamentiste (behavioriste)
2.4 Neuro - Psihologiile
2.5 Psihologiile Sociale
2.6 Psihologiile Cognitive
3. MODELUL PROCESUAL - ORGANIC AL PROCESUALITATII SOCIALE CA PARADIGMA A COMUNICARII IN ORGANIZATII
3.1 Coordonatele Esentiale Ale Modelului Procesual - Organic Al Procesualitatii Sociale
3.2 Critica Obiectului Psihologiilor Din Perspectiva Modelului Procesual - Organic Al Procesualitatii Sociale
3.3 Determinante Interne Ale Comportamentului Uman
4. COMUNICAREA IN ORGANIZATII
4.1 Cum Influentam Comunicarea
4.2 Interpretarea Procesual - Organica A Comunicarii
4.3 Locul Perceptiilor Si Reprezentarilor In Comunicarea Organizationala
4.4 Comunicarea In Organizatii
5. PROCESE DEZORGANIZANTE IN COMUNICAREA IN ORGANIZATIE
5.1 Problemele Interpretarii
5.2 Posibilitatea Ca Oamenii Si Organizatiile Sa Faca Agresiuni Informationale
6. METODOLOGIA CERCETARII
7. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
8. CONCLUZII
I10. ANEXA 1
10. ANEXA 2
X1. BIBLIOGRAFIE
2. PARADIGME PSIHOLOGICE: INDIVIDUL
2.1 Psihologiile Analitice
2.2 Psihologiile Fenomenologice
2.3 Psihologiile Comportamentiste (behavioriste)
2.4 Neuro - Psihologiile
2.5 Psihologiile Sociale
2.6 Psihologiile Cognitive
3. MODELUL PROCESUAL - ORGANIC AL PROCESUALITATII SOCIALE CA PARADIGMA A COMUNICARII IN ORGANIZATII
3.1 Coordonatele Esentiale Ale Modelului Procesual - Organic Al Procesualitatii Sociale
3.2 Critica Obiectului Psihologiilor Din Perspectiva Modelului Procesual - Organic Al Procesualitatii Sociale
3.3 Determinante Interne Ale Comportamentului Uman
4. COMUNICAREA IN ORGANIZATII
4.1 Cum Influentam Comunicarea
4.2 Interpretarea Procesual - Organica A Comunicarii
4.3 Locul Perceptiilor Si Reprezentarilor In Comunicarea Organizationala
4.4 Comunicarea In Organizatii
5. PROCESE DEZORGANIZANTE IN COMUNICAREA IN ORGANIZATIE
5.1 Problemele Interpretarii
5.2 Posibilitatea Ca Oamenii Si Organizatiile Sa Faca Agresiuni Informationale
6. METODOLOGIA CERCETARII
7. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
8. CONCLUZII
I10. ANEXA 1
10. ANEXA 2
X1. BIBLIOGRAFIE
Aspecte relationale intre particularitatile sociabilitatii si educatia parentala in cazul prescolarului
1. INTRODUCERE
2. CADRUL TEORETIC
2.1 Dezvoltarea Psihica
2.1.1 Definirea Si Caracteristicile Conceptului De Dezvoltare Psihica
2.1.2 Factorii Fundamentali Ai Dezvoltarii Psihic
2.2 Stilul Educativ Parental
2.2.1 Educatia - Considerente Teoretice Generale
2.2.2 Educatia Familiala - Specific Si Rol In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.2.3 Stilul Educativ Parental - Definire, Tipologii Si Rol In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.3 Prescolaritatea
2.3.1 Varsta Prescolara - Caracteristici Generale
2.3.2 Profilul Psihologic Al Prescolarului
2.4 Sociabilitatea La Varsta Prescolara
3. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII
3.1 Obiectivele Cercetarii
3.2 Ipoteza Cercetarii
3.3 Modelul Cercetarii
3.3.1 Variabilele De Lucru
3.3.2 Participanti
3.4 Descrierea Metodelor De Investigatie
3.5 Descrierea Procedurilor De Recoltare A Datelor
4. REZULTATELE CERCETARII
4.1 Prezentarea Si Analiza Datelor
4.2 Interpretarea Datelor
5. CONCLUZII SI APRECIERI FINALE
6. ANEXE
7. REFERINTE BIBLIOGRAFICE
8. REZUMAT
2. CADRUL TEORETIC
2.1 Dezvoltarea Psihica
2.1.1 Definirea Si Caracteristicile Conceptului De Dezvoltare Psihica
2.1.2 Factorii Fundamentali Ai Dezvoltarii Psihic
2.2 Stilul Educativ Parental
2.2.1 Educatia - Considerente Teoretice Generale
2.2.2 Educatia Familiala - Specific Si Rol In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.2.3 Stilul Educativ Parental - Definire, Tipologii Si Rol In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.3 Prescolaritatea
2.3.1 Varsta Prescolara - Caracteristici Generale
2.3.2 Profilul Psihologic Al Prescolarului
2.4 Sociabilitatea La Varsta Prescolara
3. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII
3.1 Obiectivele Cercetarii
3.2 Ipoteza Cercetarii
3.3 Modelul Cercetarii
3.3.1 Variabilele De Lucru
3.3.2 Participanti
3.4 Descrierea Metodelor De Investigatie
3.5 Descrierea Procedurilor De Recoltare A Datelor
4. REZULTATELE CERCETARII
4.1 Prezentarea Si Analiza Datelor
4.2 Interpretarea Datelor
5. CONCLUZII SI APRECIERI FINALE
6. ANEXE
7. REFERINTE BIBLIOGRAFICE
8. REZUMAT
Analiza diferentelor de generatii in ajustarea si reactivitatea la stres
1. INTRODUCERE
2. CE ESTE STRESUL
2.1 Fata Vizibila A Stresului
2.2 Factori De Stres
2.3 Stresul Psihic
2.4 Personalitatea Si Stresul
3. STRESUL ORGANIZATIONAL
3.1 Notiuni Teoretice Despre Organizatie
3.2 Activitatile De Birou In Cadrul Organizatiei
3.3 Factori De Stres La Nivel Executiv Si Managerial
3.4 Factori De Stres La Nivel Operational
3.5 Factori Stresanti Pentru Rolurile De Reprezentare
3.6 Reactiile Fiziologice La Stresul Organizational
3.7 Reactiile Comportamentale La Stresul Organizational
3.8 Reactiile Psihologice La Stresul Organizational
4. MANAGEMENTUL STRESULUI
4.1 Managementul Activitatilor De Birou
4.2 Managementul Timpului
4.3 Strategii Pentru A Face Fata Stresului
4.4 Solutii Pentru Combaterea Stresului Organizational
5. STUDIU DE CAZ LA SCOALA ACADEMICA DE STUDII POSTUNIVERSITARE "FINANTE - BANCI - ASIGURARI" (FIBAS)
5.1 Fibas. Prezentare Generala
5.2 Structura Organizatorica A Fibas
5.3 Specializarile (serviciile) Fibas
5.4 Descrierea Lucrarilor Si Activitatilor Specifice De Secretariat La Fibas
5.5 Nivelul Si Gestionarea Stresului In Cadrul Activitatilor De Birou Ale Fibas
6. CONCLUZII
2. CE ESTE STRESUL
2.1 Fata Vizibila A Stresului
2.2 Factori De Stres
2.3 Stresul Psihic
2.4 Personalitatea Si Stresul
3. STRESUL ORGANIZATIONAL
3.1 Notiuni Teoretice Despre Organizatie
3.2 Activitatile De Birou In Cadrul Organizatiei
3.3 Factori De Stres La Nivel Executiv Si Managerial
3.4 Factori De Stres La Nivel Operational
3.5 Factori Stresanti Pentru Rolurile De Reprezentare
3.6 Reactiile Fiziologice La Stresul Organizational
3.7 Reactiile Comportamentale La Stresul Organizational
3.8 Reactiile Psihologice La Stresul Organizational
4. MANAGEMENTUL STRESULUI
4.1 Managementul Activitatilor De Birou
4.2 Managementul Timpului
4.3 Strategii Pentru A Face Fata Stresului
4.4 Solutii Pentru Combaterea Stresului Organizational
5. STUDIU DE CAZ LA SCOALA ACADEMICA DE STUDII POSTUNIVERSITARE "FINANTE - BANCI - ASIGURARI" (FIBAS)
5.1 Fibas. Prezentare Generala
5.2 Structura Organizatorica A Fibas
5.3 Specializarile (serviciile) Fibas
5.4 Descrierea Lucrarilor Si Activitatilor Specifice De Secretariat La Fibas
5.5 Nivelul Si Gestionarea Stresului In Cadrul Activitatilor De Birou Ale Fibas
6. CONCLUZII
Fundamentarea teoretica a comportamentului infractional
1. | ABSTRACT |
2. | INTRODUCERE |
3. | FUNDAMENTARE TEORETICA |
3.1 | Psihologia Judiciara Si Comportamentul Infractional |
3.2 | Ceinseamna Penitenciar Pentru Un Psiholog |
3.3 | Scurt Istoric Al Teoriei Cognitive |
3.4 | Teoria Disonantei Cognitive |
3.4.1 | Probleme Puse De Teoria Lui Festinger |
3.4.2 | Empirismul Teoriei Lui Festinger |
3.4.3 | Teorii Alternative |
3.4.4 | Interpretari Alternative Ale Teoriei Disonantei |
3.4.5 | Modele Ale Disonantei Si Apartenente Sociale |
3.4.6 | Observatii Asupra Evolutiei Teoriei Disonantei |
3.4.7 | Formulari Matematice Ale Teoriei Disonantei |
3.5 | Teoria Psihanalitica |
3.6 | Teoria Second Force Psychology |
3.7 | Testul De Disonanta Cognitiva |
3.8 | Studii Anterioare Pe Diferenta De Disonanta Cognitiva |
4. | OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII |
4.1 | Obiectivele Cercetarii |
4.2 | Metodologia Cercetarii |
IV.2.1 | Ipoteza Cercetarii |
IV.2.2 | Designul Cercetarii |
5. | REZULTATELE CERCETARII |
5.1 | Prezentarea Rezultatelor |
5.2 | Interpretarea Rezultatelor |
6. | CONCLUZII SI IMPLICATII |
VI.1 | Concluzii Si Discutii |
VI.2 | Implicatii Si Aplicatii |
7. | BIBLIOGRAFIE |
8. | ANEXE |
Studiu privind rolul tratatelor in Constitutia Europeana si consolidarea europeana
1. INTRODUCERE
2. ETAPELE CONSTRUCTIEI EUROPENE. LOCUL TRATATELOR IN CONSTRUCTIA UNIUNII EUROPENE
2.1 Etapa 1946 - 1956
2.1.1 Declaratia Lui Schuman
2.1.2 Tratatul De La Paris - 1951 Si Primele Institutii Aparute
2.1.3 Tratatul De La Roma - 1957
2.2 Etapa 1957 - 1973
2.2.1 Tratatul De Fuziune De La Bruxelles - 1965
2.3 Etapa 1986 - 1995
2.3.1 Actul Unic European (aue) - 1986
2.3.2 Piata Interna Unica - O Punte Intre Comunitatea Europeana Si Uniunea Europeana
2.3.2.1 Libera Circulatie A Bunurilor
2.3.2.2 Libera Circulatie A Persoanelor
2.3.2.3 Libera Circulatie A Serviciilor
2.3.2.4 Libera Circulatie A Capitalului
3. ETAPA 1992 - 2000. TRATATUL DE LA MAASTRICHT. MOMENTUL INFIINTARII UNIUNII EUROPENE
3.1 Tratatul De La Maastricht - 1992
3.1.1 Modificarile Institutionale Prevazute De Tratatul De La Maastricht
3.2 Uniunea Economica Si Monetara
3.3 Tratatul De La Amsterdam - 1996
3.3.1 Reforma Institutiilor Uniunii Europene In Vederea Extinderii
3.4 Tratatul De La Nisa - 2000
3.4.1 Reforma Insitutiilor Comunitare
3.4.2 Procesul Extinderii Uniunii Europene - 2000 - 2007
4. INSTITUTIILE ACTUALE ALE UNIUNII EUROPENE
4.1 Institutiile Codecidente
4.1.1 Parlamentul European
4.1.2 Consiliul Uniunii Europene
4.1.3 Comisia Europeana
4.2 Organizatii Specializate
4.2.1 Curtea Europeana De Justitie
4.2.2 Curtea Europeana De Conturi
4.2.3 Mediatorul European
4.2.4 Consiliul European
4.3 Organisme Consultative
4.3.1 Comitetul Economic Si Social
4.3.2 Comitetul Regiunilor
4.4 Organisme Financiare
4.4.1 Banca Europeana De Investitii
4.4.2 Banca Centrala Europeana
5. UNIUNEA POLITICA - PERSONALITATE JURIDICA - ORGANIZATIE UNICA
5.1 Tratatul Constitutional
5.2 Proceduri Decizionale Comunitare
5.2.1 Procedure De Consultare
5.2.2 Procedura De Cooperare
5.2.3 Procedura De Codecizie
5.2.4 Cooperarea Consolidata
5.3 Modificarile Aduse In Procesul Decizional De Tratatul Constitutional La Nivel Institutional
5.3.1 Motivele Neratificarii Tratatului De Catre Franta Si Olanda
6. STUDIU DE CAZ PRIVIND CUNOSTINTELE ROMANILOR DESPRE INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA
6.1 Introducere
6.2 Scopul Si Obiectivele Studiului
6.3 Precizari Metodologice
6.4 Concluziile Studiului De Caz
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
2. ETAPELE CONSTRUCTIEI EUROPENE. LOCUL TRATATELOR IN CONSTRUCTIA UNIUNII EUROPENE
2.1 Etapa 1946 - 1956
2.1.1 Declaratia Lui Schuman
2.1.2 Tratatul De La Paris - 1951 Si Primele Institutii Aparute
2.1.3 Tratatul De La Roma - 1957
2.2 Etapa 1957 - 1973
2.2.1 Tratatul De Fuziune De La Bruxelles - 1965
2.3 Etapa 1986 - 1995
2.3.1 Actul Unic European (aue) - 1986
2.3.2 Piata Interna Unica - O Punte Intre Comunitatea Europeana Si Uniunea Europeana
2.3.2.1 Libera Circulatie A Bunurilor
2.3.2.2 Libera Circulatie A Persoanelor
2.3.2.3 Libera Circulatie A Serviciilor
2.3.2.4 Libera Circulatie A Capitalului
3. ETAPA 1992 - 2000. TRATATUL DE LA MAASTRICHT. MOMENTUL INFIINTARII UNIUNII EUROPENE
3.1 Tratatul De La Maastricht - 1992
3.1.1 Modificarile Institutionale Prevazute De Tratatul De La Maastricht
3.2 Uniunea Economica Si Monetara
3.3 Tratatul De La Amsterdam - 1996
3.3.1 Reforma Institutiilor Uniunii Europene In Vederea Extinderii
3.4 Tratatul De La Nisa - 2000
3.4.1 Reforma Insitutiilor Comunitare
3.4.2 Procesul Extinderii Uniunii Europene - 2000 - 2007
4. INSTITUTIILE ACTUALE ALE UNIUNII EUROPENE
4.1 Institutiile Codecidente
4.1.1 Parlamentul European
4.1.2 Consiliul Uniunii Europene
4.1.3 Comisia Europeana
4.2 Organizatii Specializate
4.2.1 Curtea Europeana De Justitie
4.2.2 Curtea Europeana De Conturi
4.2.3 Mediatorul European
4.2.4 Consiliul European
4.3 Organisme Consultative
4.3.1 Comitetul Economic Si Social
4.3.2 Comitetul Regiunilor
4.4 Organisme Financiare
4.4.1 Banca Europeana De Investitii
4.4.2 Banca Centrala Europeana
5. UNIUNEA POLITICA - PERSONALITATE JURIDICA - ORGANIZATIE UNICA
5.1 Tratatul Constitutional
5.2 Proceduri Decizionale Comunitare
5.2.1 Procedure De Consultare
5.2.2 Procedura De Cooperare
5.2.3 Procedura De Codecizie
5.2.4 Cooperarea Consolidata
5.3 Modificarile Aduse In Procesul Decizional De Tratatul Constitutional La Nivel Institutional
5.3.1 Motivele Neratificarii Tratatului De Catre Franta Si Olanda
6. STUDIU DE CAZ PRIVIND CUNOSTINTELE ROMANILOR DESPRE INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA
6.1 Introducere
6.2 Scopul Si Obiectivele Studiului
6.3 Precizari Metodologice
6.4 Concluziile Studiului De Caz
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind implementarea tendintelor postmoderne de organizare economica in organizatia militara
1. ORGANIZAREA - FUNCTIE PRINCIPALA A MANAGEMENTULUI
1.1 Consideratii Privind Managementul
1.2 Functia De Organizare In Cadrul Managementului
1.3 Formele Principale Ale Organizarii
1.3.1 Organizarea Procesuala
1.3.2 Organizarea Structurala
1.3.3 Interdependenta Dintre Organizarea Formala Si Organizarea Informala
2. STRUCTURA ORGANIZATORICA - REZULTATUL ORGANIZARII STRUCTURALE
2.1 Cadrul Organizatoric Al Procesului De Management
2.2 Componentele Structurii Organizatorice
2.3 Functiile Si Clasificarea Structurii Organizatorice Formale
2.3.1 Functiile Structurii Organizatorice Formale
2.3.2 Tipologia Structurilor Organizatorice
2.4 Reprezentarea Structurii Organizatorice Formale
2.4.1 Organigrama
2.4.2 Regulamentul De Organizare Si Functionare
3. TENDINTE IN EVOLUTIA STRUCTURILOR
3.1 De Ce Trebuie Sa Se Schimbe Organizatiile
3.2 Simptomele Schimbarii Unei Structuri
3.3 Evolutia Structurii Organizatorice
3.4 Noi Tendinte In Organizarea Entitatilor Economice Si Posibilitati De Implementare Ale Acestora In Organizatia Militara
4. ANALIZA COMPARATIVA A UNOR STRUCTURI ORGANIZATORICE
5. CONCLUZII SI PROPUNERI
6. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.1 Consideratii Privind Managementul
1.2 Functia De Organizare In Cadrul Managementului
1.3 Formele Principale Ale Organizarii
1.3.1 Organizarea Procesuala
1.3.2 Organizarea Structurala
1.3.3 Interdependenta Dintre Organizarea Formala Si Organizarea Informala
2. STRUCTURA ORGANIZATORICA - REZULTATUL ORGANIZARII STRUCTURALE
2.1 Cadrul Organizatoric Al Procesului De Management
2.2 Componentele Structurii Organizatorice
2.3 Functiile Si Clasificarea Structurii Organizatorice Formale
2.3.1 Functiile Structurii Organizatorice Formale
2.3.2 Tipologia Structurilor Organizatorice
2.4 Reprezentarea Structurii Organizatorice Formale
2.4.1 Organigrama
2.4.2 Regulamentul De Organizare Si Functionare
3. TENDINTE IN EVOLUTIA STRUCTURILOR
3.1 De Ce Trebuie Sa Se Schimbe Organizatiile
3.2 Simptomele Schimbarii Unei Structuri
3.3 Evolutia Structurii Organizatorice
3.4 Noi Tendinte In Organizarea Entitatilor Economice Si Posibilitati De Implementare Ale Acestora In Organizatia Militara
4. ANALIZA COMPARATIVA A UNOR STRUCTURI ORGANIZATORICE
5. CONCLUZII SI PROPUNERI
6. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Aspecte viitorologice si evolutive privind politicile de mediu in Romania
1. EVOLUTIA POLITICII DE MEDIU
1.1 Baza Legala A Politicii De Mediu
1.2 Principiile Politicii De Mediu
1.3 Principalii Actori Ai Politicii De Mediu
2. PROGRAME DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - CADRUL GENERAL DE IMPLEMENTARE A POLITICII DE MEDIU
3. INSTRUMENTELE POLITICII DE MEDIU
3.1 Instrumente Legislative
3.2 Instrumente Financiare (fondul De Coeziune, Programul Life, Initiativa Comunitara Interreg, Programul Ispa)
3.3 Instrumente De Constientizare Si Informare (schema De Management Si Audit Ecologic, Eticheta Eco, Agentia Europeana Pentru Mediu)
3.4 Taxele Si Impozitele De Mediu
4. STRATEGIILE IN DOMENIUL POLITICII DE MEDIU
4.1 Strategia Uniunii Europene Pentru Dezvoltare Durabila
4.2 Strategia Europeana Pentru Mediu Si Sanatate (scale)
4.3 Strategia Tematica Pentru Managementul Deseurilor Programul De Promovare A Ong - Urilor Active In Domeniul Protectiei Mediului
4.4 Politica Integrata A Produselor (pip)
4.5 Acordurile Voluntare De Mediu
4.6 Conventia De La Aarhus
5. VIITORUL POLITICII DE MEDIU
6. EVOLUTIA POLITICII DE MEDIU IN ROMANIA
7. ORGANIZAREA POLITICII DE MEDIU IN ROMANIA
7.1 Cadrul Institutional
7.2 Legislatia De Mediu
7.3 Conventii Si Acorduri Internationale La Care Romania Este Parte
7.4 Normele Si Standardele De Mediu In Romania
7.5 Finantarea Protectiei Mediului In Romania
8. EVOLUTIA NEGOCIERILOR DE ADERARE SI TRANSPUNEREA ACQUIS - ULUI COMUNITAR
9. BIBLIOGRAFIE
10. CONCLUZII
11. COMPARATIE INTRE POLITICA DE MEDIU IN U. E. SI POLITICA DE MEDIU IN ROMANIA
1.1 Baza Legala A Politicii De Mediu
1.2 Principiile Politicii De Mediu
1.3 Principalii Actori Ai Politicii De Mediu
2. PROGRAME DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - CADRUL GENERAL DE IMPLEMENTARE A POLITICII DE MEDIU
3. INSTRUMENTELE POLITICII DE MEDIU
3.1 Instrumente Legislative
3.2 Instrumente Financiare (fondul De Coeziune, Programul Life, Initiativa Comunitara Interreg, Programul Ispa)
3.3 Instrumente De Constientizare Si Informare (schema De Management Si Audit Ecologic, Eticheta Eco, Agentia Europeana Pentru Mediu)
3.4 Taxele Si Impozitele De Mediu
4. STRATEGIILE IN DOMENIUL POLITICII DE MEDIU
4.1 Strategia Uniunii Europene Pentru Dezvoltare Durabila
4.2 Strategia Europeana Pentru Mediu Si Sanatate (scale)
4.3 Strategia Tematica Pentru Managementul Deseurilor Programul De Promovare A Ong - Urilor Active In Domeniul Protectiei Mediului
4.4 Politica Integrata A Produselor (pip)
4.5 Acordurile Voluntare De Mediu
4.6 Conventia De La Aarhus
5. VIITORUL POLITICII DE MEDIU
6. EVOLUTIA POLITICII DE MEDIU IN ROMANIA
7. ORGANIZAREA POLITICII DE MEDIU IN ROMANIA
7.1 Cadrul Institutional
7.2 Legislatia De Mediu
7.3 Conventii Si Acorduri Internationale La Care Romania Este Parte
7.4 Normele Si Standardele De Mediu In Romania
7.5 Finantarea Protectiei Mediului In Romania
8. EVOLUTIA NEGOCIERILOR DE ADERARE SI TRANSPUNEREA ACQUIS - ULUI COMUNITAR
9. BIBLIOGRAFIE
10. CONCLUZII
11. COMPARATIE INTRE POLITICA DE MEDIU IN U. E. SI POLITICA DE MEDIU IN ROMANIA
Consideratii ale comunicarii politice. Canale de transmitere a comunicarii politice
1. INTRODUCERE
2. COMUNICAREA
2.1 Definirea Comunicarii
2.2 Elementele Comunicarii
2.3 Tipuri De Comunicare
2.4 Functiile Comunicarii
3. FENOMENE CARE INFLUENTEAZA COMUNICAREA POLITICA
3.1 Contextul In Care Trebuie Inteleasa Comunicarea Politica
3.2 Fenomene Care Influenteaza Comunicarea Politica
4. COMUNICAREA POLITICA
4.1 Canale De Transmitere A Comunicarii Politice
4.2 Limbajul Politic
4.3 Forme Ale Comunicarii Politice
4.4 Campania Electorala Si Comunicarea
4.5 Studiu De Caz: Prezentarea Campaniei Electorale A Domnului Viorel Lis
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
2. COMUNICAREA
2.1 Definirea Comunicarii
2.2 Elementele Comunicarii
2.3 Tipuri De Comunicare
2.4 Functiile Comunicarii
3. FENOMENE CARE INFLUENTEAZA COMUNICAREA POLITICA
3.1 Contextul In Care Trebuie Inteleasa Comunicarea Politica
3.2 Fenomene Care Influenteaza Comunicarea Politica
4. COMUNICAREA POLITICA
4.1 Canale De Transmitere A Comunicarii Politice
4.2 Limbajul Politic
4.3 Forme Ale Comunicarii Politice
4.4 Campania Electorala Si Comunicarea
4.5 Studiu De Caz: Prezentarea Campaniei Electorale A Domnului Viorel Lis
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
Aspecte particulare privind elaborarea normelor apartinand ordinii juridice a UE
1. DELIMITARI CONCEPTUALE
1.1 Uniunea Europeana - Scurt Istoric
1.2 Definirea Ordinii Juridice A Comunitatilor Europene
2. PARTICULARITATI IN ELABORAREA NORMELOR APARTINAND ORDINII JURIDICE A U. E.
2.1 Elaborarea Traditionala A Dreptului Primar
2.2 Elaborarea Specifica A Normelor De Drept Care Provin Din Angajamentele Externe Ale Comunitatilor
2.3 Elaborarea Specifica A Izvoarelor Complementare Ale Dreptului Comunitar
2.4 Elaborarea Specifica A Izvoarelor Derivate Ale Dreptului Comunitar
2.5 Particularitatile Crearii Principiilor Generale De Drept Specifice Dreptului Comunitar
2.6 Particularitati Revelate De Jurisprudenta Cjce Functia Normativa A Jurisprudentei
3. APLICABILITATEA IMEDIATA A DREPTULUI COMUNITAR
3.1 Specificitatea Ordinii Juridice Comunitare
3.2 Principiul Aplicarii Imediate
3.3 Aplicabilitatea Imediata A Diferitelor Izvoare De Drept Comunitar
4. EFECTUL DIRECT AL DREPTULUI COMUNITAR
4.1 Invocabilitatea Dreptului Comunitar De Catre Resortisanti
4.2 Efect Direct Neconditionat Si Nerestrans
4.3 Efect Direct Conditionat Si Nerestrans
4.4 Efect Direct Conditionat Si Restrans
4.5 Invocabilitatea In Afara Teoriei Efectului Direct
5. PRINCIPIUL APLICARII PRIORITARE
5.1 Principiul
5.2 Exceptia Angajamentelor Internationale Ale Statelor Membre Anterioare Tratatelor Constiutive
5.3 Consecinte: Respectarea Principiului
5.4 Dificultatile De Aplicare A Principiului Aplicarii Prioritare
6. PARTICULARITATI RELEVATE IN EXECUTAREA NORMELOR COMUNITARE
6.1 Rolul Statelor Membre
6.2 Executarea Normativa
6.3 Executarea Administrativa
6.4 Executarea Represiva
6.5 Executarea Jurisdictionala
7. CONCLUZII ASUPRA PARTICULARITATILOR ORDINII JURIDICE A COMUNITATILOR EUROPENE: CORELATIA NORMELOR COMUNITARE CU NORMELE NATIONALE
1.1 Uniunea Europeana - Scurt Istoric
1.2 Definirea Ordinii Juridice A Comunitatilor Europene
2. PARTICULARITATI IN ELABORAREA NORMELOR APARTINAND ORDINII JURIDICE A U. E.
2.1 Elaborarea Traditionala A Dreptului Primar
2.2 Elaborarea Specifica A Normelor De Drept Care Provin Din Angajamentele Externe Ale Comunitatilor
2.3 Elaborarea Specifica A Izvoarelor Complementare Ale Dreptului Comunitar
2.4 Elaborarea Specifica A Izvoarelor Derivate Ale Dreptului Comunitar
2.5 Particularitatile Crearii Principiilor Generale De Drept Specifice Dreptului Comunitar
2.6 Particularitati Revelate De Jurisprudenta Cjce Functia Normativa A Jurisprudentei
3. APLICABILITATEA IMEDIATA A DREPTULUI COMUNITAR
3.1 Specificitatea Ordinii Juridice Comunitare
3.2 Principiul Aplicarii Imediate
3.3 Aplicabilitatea Imediata A Diferitelor Izvoare De Drept Comunitar
4. EFECTUL DIRECT AL DREPTULUI COMUNITAR
4.1 Invocabilitatea Dreptului Comunitar De Catre Resortisanti
4.2 Efect Direct Neconditionat Si Nerestrans
4.3 Efect Direct Conditionat Si Nerestrans
4.4 Efect Direct Conditionat Si Restrans
4.5 Invocabilitatea In Afara Teoriei Efectului Direct
5. PRINCIPIUL APLICARII PRIORITARE
5.1 Principiul
5.2 Exceptia Angajamentelor Internationale Ale Statelor Membre Anterioare Tratatelor Constiutive
5.3 Consecinte: Respectarea Principiului
5.4 Dificultatile De Aplicare A Principiului Aplicarii Prioritare
6. PARTICULARITATI RELEVATE IN EXECUTAREA NORMELOR COMUNITARE
6.1 Rolul Statelor Membre
6.2 Executarea Normativa
6.3 Executarea Administrativa
6.4 Executarea Represiva
6.5 Executarea Jurisdictionala
7. CONCLUZII ASUPRA PARTICULARITATILOR ORDINII JURIDICE A COMUNITATILOR EUROPENE: CORELATIA NORMELOR COMUNITARE CU NORMELE NATIONALE
Abonați-vă la:
Postări (Atom)