1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Dreptul De Aparare - Drept Fundamental Al Omului (aparitie Si Evolutie)
1.2 Consacrarea Dreptului De Aparare In Legislatia Romana
2. DREPTUL LA APARARE, DREPT COMPLEX
2.1 Caracteristicile Dreptului De Aparare
2.2 Manifestarea Dreptului De Aparare
2.3 Diferenta Intre Dreptul La Aparare Si Reprezentarea Inculpatului In Procesul Penal
3. APARATORUL, INSTRUMENT AL ASISTENTEI JURIDICE
3.1 Elementele Organizatorice Ale Profesiei De Avocat
3.2 Suspendarea Si Incetarea Calitatii De Avocat. Disciplina Si Raspunderea Disciplinara
3.3 Felurile Asistentei Juridice
3.4 Atributiile Aparatorului (drepturile Si Indatoririle)
3.5 Pozitia Procesuala A Aparatorului In Procesul Penal
3.6 Reprezentarea
4. SISTEMUL SANCTIONATOR PREVAZUT PENTRU INCALCAREA DREPTULUI DE APARARE IN PROCESUL PENAL
4.1 Nulitatea Actelor De Procedura Incheiate Cu Nerespectarea Dreptului De Aparare
4.2 Sanctiunea Nulitatii In Cazul Nerespectarii Dispozitiilor Art. 6 Din Codul De Procedura Penala
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGGRAFIE
Aspecte privind punerea in executie a dispozitiilor civile din hotararile penale
1. DISPOZITII GENERALE
1.1 Punerea In Executare A Hotararilor Penale - Faza A Procesului Penal
1.2 Autoritatea De Lucru Judecat Al Hotararilor Penale
1.3 Momentele La Care Hotararile Judecatoresti Penale Raman Definitive
1.3.1 Ramanerea Definitiva A Hotararii Primei Instante
1.3.2 Ramanerea Definitiva A Hotararii Instantei De Apel
1.3.3 Ramanerea Definitiva A Hotararii Instantei De Recurs
1.4 Instanta Competenta Sa Puna In Executare Hotararile Judecatoresti Penale
2. PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSELOR PRINCIPALE
2.1 Punerea In Executare A Pedepsei Inchisorii Sau A Pedepsei Detentiunii Pe Viata
2.2 Punerea In Executare A Pedepsei Inchisorii Cu Executare La Locul De Munca
2.3 Punerea In Executare A Pedepsei Amenzii
3. PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSELOR COMPLIMENTARE
3.1 Interzicerea Unor Drepturi
3.2 Degradarea Militara
4. PUNEREA IN EXECUTARE A MASURILOR DE SIGURANTA
4.1 Obligarea La Tratament Medical
4.2 Internarea Medicala
4.3 Interzicerea Unei Functii Sau Profesii
4.4 Interzicerea De A Se Afla In Anumite Localitatii
4.5 Expulzarea
4.6 Confiscarea Speciala
4.7 Interdictia De A Reveni In Locuinta Familiei Pe O Perioada Deteminata
5. PUNEREA IN EXECUTARE A DISPOZITIILOR PRIVIND INLOCUIREA RASPUNDERII PENALE SI A CELOR PRIN CARE S - AU APLICAT SANCTIUNI IN BAZA ART. 181 C. PEN
5.1 Punerea In Executare A Dispozitiilor Privind Inlocuirea Raspunderii Penale
5.2 Punerea In Executare A Dispozitiilor Prin Care S - Au Aplicat Sanctiunile Prevazute De Art. 181 C. Pen
6. PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSEI AMENZII JUDICIARE SI A CHELTUIELILOR JUDICIARE AVANSATE DE STAT
6.1 Amenda Judiciara
6.2 Cheltuielile Judiciare Avansate De Stat
7. PUNEREA IN EXECUTARE A DISPOZITIILOR CIVILE DIN HOTARARE
7.1 Restituirea Lucrurilor Si Valorificarea Celor Neridicate
7.2 Inscrisurile Declarate False
8. ALTE DISPOZITII PRIVIND EXECUTAREA
8.1 Schimbari In Executarea Unor Hotarari
8.1.1 Revocarea Sau Anularea Suspendarii Executarii Pedepsei
8.1.2 Revocarea Sau Anularea Executarii Pedepsei La Locul De Munca
8.1.3 Inlocuirea Pedepsei Detentiunii Pe Viata
8.1.4 Alte Modificari De Pedepse
8.1.5 Inlocuirea Pedepsei Amenzii
8.1.6 Liberarea Conditionata
8.1.7 Incetarea Executarii Pedepsei La Locul De Munca
8.1.8 Inlocuirea Si Reducerea Pedepsei Pentru Militari
8.1.9 Intervenirea Unei Legi Penale Noi
8.1.10 Intervenirea Amnistiei Si A Gratierii
8.2 Amanarea Executarii Pedepsei Inchisorii Sau A Detentiunii Pe Viata
8.3 Intreruperea Executarii Pedepsei Inchisorii Sau A Detentiunii Pe Viata
9. DISPOZITII COMUNE
9.1 Procedura La Instanta De Executare
9.2 Contestatia La Executare
10. PROPUNERI DE "LEGE FERENDA"
11. BIBLIOGRAFIE
1.1 Punerea In Executare A Hotararilor Penale - Faza A Procesului Penal
1.2 Autoritatea De Lucru Judecat Al Hotararilor Penale
1.3 Momentele La Care Hotararile Judecatoresti Penale Raman Definitive
1.3.1 Ramanerea Definitiva A Hotararii Primei Instante
1.3.2 Ramanerea Definitiva A Hotararii Instantei De Apel
1.3.3 Ramanerea Definitiva A Hotararii Instantei De Recurs
1.4 Instanta Competenta Sa Puna In Executare Hotararile Judecatoresti Penale
2. PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSELOR PRINCIPALE
2.1 Punerea In Executare A Pedepsei Inchisorii Sau A Pedepsei Detentiunii Pe Viata
2.2 Punerea In Executare A Pedepsei Inchisorii Cu Executare La Locul De Munca
2.3 Punerea In Executare A Pedepsei Amenzii
3. PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSELOR COMPLIMENTARE
3.1 Interzicerea Unor Drepturi
3.2 Degradarea Militara
4. PUNEREA IN EXECUTARE A MASURILOR DE SIGURANTA
4.1 Obligarea La Tratament Medical
4.2 Internarea Medicala
4.3 Interzicerea Unei Functii Sau Profesii
4.4 Interzicerea De A Se Afla In Anumite Localitatii
4.5 Expulzarea
4.6 Confiscarea Speciala
4.7 Interdictia De A Reveni In Locuinta Familiei Pe O Perioada Deteminata
5. PUNEREA IN EXECUTARE A DISPOZITIILOR PRIVIND INLOCUIREA RASPUNDERII PENALE SI A CELOR PRIN CARE S - AU APLICAT SANCTIUNI IN BAZA ART. 181 C. PEN
5.1 Punerea In Executare A Dispozitiilor Privind Inlocuirea Raspunderii Penale
5.2 Punerea In Executare A Dispozitiilor Prin Care S - Au Aplicat Sanctiunile Prevazute De Art. 181 C. Pen
6. PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSEI AMENZII JUDICIARE SI A CHELTUIELILOR JUDICIARE AVANSATE DE STAT
6.1 Amenda Judiciara
6.2 Cheltuielile Judiciare Avansate De Stat
7. PUNEREA IN EXECUTARE A DISPOZITIILOR CIVILE DIN HOTARARE
7.1 Restituirea Lucrurilor Si Valorificarea Celor Neridicate
7.2 Inscrisurile Declarate False
8. ALTE DISPOZITII PRIVIND EXECUTAREA
8.1 Schimbari In Executarea Unor Hotarari
8.1.1 Revocarea Sau Anularea Suspendarii Executarii Pedepsei
8.1.2 Revocarea Sau Anularea Executarii Pedepsei La Locul De Munca
8.1.3 Inlocuirea Pedepsei Detentiunii Pe Viata
8.1.4 Alte Modificari De Pedepse
8.1.5 Inlocuirea Pedepsei Amenzii
8.1.6 Liberarea Conditionata
8.1.7 Incetarea Executarii Pedepsei La Locul De Munca
8.1.8 Inlocuirea Si Reducerea Pedepsei Pentru Militari
8.1.9 Intervenirea Unei Legi Penale Noi
8.1.10 Intervenirea Amnistiei Si A Gratierii
8.2 Amanarea Executarii Pedepsei Inchisorii Sau A Detentiunii Pe Viata
8.3 Intreruperea Executarii Pedepsei Inchisorii Sau A Detentiunii Pe Viata
9. DISPOZITII COMUNE
9.1 Procedura La Instanta De Executare
9.2 Contestatia La Executare
10. PROPUNERI DE "LEGE FERENDA"
11. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind infractiunea de omor calificat
1. VIATA PERSOANEI CA OBIECT DE OCROTIRE
1.1 Scurta Prezentare Istorica
1.2 Reglementarea Infractiunilor Contra Vietii Persoanei
2. INFRACTIUNEA DE OMOR CALIFICAT (ART. 175 C. PEN. )
2.1 Conceptul Si Caracterizarea Infractiunii De Omor Calificat
2.2 Continutul Juridic Al Infractiunii De Omor Calificat
3. ELEMENTELE CIRCUMSTANTIALE ALE INFRACTIUNII DE OMOR CALIFICAT
3.1 Omorul Savarsit Cu Premeditare
3.2 Omorul Savarsit Din Interes Material (art. 175 Lit. B C. Pen. )
3.3 Omorul Savarsit Asupra Sotului Sau Unei Rude Apropiate ( Art. 175 Lit. C, C. Pen. )
3.4 Savarsirea Omorului Profitand De Neputinta Victimei De A Se Apara (art. 175 Lit. D C. Pen. )
3.5 Omorul Savarsit Prin Mijloace Care Pun In Pericol Viata Mai Multor Persoane (art. 175 Lit E C. Pen)
3.6 Omorul Savarsit In Legatura Cu Indeplinirea Indatoririlor De Serviciu Sau Publice Ale Victimei (art. 175 Lit F C. Pen. )
3.7 Omorul Savarsit Pentru A Se Sustrage Ori Pentru A Sustrage Pe Altul De La Urmarire Sau Arestare, Ori De La Executarea Unei Pedepse (art. 175 Lit. G C. Pen. )
3.8 Omorul Savarsit Pentru A Inlesni Sau Ascunde Savarsirea Altei Infractiuni (art. 175 Lit. H C. Pen)
3.9 Omorul Savarsit In Public (art. 175 Lit. I C. Pen. )
4. PROPUNERI DE LEGE FERENDA
5. BIBLIOGRAFIE
1.1 Scurta Prezentare Istorica
1.2 Reglementarea Infractiunilor Contra Vietii Persoanei
2. INFRACTIUNEA DE OMOR CALIFICAT (ART. 175 C. PEN. )
2.1 Conceptul Si Caracterizarea Infractiunii De Omor Calificat
2.2 Continutul Juridic Al Infractiunii De Omor Calificat
3. ELEMENTELE CIRCUMSTANTIALE ALE INFRACTIUNII DE OMOR CALIFICAT
3.1 Omorul Savarsit Cu Premeditare
3.2 Omorul Savarsit Din Interes Material (art. 175 Lit. B C. Pen. )
3.3 Omorul Savarsit Asupra Sotului Sau Unei Rude Apropiate ( Art. 175 Lit. C, C. Pen. )
3.4 Savarsirea Omorului Profitand De Neputinta Victimei De A Se Apara (art. 175 Lit. D C. Pen. )
3.5 Omorul Savarsit Prin Mijloace Care Pun In Pericol Viata Mai Multor Persoane (art. 175 Lit E C. Pen)
3.6 Omorul Savarsit In Legatura Cu Indeplinirea Indatoririlor De Serviciu Sau Publice Ale Victimei (art. 175 Lit F C. Pen. )
3.7 Omorul Savarsit Pentru A Se Sustrage Ori Pentru A Sustrage Pe Altul De La Urmarire Sau Arestare, Ori De La Executarea Unei Pedepse (art. 175 Lit. G C. Pen. )
3.8 Omorul Savarsit Pentru A Inlesni Sau Ascunde Savarsirea Altei Infractiuni (art. 175 Lit. H C. Pen)
3.9 Omorul Savarsit In Public (art. 175 Lit. I C. Pen. )
4. PROPUNERI DE LEGE FERENDA
5. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind prezentarea pentru recunoastere a persoanelor
1. NOTIUNEA
1.1 Scopul Si Importanta Prezentarii Pentru Recunoastere
2. PREGATIREA IN VEDERA PREZENTARII PENTRU RECUNOASTERE
2.1 Studierea Materialelor Din Dosarul Cauzei
2.2 Ascultarea Prealabila A Persoanelor Care Urmeaza Sa Faca Recunoasterea
2.3 Realizarea Conditiilor In Care Se Va Face Prezentarea Pentru Recunoastere
2.4 Stabilirea Lucratorilor Care Vor Participa
3. CONSIDERATII
3.1 Metoda Portretului Vorbit
3.2 Prezentarea Pentru Recunoastere A Persoanelor
3.3 Recunoasterea Persoanelor Dupa Fotografie
3.4 Recunoasterea Persoanelor Dupa Voce Si Vorbire
3.5 Recunoasterea Persoanelor Dupa Mers
3.6 Prezentarea Pentru Recunoastere A Cadavrelor
4. FIXAREA REZULTATELOR PREZENTARII PENTRU RECUNOASTERE
5. CONCLUZII
6. ANEXE
7. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.1 Scopul Si Importanta Prezentarii Pentru Recunoastere
2. PREGATIREA IN VEDERA PREZENTARII PENTRU RECUNOASTERE
2.1 Studierea Materialelor Din Dosarul Cauzei
2.2 Ascultarea Prealabila A Persoanelor Care Urmeaza Sa Faca Recunoasterea
2.3 Realizarea Conditiilor In Care Se Va Face Prezentarea Pentru Recunoastere
2.4 Stabilirea Lucratorilor Care Vor Participa
3. CONSIDERATII
3.1 Metoda Portretului Vorbit
3.2 Prezentarea Pentru Recunoastere A Persoanelor
3.3 Recunoasterea Persoanelor Dupa Fotografie
3.4 Recunoasterea Persoanelor Dupa Voce Si Vorbire
3.5 Recunoasterea Persoanelor Dupa Mers
3.6 Prezentarea Pentru Recunoastere A Cadavrelor
4. FIXAREA REZULTATELOR PREZENTARII PENTRU RECUNOASTERE
5. CONCLUZII
6. ANEXE
7. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Analiza dobandirii proprietatii din perspectiva dreptului roman
1. INTRODUCERE
2. PROPRIETATEA SI DREPTUL DE PROPRIETATE - ASPECTE GENERALE
2.1 Notiunea De Proprietate
2.1.1 Proprietatea Sub Aspect Social - Economic
2.1.2 Proprietatea Sub Aspect Juridic
2.2 Tipuri De Proprietate In Dreptul Roman
2.2.1 Proprietatea Quiritara
2.2.2 Proprietatea Pretoriana
2.2.3 Alte Cazuri De Proprietate Pretoriana
2.2.4 Proprietatea Peregrina
2.2.5 Proprietatea Provinciala
3. MODURI DE DOBANDIRE A PROPRIETATII
3.1 Clasificarea Modurilor De Dobandire A Proprietatii
3.2 Moduri De Dobandire A Proprietatii Dupa Dreptul Natural Al Gintilor
3.2.1 Accesiunea (accessio)
3.2.2 Ocupatiunea (ocupatio)
3.2.3 Traditiunea (traditio)
3.2.4 Specificatiunea (specificatio)
3.2.5 Prescriptio Longi Si Longissimi Temporis
3.2.6 Dobandirea Fructelor (fructi Perceptio)
3.3 Moduri De Dobandire A Proprietatii Dupa Dreptul Civil (ius Civile)
3.3.1 Uzucapiunea (usucapio)
3.3.2 Mancipatiunea (mancipatio)
3.3.3 Legea (lex)
3.3.4 Atribuirea (adiudicatio)
3.3.5 Cesiunea In Fata Magistratului Judiciar (in Iure Cesio)
4. SANCTIUNILE DREPTULUI DE PROPRIETATE
4.1 Semnificatiile Juridice Ale Apararii Proprietatii
4.2 Sanctiunea Proprietatii Quiritare
4.3 Sanctiunea Proprietatii Pretoriene
4.4 Protejarea Juridica A Altor Forme Particulare
4.4.1 Sanctiunea Proprietatii Provinciale
4.4.2 Sanctiunea Proprietatii Peregrine
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
2. PROPRIETATEA SI DREPTUL DE PROPRIETATE - ASPECTE GENERALE
2.1 Notiunea De Proprietate
2.1.1 Proprietatea Sub Aspect Social - Economic
2.1.2 Proprietatea Sub Aspect Juridic
2.2 Tipuri De Proprietate In Dreptul Roman
2.2.1 Proprietatea Quiritara
2.2.2 Proprietatea Pretoriana
2.2.3 Alte Cazuri De Proprietate Pretoriana
2.2.4 Proprietatea Peregrina
2.2.5 Proprietatea Provinciala
3. MODURI DE DOBANDIRE A PROPRIETATII
3.1 Clasificarea Modurilor De Dobandire A Proprietatii
3.2 Moduri De Dobandire A Proprietatii Dupa Dreptul Natural Al Gintilor
3.2.1 Accesiunea (accessio)
3.2.2 Ocupatiunea (ocupatio)
3.2.3 Traditiunea (traditio)
3.2.4 Specificatiunea (specificatio)
3.2.5 Prescriptio Longi Si Longissimi Temporis
3.2.6 Dobandirea Fructelor (fructi Perceptio)
3.3 Moduri De Dobandire A Proprietatii Dupa Dreptul Civil (ius Civile)
3.3.1 Uzucapiunea (usucapio)
3.3.2 Mancipatiunea (mancipatio)
3.3.3 Legea (lex)
3.3.4 Atribuirea (adiudicatio)
3.3.5 Cesiunea In Fata Magistratului Judiciar (in Iure Cesio)
4. SANCTIUNILE DREPTULUI DE PROPRIETATE
4.1 Semnificatiile Juridice Ale Apararii Proprietatii
4.2 Sanctiunea Proprietatii Quiritare
4.3 Sanctiunea Proprietatii Pretoriene
4.4 Protejarea Juridica A Altor Forme Particulare
4.4.1 Sanctiunea Proprietatii Provinciale
4.4.2 Sanctiunea Proprietatii Peregrine
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
Analiza teoretica a tentativei din perspectiva Dreptului Penal Legal
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND FORMELE TENTATIVEI
1.1 Notiuni
1.2 Tentativa Si Fazele Desfasurarii Manifestarii Exterioare
1.3 Tentativa Ca Forma A Infractiunii
1.4 Referinte Istorice
1.4.1 Consideratii Introductive
1.4.2 Tentativa In Vechiul Drept Roman
1.4.3 Tentativa In Dreptul German
1.4.4 Tentativa In Dreptul Canonic
1.4.5 Tentativa In Dreptul Italic
1.4.6 Tentativa In Dreptul Francez
1.4.7 Tentativa In Vechiul Drept Englez
1.4.8 Tentativa In Vechiul Drept Romanesc
1.4.9 Institutia Tentativei In Legislatia Romana
2. ACTELE PREGATITOARE
2.1 Concept
2.2 Delimitarea Actelor De Pregatire De Cele De Executare
2.2.1 Criteriul Subiectiv
2.2.2 Criteriul Obiectiv
2.2.3 Criteriul Formal
2.3 Tratamentul Actelor Pregatitoare
2.3.1 Conceptia Obiectiva
2.3.2 Conceptia Incriminarii Limitate A Actelor Premergatoare
2.3.3 Conceptia Incriminarii Nelimitate A Actelor Premergatoare
3. ACTELE DE EXECUTARE
3.1 Concept
3.2 Conditii Generale Ale Tentative
3.2.1 Consideratii Introductive
3.2.2 Intentia De A Savarsi Infractiunea
3.2.3 Punerea In Executare A Actiunii
3.2.4 Executarea Sa Fi Fost Intrerupta Sau Sa Nu - Si Fi Produs Rezultatul
3.3 Conditii Speciale Ale Diferitelor Modalitati Ale Tentativei
3.3.1 Tentativa Intrerupta
3.3.2 Tentativa Perfecta (terminata)
3.3.3 Tentativa Improprie
3.3.3.1 Tentativa Relativ Improprie
3.3.3.2 Tentativa Absolut Improprie
3.3.3.3 Fapta Putativa
3.4 Situatii In Care Nu Exista Tentativa
3.4.1 Consideratii Introductive
3.4.1.1 Cauze De Ordin Material
3.4.1.2 Cauze Subiective, Datorita Carora Nu Poate Exista Tentativa
3.5 Tratamentul Tentativei
4. DESISTAREA SI IMPIEDICAREA PRODUCERII REZULTATULUI
4.1 Concept
4.2 Conditiile Desistarii Si Ale Impiedicarii Rezultatului
4.2.1 Conditiile Desistarii
4.2.2 Conditiile Impiedicarii Producerii Rezultatului
4.3 Tratamentul Desistarii Voluntare Si Impiedicarii Producerii Rezultatului
5. TENTATIVA IN CAZURI SPECIALE
5.1 Tentativa Si Participatia
5.2 Tentativa In Cazul Diferitelor Forme De Infractiuni
6. CONSIDERATII FINALE SI PROPUNERI DE LEGE FERENDA
7. BIBLIOGRAFIE
1.1 Notiuni
1.2 Tentativa Si Fazele Desfasurarii Manifestarii Exterioare
1.3 Tentativa Ca Forma A Infractiunii
1.4 Referinte Istorice
1.4.1 Consideratii Introductive
1.4.2 Tentativa In Vechiul Drept Roman
1.4.3 Tentativa In Dreptul German
1.4.4 Tentativa In Dreptul Canonic
1.4.5 Tentativa In Dreptul Italic
1.4.6 Tentativa In Dreptul Francez
1.4.7 Tentativa In Vechiul Drept Englez
1.4.8 Tentativa In Vechiul Drept Romanesc
1.4.9 Institutia Tentativei In Legislatia Romana
2. ACTELE PREGATITOARE
2.1 Concept
2.2 Delimitarea Actelor De Pregatire De Cele De Executare
2.2.1 Criteriul Subiectiv
2.2.2 Criteriul Obiectiv
2.2.3 Criteriul Formal
2.3 Tratamentul Actelor Pregatitoare
2.3.1 Conceptia Obiectiva
2.3.2 Conceptia Incriminarii Limitate A Actelor Premergatoare
2.3.3 Conceptia Incriminarii Nelimitate A Actelor Premergatoare
3. ACTELE DE EXECUTARE
3.1 Concept
3.2 Conditii Generale Ale Tentative
3.2.1 Consideratii Introductive
3.2.2 Intentia De A Savarsi Infractiunea
3.2.3 Punerea In Executare A Actiunii
3.2.4 Executarea Sa Fi Fost Intrerupta Sau Sa Nu - Si Fi Produs Rezultatul
3.3 Conditii Speciale Ale Diferitelor Modalitati Ale Tentativei
3.3.1 Tentativa Intrerupta
3.3.2 Tentativa Perfecta (terminata)
3.3.3 Tentativa Improprie
3.3.3.1 Tentativa Relativ Improprie
3.3.3.2 Tentativa Absolut Improprie
3.3.3.3 Fapta Putativa
3.4 Situatii In Care Nu Exista Tentativa
3.4.1 Consideratii Introductive
3.4.1.1 Cauze De Ordin Material
3.4.1.2 Cauze Subiective, Datorita Carora Nu Poate Exista Tentativa
3.5 Tratamentul Tentativei
4. DESISTAREA SI IMPIEDICAREA PRODUCERII REZULTATULUI
4.1 Concept
4.2 Conditiile Desistarii Si Ale Impiedicarii Rezultatului
4.2.1 Conditiile Desistarii
4.2.2 Conditiile Impiedicarii Producerii Rezultatului
4.3 Tratamentul Desistarii Voluntare Si Impiedicarii Producerii Rezultatului
5. TENTATIVA IN CAZURI SPECIALE
5.1 Tentativa Si Participatia
5.2 Tentativa In Cazul Diferitelor Forme De Infractiuni
6. CONSIDERATII FINALE SI PROPUNERI DE LEGE FERENDA
7. BIBLIOGRAFIE
Teoretizari ale izvoarelor si princiipiilor dreptului muncii
1. DREPTUL MUNCII CA RAMURA DE DREPT
1.1 Consideratii Generale Privind Dreptul Muncii
1.1.1 Notiune
1.1.2 Obiect
1.2 Raportul Juridic De Munca
1.2.1 Definitie
1.2.2 Trasaturi Caracteristice
1.3 Dreptul Muncii Si Alte Ramuri De Drept
2. IZVOARELE DREPTULUI MUNCII
2.1 Notiuni Generale
2.1.1 Definitie
2.1.2 Clasificare
2.2 Izvoare Comune Cu Cele Ale Altor Ramuri De Drept
2.3 Izvoare Specifice Dreptului Muncii
3. PRIVIRE GENERALA ASUPRA PRINCIPIILOR DREPTULUI MUNCII
3.1 Consideratii Generale
3.1.1 Notiune
3.1.2 Importanta Principiilor Fundamentale Ale Dreptului Muncii
3.1.3 Clasificare
3.2 Principiile Generale Ale Dreptului Roman
3.2.1 Asigurarea Bazelor Legale
3.2.2 Principiul Libertatii Si Egalitatii
3.2.3 Principiul Responsabilitatii
3.2.4 Principiul Echitatii Si Justitiei
4. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI MUNCII
4.1 Liberatea Muncii
4.2 Interzicerea Muncii Fortate
4.3 Egalitatea De Tratament Fata De Toti Salariatii Si Angajatii
4.4 Principiul Negocierii Conditiilor De Munca
4.4.1 Negocierea Colectiva
4.4.2 Negocierea Contractului
4.5 Indatorirea De A Respecta Deptul Muncii
4.5.1 Disciplina Muncii - Conditie Fundamentala A Desfasurarii Procesului De Munca
4.5.2 Izvoare De Drept In Materia Disciplinei Muncii
4.5.3 Caile De Infaptuire A Disciplinei Muncii
4.5.4 Consecintele Incalcarii Disciplinei Muncii
4.6 Principiul Protectiei Muncii
4.6.1 Notiune Si Consacrare Juridica
4.6.2 Trasaturi Caracteristice
4.6.3 Domeniul De Aplicare
4.6.4 Normele De Protectie A Muncii
4.6.5 Masurile De Protectie A Muncii
4.6.6 Obligatiile Angajatorilor Si Salariatilor Privind Protectia Muncii
4.6.7 Norme Comunitare Privind Securitatea Si Sanatatea Locului De Munca
4.7 Dreptul La Odihna
4.7.1 Notiune
4.7.2 Formele Timpului De Odihna
4.7.3 Concediul De Odihna
4.7.4 Alte Forme Ale Timpului De Odihna
4.8 Dreptul La Greva
4.8.1 Reglementare Juridica
4.8.2 Greva - Definitie Si Clasificare
4.8.3 Exercitarea Dreptului La Greva
4.9 Dreptul La Libera Asociere
4.9.1 Notiune Si Reglementare Juridica
4.9.2 Sindicatele
4.9.3 Patronatele
4.10 Perfectionarea Pregatirii Profesionale
4.10.1 Formarea Profesionala
4.10.2 Contracte Speciale De Formare Profesional Si Contractul De Ucenicie
4.10.3 Concediile Pentru Formare Profesionala
4.11 Dreptul La Protectie Sociala
4.11.1 Consideratii Generala Privind Securitatea Sociala
4.11.2 Raporturi De Asigurari Sociale
4.11.3 Raportul De Asistenta Sociala
4.12 Principiul Bunei - Credinte
4.13 Principiul Consensualitatii
4.13.1 Cadrul General
4.13.2 Libera Circulatie A Lucratorilor
4.13.3 Libera Circulatie A Persoanelor Intre Statele Membre Si Tarile Candidate La Aderarea U. E.
4.13.4 Libera Circulatie A Persoanelor In Dreptul National
4.13.5 Circulatia Fortei De Munca
4.13.6 Acorduri Privind Circulatia Fortei De Munca
4.13.7 Organizarea Si Desfasurarea Unor Activitati Economice De Catre Persoane Fizice
4.13.8 Coordonarea Sistemelor De Securitate Sociala
4.13.9 Dreptul De A Initia Si Dezvolta Activitati Economice Ca Angajati Proprii Si De A Infiinta Si Conduce Intreprinderi, In Special Companii Pe Care Le Controleaza Efectiv
5. CONCLUZII SI PROPUNERI DE "LEGE FERENDA"
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Consideratii Generale Privind Dreptul Muncii
1.1.1 Notiune
1.1.2 Obiect
1.2 Raportul Juridic De Munca
1.2.1 Definitie
1.2.2 Trasaturi Caracteristice
1.3 Dreptul Muncii Si Alte Ramuri De Drept
2. IZVOARELE DREPTULUI MUNCII
2.1 Notiuni Generale
2.1.1 Definitie
2.1.2 Clasificare
2.2 Izvoare Comune Cu Cele Ale Altor Ramuri De Drept
2.3 Izvoare Specifice Dreptului Muncii
3. PRIVIRE GENERALA ASUPRA PRINCIPIILOR DREPTULUI MUNCII
3.1 Consideratii Generale
3.1.1 Notiune
3.1.2 Importanta Principiilor Fundamentale Ale Dreptului Muncii
3.1.3 Clasificare
3.2 Principiile Generale Ale Dreptului Roman
3.2.1 Asigurarea Bazelor Legale
3.2.2 Principiul Libertatii Si Egalitatii
3.2.3 Principiul Responsabilitatii
3.2.4 Principiul Echitatii Si Justitiei
4. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI MUNCII
4.1 Liberatea Muncii
4.2 Interzicerea Muncii Fortate
4.3 Egalitatea De Tratament Fata De Toti Salariatii Si Angajatii
4.4 Principiul Negocierii Conditiilor De Munca
4.4.1 Negocierea Colectiva
4.4.2 Negocierea Contractului
4.5 Indatorirea De A Respecta Deptul Muncii
4.5.1 Disciplina Muncii - Conditie Fundamentala A Desfasurarii Procesului De Munca
4.5.2 Izvoare De Drept In Materia Disciplinei Muncii
4.5.3 Caile De Infaptuire A Disciplinei Muncii
4.5.4 Consecintele Incalcarii Disciplinei Muncii
4.6 Principiul Protectiei Muncii
4.6.1 Notiune Si Consacrare Juridica
4.6.2 Trasaturi Caracteristice
4.6.3 Domeniul De Aplicare
4.6.4 Normele De Protectie A Muncii
4.6.5 Masurile De Protectie A Muncii
4.6.6 Obligatiile Angajatorilor Si Salariatilor Privind Protectia Muncii
4.6.7 Norme Comunitare Privind Securitatea Si Sanatatea Locului De Munca
4.7 Dreptul La Odihna
4.7.1 Notiune
4.7.2 Formele Timpului De Odihna
4.7.3 Concediul De Odihna
4.7.4 Alte Forme Ale Timpului De Odihna
4.8 Dreptul La Greva
4.8.1 Reglementare Juridica
4.8.2 Greva - Definitie Si Clasificare
4.8.3 Exercitarea Dreptului La Greva
4.9 Dreptul La Libera Asociere
4.9.1 Notiune Si Reglementare Juridica
4.9.2 Sindicatele
4.9.3 Patronatele
4.10 Perfectionarea Pregatirii Profesionale
4.10.1 Formarea Profesionala
4.10.2 Contracte Speciale De Formare Profesional Si Contractul De Ucenicie
4.10.3 Concediile Pentru Formare Profesionala
4.11 Dreptul La Protectie Sociala
4.11.1 Consideratii Generala Privind Securitatea Sociala
4.11.2 Raporturi De Asigurari Sociale
4.11.3 Raportul De Asistenta Sociala
4.12 Principiul Bunei - Credinte
4.13 Principiul Consensualitatii
4.13.1 Cadrul General
4.13.2 Libera Circulatie A Lucratorilor
4.13.3 Libera Circulatie A Persoanelor Intre Statele Membre Si Tarile Candidate La Aderarea U. E.
4.13.4 Libera Circulatie A Persoanelor In Dreptul National
4.13.5 Circulatia Fortei De Munca
4.13.6 Acorduri Privind Circulatia Fortei De Munca
4.13.7 Organizarea Si Desfasurarea Unor Activitati Economice De Catre Persoane Fizice
4.13.8 Coordonarea Sistemelor De Securitate Sociala
4.13.9 Dreptul De A Initia Si Dezvolta Activitati Economice Ca Angajati Proprii Si De A Infiinta Si Conduce Intreprinderi, In Special Companii Pe Care Le Controleaza Efectiv
5. CONCLUZII SI PROPUNERI DE "LEGE FERENDA"
6. BIBLIOGRAFIE
Studiul privind dreptului umanitar in cadrul conflictelor din fosta Iugoslavie
1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EVOLUTIA FOSTULUI STAT IUGOSLAVIA IN BALCANI
1.1 Istoricul Aparitiei Si Dezvoltarii Statului Federal In Balcani
1.2 Unele Consideratii Privind Conceptul De Suveranitate
1.3 Consideratii Generale Privind Problema Panslavismului Danubian
1.4 Rolul Pe Care La Jucat Dupa Cel De - Al Ii - Lea Razboi Mondial Tito In Fostul Spatiu Al Iugoslaviei
1.5 Principalele Probleme De Ordin Istoric Si Al Conflictelor Interednice In Spatiul Fostului Stat Iugoslavia
1.6 Structura Populatiei Si Aparitia Conflictelor Interetnice In Bosnia Hertegovina
1.7 Elemente Privind Structura Populatiei Si Conflictele Interednice In Kosovo
2. PROBLEMATICA CE S - A IVIT ODATA CU DEZMEMBRAREA A IUGOSLAVIA
2.1 Dezmembrarea Sloveniei Si Croatiei
2.2 Razboiul Si Conflictele In Bosnia - Hertegovina
2.3 Conflictele Din Kosovo
3. GRAVELE PROBLEME UMANITARE CE AU APARUT IN FOSTUL SPATIU AL IUGOSLAVIEI IN URMA CONFLICTELOR
3.1 Rolul Organizatiilor Militare Nationaliste Ce S - Au Format Din Fostul Stat Iugoslavia
3.2 Probleme Umanitare Care Au Aparut Ca Urmare A Acestor Conflicte
3.3 Problema Refugiatilor Si Modul In Care A Fost Solutionata De Organizatiile Umanitare
4. UNELE PROBLEME PRIVIND CONCEPTUL DE INTERVENTIE UMANITARA IN DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC
4.1 Necesitatea Interventie Militare In Iugoslavia
4.2 Modul In Care Au Fost Respectate Principiile Dreptului International Umanitar
4.3 Modul In Care A Actionat Comitectul Internatiuonal Al Crucii Rosii
4.4 Situatia Ranitilor, Bolnavilor Si Populatiei Civile In Conflict
5. SOCIETATEA INTERNATIONALA CONTEMPORANA SI ROLUL ACESTEIA IN CONFLICTELE DI FOST IUGOSLAVIE
5.1 Infiintarea Tribunalului International Pentru Judecarea Crimelor Comise In Spatiul Fostei Iugoslavii
5.2 Unele Probleme Privind Procedura In Fata Acestor Instante
5.3 Modul In Care Societatea Internationala A Actionat Prin Formarea Si Instaurarea Unor Forte De Mentinere A Pacii In Bosnia - Hertegovina Si In Kosovo
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
1.1 Istoricul Aparitiei Si Dezvoltarii Statului Federal In Balcani
1.2 Unele Consideratii Privind Conceptul De Suveranitate
1.3 Consideratii Generale Privind Problema Panslavismului Danubian
1.4 Rolul Pe Care La Jucat Dupa Cel De - Al Ii - Lea Razboi Mondial Tito In Fostul Spatiu Al Iugoslaviei
1.5 Principalele Probleme De Ordin Istoric Si Al Conflictelor Interednice In Spatiul Fostului Stat Iugoslavia
1.6 Structura Populatiei Si Aparitia Conflictelor Interetnice In Bosnia Hertegovina
1.7 Elemente Privind Structura Populatiei Si Conflictele Interednice In Kosovo
2. PROBLEMATICA CE S - A IVIT ODATA CU DEZMEMBRAREA A IUGOSLAVIA
2.1 Dezmembrarea Sloveniei Si Croatiei
2.2 Razboiul Si Conflictele In Bosnia - Hertegovina
2.3 Conflictele Din Kosovo
3. GRAVELE PROBLEME UMANITARE CE AU APARUT IN FOSTUL SPATIU AL IUGOSLAVIEI IN URMA CONFLICTELOR
3.1 Rolul Organizatiilor Militare Nationaliste Ce S - Au Format Din Fostul Stat Iugoslavia
3.2 Probleme Umanitare Care Au Aparut Ca Urmare A Acestor Conflicte
3.3 Problema Refugiatilor Si Modul In Care A Fost Solutionata De Organizatiile Umanitare
4. UNELE PROBLEME PRIVIND CONCEPTUL DE INTERVENTIE UMANITARA IN DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC
4.1 Necesitatea Interventie Militare In Iugoslavia
4.2 Modul In Care Au Fost Respectate Principiile Dreptului International Umanitar
4.3 Modul In Care A Actionat Comitectul Internatiuonal Al Crucii Rosii
4.4 Situatia Ranitilor, Bolnavilor Si Populatiei Civile In Conflict
5. SOCIETATEA INTERNATIONALA CONTEMPORANA SI ROLUL ACESTEIA IN CONFLICTELE DI FOST IUGOSLAVIE
5.1 Infiintarea Tribunalului International Pentru Judecarea Crimelor Comise In Spatiul Fostei Iugoslavii
5.2 Unele Probleme Privind Procedura In Fata Acestor Instante
5.3 Modul In Care Societatea Internationala A Actionat Prin Formarea Si Instaurarea Unor Forte De Mentinere A Pacii In Bosnia - Hertegovina Si In Kosovo
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
Drepturile omului din perspectiva actiunii organelor de politie
1. JURISPRUDENTA CONVENTIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI PRIVITOARE LA POLITIE
1.1 Introducere
1.2 Principii Fundamentale Ale Conventiei Si Jurisprudentei Sale
1.3 Libertatea Si Securitatea Persoanei, Mai Ales, In Cazul Interogatoriilor Si A Arestului Preventiv
1.4 Respectul Vietii De Familie Si Private, Perchezitia Si Accesul Detinutilor La Familia Si Avocatul Lor
1.5 Limitele Puterii Discretionare In Materia Recursului La Forta Pentru Mentinerea Ordinii Publice, Mai Ales, In Caz De Intrunire Pasnica
2. ROLUL CONSILIULUI EUROPEI IN STABILIREA UNOR STANDARDE DE COMPORTAMENT IN POLITIE
2.1 Programul "Politia Si Dreptului Omului, 1997 - 2000"
2.2 Munca Politiei Si Drepturile Omului, O Problemaatica De Bune Practici
3. PRACTICA ROMANIEI IN DOMENIU
3.1 Norme Si Standarde Ale Drepturilor Omului Privind Activitatea Organelor De Politie
3.2 Politia Si Comunitatea Un Parteneriat Perfectabil
4. CONCLUZII
5. DREPTURILE OMULUI SI ACTIVITATEA MINISTERULUI DE INTERNE
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Introducere
1.2 Principii Fundamentale Ale Conventiei Si Jurisprudentei Sale
1.3 Libertatea Si Securitatea Persoanei, Mai Ales, In Cazul Interogatoriilor Si A Arestului Preventiv
1.4 Respectul Vietii De Familie Si Private, Perchezitia Si Accesul Detinutilor La Familia Si Avocatul Lor
1.5 Limitele Puterii Discretionare In Materia Recursului La Forta Pentru Mentinerea Ordinii Publice, Mai Ales, In Caz De Intrunire Pasnica
2. ROLUL CONSILIULUI EUROPEI IN STABILIREA UNOR STANDARDE DE COMPORTAMENT IN POLITIE
2.1 Programul "Politia Si Dreptului Omului, 1997 - 2000"
2.2 Munca Politiei Si Drepturile Omului, O Problemaatica De Bune Practici
3. PRACTICA ROMANIEI IN DOMENIU
3.1 Norme Si Standarde Ale Drepturilor Omului Privind Activitatea Organelor De Politie
3.2 Politia Si Comunitatea Un Parteneriat Perfectabil
4. CONCLUZII
5. DREPTURILE OMULUI SI ACTIVITATEA MINISTERULUI DE INTERNE
6. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind emanciparea femeii si a formelor de discriminare fata de femei
1. SCURT ISTORIC
1.1 Pe Plan Intern
1.2 Pe Plan International
2. REGLEMENTARI INTERNE
2.1 Legea Privind Egalitatea De Sanse Intre Femei Si Barbati Din 8 Mai 2002
2.2 Codul Muncii
2.3 Codul Familiei
2.4 Organizatii Neguvernamentale
2.5 Conventii La Care A Aderat Romania
3. REGLEMENTARI INTERNATIONALE LA O. N. U.
3.1 Comisia Pentru Conditia Femeii
3.2 Declaratia Universala A Drepturilor Omulu1. (d. U. D. O. )
3.3 Conventia Pentru Reprimarea Traficului Cu Fiinte Umane Si A Exploatarii Prostitutiei Semenilor
3.4 Conventia Asupra Drepturilor Politice Ale Femeii
3.5 Conventia Asupra Cetateniei Femeii Casatorite
3.6 Conventia Privind Lupta Impotriva Discriminarii In Domeniul Invatamantului
3.7 Conventia Privind Consimtamantul La Casatorie, Varsta Minima Pentru Casatorie Si Inregistrarea Ei
3.8 Pactul Cu Privire La Drepturile Economice, Sociale Si Culturale (1966). Pactul Cu Privire La Drepturile Civile Si Politice (1966)
3.9 Declaratia Privind Eliminarea Discriminarii Fata De Femei
3.10 Declaratia Asupra Protectiei Femeii Si Copiilor In Perioade Exceptionale Si De Conflict Armat
3.11 1975 - An International Al Femeii
3.12 Deceniul Natiunilor Unite Pentru Femei: Egalitate, Dezvoltare Si Pace - 1976 - 1985
3.13 Conventia Asupra Eliminarii Tuturor Formelor De Discriminare Fata De Femei - Cedaw
3.14 Declaratia Asupra Participarii Femeii La Promovarea Pacii Si Cooperarii Internationale
3.15 Declaratia Asupra Eliminarii Violentei Impotriva Femeilor
3.16 Documentul Final Al Conferintei Mondiale Asupra Drepturilor Omului Din Iunie 1993
3.17 Conferinta Mondiala A Femeilor - Beijing 4 - 15 Septembrie 1995
4. REGLEMENTARI REGIONALE EUROPENE
4.1 Organizatia Internationala A Muncii
4.2 Uniunea Europeana
4.3 Organizatia Pentru Securitate Si Cooperare In Europa
5. JURISPRUDENTA
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
1.1 Pe Plan Intern
1.2 Pe Plan International
2. REGLEMENTARI INTERNE
2.1 Legea Privind Egalitatea De Sanse Intre Femei Si Barbati Din 8 Mai 2002
2.2 Codul Muncii
2.3 Codul Familiei
2.4 Organizatii Neguvernamentale
2.5 Conventii La Care A Aderat Romania
3. REGLEMENTARI INTERNATIONALE LA O. N. U.
3.1 Comisia Pentru Conditia Femeii
3.2 Declaratia Universala A Drepturilor Omulu1. (d. U. D. O. )
3.3 Conventia Pentru Reprimarea Traficului Cu Fiinte Umane Si A Exploatarii Prostitutiei Semenilor
3.4 Conventia Asupra Drepturilor Politice Ale Femeii
3.5 Conventia Asupra Cetateniei Femeii Casatorite
3.6 Conventia Privind Lupta Impotriva Discriminarii In Domeniul Invatamantului
3.7 Conventia Privind Consimtamantul La Casatorie, Varsta Minima Pentru Casatorie Si Inregistrarea Ei
3.8 Pactul Cu Privire La Drepturile Economice, Sociale Si Culturale (1966). Pactul Cu Privire La Drepturile Civile Si Politice (1966)
3.9 Declaratia Privind Eliminarea Discriminarii Fata De Femei
3.10 Declaratia Asupra Protectiei Femeii Si Copiilor In Perioade Exceptionale Si De Conflict Armat
3.11 1975 - An International Al Femeii
3.12 Deceniul Natiunilor Unite Pentru Femei: Egalitate, Dezvoltare Si Pace - 1976 - 1985
3.13 Conventia Asupra Eliminarii Tuturor Formelor De Discriminare Fata De Femei - Cedaw
3.14 Declaratia Asupra Participarii Femeii La Promovarea Pacii Si Cooperarii Internationale
3.15 Declaratia Asupra Eliminarii Violentei Impotriva Femeilor
3.16 Documentul Final Al Conferintei Mondiale Asupra Drepturilor Omului Din Iunie 1993
3.17 Conferinta Mondiala A Femeilor - Beijing 4 - 15 Septembrie 1995
4. REGLEMENTARI REGIONALE EUROPENE
4.1 Organizatia Internationala A Muncii
4.2 Uniunea Europeana
4.3 Organizatia Pentru Securitate Si Cooperare In Europa
5. JURISPRUDENTA
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
Activitatea organelor de politie din punct de vedere al drepturilor omului
1. LOCUL SI ROLUL POLITIEI IN SISTEMUL ORGANELOR STATULUI DE DREPT
1.1 Consideratii Generale Cu Privire La Situatia Politiei Din Romania Dupa Revolutia Din Decembrie 1989
1.2 Locul Politiei In Sistemul Organelor Statului De Drept
1.3 Rolul Politiei In Sistemul Organelor Statului De Drept
2. PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE ORGANELOR DE POLITIE. PUNCTELE DE INCIDENTA ALE ACTIVITATII ACESTORA CU CETATENII
2.1 Atributii Referitoare La Asigurarea Respectarii Legilor, A Ordinii Si Linistii Publice
2.2 Atributii Vizand Activitatea De Pasapoarte Si Politie De Frontiera
2.3 Atributii Privind Paza Si Supravegherea Frontierei
2.4 Atributii Referitoare La Organizarea Si Functionarea Interna A Sistemului Ministerului Administratiei Si Internelor
2.5 Punctele De Incidenta Ale Acestora Cu Cetatenii
3. DREPTURILE ESENTIALE PE CARE POLITIA LE APARA IN ACTIVITATEA PE CARE O DESFASOARA IN CONFORMITATE CU LEGISLATIA IN VIGOARE
3.1 Apararea Drepturilor Civile
3.2 Apararea Drepturilor Politice
3.3 Apararea Drepturilor Economice Si Sociale
3.4 Apararea Drepturilor Copilului Si Tineretulu1. Protectia Speciala A Persoanelor Cu Handicap
3.5 Apararea Drepturilor Femeii
4. RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI DE CATRE ORGANELE DE POLITIE IN FAZA ACTELOR PREMERGATOARE SI A URMARIRII PENALE
4.1 Respectarea Drepturilor Si Libertatile Omului In Faza Actelor Premergatoare
4.2 Respectarea Drepturilor Omului In Faza De Urmarire Penala
5. BIBLIOGRAFIE
1.1 Consideratii Generale Cu Privire La Situatia Politiei Din Romania Dupa Revolutia Din Decembrie 1989
1.2 Locul Politiei In Sistemul Organelor Statului De Drept
1.3 Rolul Politiei In Sistemul Organelor Statului De Drept
2. PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE ORGANELOR DE POLITIE. PUNCTELE DE INCIDENTA ALE ACTIVITATII ACESTORA CU CETATENII
2.1 Atributii Referitoare La Asigurarea Respectarii Legilor, A Ordinii Si Linistii Publice
2.2 Atributii Vizand Activitatea De Pasapoarte Si Politie De Frontiera
2.3 Atributii Privind Paza Si Supravegherea Frontierei
2.4 Atributii Referitoare La Organizarea Si Functionarea Interna A Sistemului Ministerului Administratiei Si Internelor
2.5 Punctele De Incidenta Ale Acestora Cu Cetatenii
3. DREPTURILE ESENTIALE PE CARE POLITIA LE APARA IN ACTIVITATEA PE CARE O DESFASOARA IN CONFORMITATE CU LEGISLATIA IN VIGOARE
3.1 Apararea Drepturilor Civile
3.2 Apararea Drepturilor Politice
3.3 Apararea Drepturilor Economice Si Sociale
3.4 Apararea Drepturilor Copilului Si Tineretulu1. Protectia Speciala A Persoanelor Cu Handicap
3.5 Apararea Drepturilor Femeii
4. RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI DE CATRE ORGANELE DE POLITIE IN FAZA ACTELOR PREMERGATOARE SI A URMARIRII PENALE
4.1 Respectarea Drepturilor Si Libertatile Omului In Faza Actelor Premergatoare
4.2 Respectarea Drepturilor Omului In Faza De Urmarire Penala
5. BIBLIOGRAFIE
Analiza conferintelor internationale pentru protectia mediului
1. NECESITATEA PROTEJARII MEDIULUI
1.1 Formarea Si Dezvoltarea Dreptului International Al Mediului
1.2 Notiuni Introductive
1.2.1 Notiunea De Mediu
1.2.2 Obiectul Dreptului Mediului
1.2.3 Fenomenul De Poluare
1.2.4 Conceptul De Protectie A Mediului
1.2.5 Notiunile De Mediu Ambiant Si De Protectie
2. CONFERINTA DE LA STOCKHOLM
2.1 Conferinta Natiunilor Unite Privind Mediul Uman
2.2 Principiile Declaratiei De La Stockholm
3. CONFERINTA DE LA RIO DE JANEIRO
3.1 Drumul Spre Rio
3.2 Declaratia De La Rio Asupra Mediului Si Dezvoltarii
3.3 Agenda
3.3.1 Coordonate Sociale Si Economice
3.3.2 Conservarea Si Gospodarirea Resurselor
3.3.3 Consolidarea Rolului Principalelor Grupuri Sociale
3.3.4 Conceptul De Implementare
4. CONFERINTA DE LA JOHANNESBOURG
4.1 Pregatirea Conferintei
4.2 Documente Adoptate In Cadrul Summit - Ului De La Johannesburg
4.3 Declaratia Politica
4.4 Consideratii Finale
5. ANEXA
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Formarea Si Dezvoltarea Dreptului International Al Mediului
1.2 Notiuni Introductive
1.2.1 Notiunea De Mediu
1.2.2 Obiectul Dreptului Mediului
1.2.3 Fenomenul De Poluare
1.2.4 Conceptul De Protectie A Mediului
1.2.5 Notiunile De Mediu Ambiant Si De Protectie
2. CONFERINTA DE LA STOCKHOLM
2.1 Conferinta Natiunilor Unite Privind Mediul Uman
2.2 Principiile Declaratiei De La Stockholm
3. CONFERINTA DE LA RIO DE JANEIRO
3.1 Drumul Spre Rio
3.2 Declaratia De La Rio Asupra Mediului Si Dezvoltarii
3.3 Agenda
3.3.1 Coordonate Sociale Si Economice
3.3.2 Conservarea Si Gospodarirea Resurselor
3.3.3 Consolidarea Rolului Principalelor Grupuri Sociale
3.3.4 Conceptul De Implementare
4. CONFERINTA DE LA JOHANNESBOURG
4.1 Pregatirea Conferintei
4.2 Documente Adoptate In Cadrul Summit - Ului De La Johannesburg
4.3 Declaratia Politica
4.4 Consideratii Finale
5. ANEXA
6. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind asezamintele de detentie si siguranta acestora
1. PREVEDERI PRIVIND ORGANIZAREA ASEZAMINTELOR DE DETINERE
1.1 Documente Internationale Referitoare La Asezamintele De Detinere
1.1.1 Regulile Europene Pentru Penitenciare
1.1.2 Ansamblul De Reguli Minime Pentru Tratamentul Detinutilor
1.2 Prevederi Interne Cu Privire La Siguranta Materiala Si Siguranta Dinamica A Asezamintelor De Detentie
1.2.1 Codul Penal
1.2.2 Codul De Procedura Penala
1.2.3 Legea 23/1969 Privind Executarea Pedepselor
1.2.4 Regulamentul Privind Organizarea Si Executarea Serviciului De Paza, Escortare Si Supraveghere
1.3 Practica Unor State Privind Organizarea Asezamintelor De Detinere
1.3.1 Elvetia
1.3.2 Spania
2. ASEZAMINTE DE DETENTIE IN ROMANIA
2.1 Organizarea Interioara A Asezamintelor De Detinere
2.1.1 Sectorul Administrativ De Comanda
2.1.2 Sectorul De Detinere
2.1.3 Sectorul De Gospodarire. (g. A. Z. )
2.2 Clasificarea Asezamintelor De Detinere
2.3 Documente Necesare Asigurarii Sigurantei Asezamintelor De Detinere
2.3.1 Dosarul Cu Documente Operative Ale Loctiitorului Sef Tura
2.3.2 Raportul De Recunoastere A Punctului De Lucru
2.3.3 Raportul De Infiintare Si Functionare A Punctului De Lucru
2.3.4 Registrul Pentru Planificarea Subofiterilor In Serviciul De Paza Si Supraveghere
2.3.5 Registrul De Planificare In Serviciul De Escortare
2.3.6 Registrul De Procese Verbale Pentru Predarea Si Primirea Serviciului
2.3.7 Carnetul Postului
2.4 Planul De Alarmare Al Unitatilor
3. ORGANIZAREA SI EXECUTAREA SERVICIULUI DE PAZA
3.1 Organizarea Serviciului De Paza
3.2 Executarea Serviciului De Paza
3.3 Organizarea Apararii Asezamintelor De Detinere
3.3.1 Organizarea Dispozitivului De Aparare
3.3.2 Organizarea Sistemului De Foc
3.3.3 Dotarea Cu Armament Si Munitie A Subofiterilor Din Sectorul Operativ
3.3.4 Consemnul General Si Particular Al Posturilor
3.4 Grupa De Interventie In Asezamintele De Detinere
3.4.1 Grupa De Interventie In Penitenciarele De Maxima Siguranta
3.4.2 Grupa De Interventie In Celelante Penitenciare
4. PERSONALUL DIN SERVICIUL DE PAZA
4.1 Recomandari Internationale Privind Personalul Din Penitenciare
4.2 Indatoriri Generale Ale Personalului Din Serviciul De Paza
4.2.1 Indatoririle Loctiitorului Cu Siguranta Detinerii Si Regim Penitenciar
4.2.2 Indatoririle Ofiterului Instructor Paza
4.2.3 Indatoririle Sefului De Tura
4.2.4 Indatoririle Loctiitorului Sefului De Tura
4.2.5 Indatoririle Subofiterilor Din Serviciul De Paza
4.2.5.1 Indatoririle Subofiterului Sef De Schimb
4.2.5.2 Indatoririle Sefului Postului De Control
4.2.5.3 Indatoririle Subofiterului Din Postul De Santinela De Pe Perimetrul Asezamantului De Detinere
5. SITUATII DEOSEBITE PREZENTE IN ASEZAMINTELE DE DETINERE
5.1 Locuri Vulnerabile
5.2 Momente Vulnerabile
5.3 Modul De Actiune Al Personalului In Diferite Situatii
5.3.1 In Caz De Evadare
5.3.2 Modul De Actiune Al Personalului Din Serviciul De Paza In Cazul Producerii Unei Razvratiri A Detinutilor In Locul De Detinere
5.3.3 Modul De Actiune In Situatia Luarii De Ostateci
6. MIJLOACE TEHNICE AJUTATOARE LA PAZA SI IMOBILIZARE CE SE FOLOSESC IN SERVICIUL DE PAZA
6.1 Mijloace Tehnice De Legatura Si De Alarmare
6.2 Mijloace Necesare Functionarii Pazei
6.2.1 Imprejmuirile
6.2.2 Fasia De Control
6.2.3 Foisoarele De Paza
6.2.4 Sistemul De Iluminat
6.2.5 Amenajarile Genistice
6.3 Mijloacele De Imobilizare
6.3.1 Constrangerea Fizica
6.3.2 Catusele
6.3.3 Folosirea Bastoanelor
6.3.4 Dispozitive Cu Substante Iritant Lacrimogene
6.3.5 Alte Mijloace De Imobilizare
7. SISTEMUL INFORMATIZAT DE PAZA
7.1 Protectia Perimetrala
7.1.1 Tehnologii De Detectie
7.1.2 Evaluarea Alarmelor
7.2 Sistemul De Supraveghere Video
7.3 Sistemul De Blocare A Accesului
7.4 Dispeceratul De Securitate
8. CONCLUZII
9. BIBLIOGRAFIE
1.1 Documente Internationale Referitoare La Asezamintele De Detinere
1.1.1 Regulile Europene Pentru Penitenciare
1.1.2 Ansamblul De Reguli Minime Pentru Tratamentul Detinutilor
1.2 Prevederi Interne Cu Privire La Siguranta Materiala Si Siguranta Dinamica A Asezamintelor De Detentie
1.2.1 Codul Penal
1.2.2 Codul De Procedura Penala
1.2.3 Legea 23/1969 Privind Executarea Pedepselor
1.2.4 Regulamentul Privind Organizarea Si Executarea Serviciului De Paza, Escortare Si Supraveghere
1.3 Practica Unor State Privind Organizarea Asezamintelor De Detinere
1.3.1 Elvetia
1.3.2 Spania
2. ASEZAMINTE DE DETENTIE IN ROMANIA
2.1 Organizarea Interioara A Asezamintelor De Detinere
2.1.1 Sectorul Administrativ De Comanda
2.1.2 Sectorul De Detinere
2.1.3 Sectorul De Gospodarire. (g. A. Z. )
2.2 Clasificarea Asezamintelor De Detinere
2.3 Documente Necesare Asigurarii Sigurantei Asezamintelor De Detinere
2.3.1 Dosarul Cu Documente Operative Ale Loctiitorului Sef Tura
2.3.2 Raportul De Recunoastere A Punctului De Lucru
2.3.3 Raportul De Infiintare Si Functionare A Punctului De Lucru
2.3.4 Registrul Pentru Planificarea Subofiterilor In Serviciul De Paza Si Supraveghere
2.3.5 Registrul De Planificare In Serviciul De Escortare
2.3.6 Registrul De Procese Verbale Pentru Predarea Si Primirea Serviciului
2.3.7 Carnetul Postului
2.4 Planul De Alarmare Al Unitatilor
3. ORGANIZAREA SI EXECUTAREA SERVICIULUI DE PAZA
3.1 Organizarea Serviciului De Paza
3.2 Executarea Serviciului De Paza
3.3 Organizarea Apararii Asezamintelor De Detinere
3.3.1 Organizarea Dispozitivului De Aparare
3.3.2 Organizarea Sistemului De Foc
3.3.3 Dotarea Cu Armament Si Munitie A Subofiterilor Din Sectorul Operativ
3.3.4 Consemnul General Si Particular Al Posturilor
3.4 Grupa De Interventie In Asezamintele De Detinere
3.4.1 Grupa De Interventie In Penitenciarele De Maxima Siguranta
3.4.2 Grupa De Interventie In Celelante Penitenciare
4. PERSONALUL DIN SERVICIUL DE PAZA
4.1 Recomandari Internationale Privind Personalul Din Penitenciare
4.2 Indatoriri Generale Ale Personalului Din Serviciul De Paza
4.2.1 Indatoririle Loctiitorului Cu Siguranta Detinerii Si Regim Penitenciar
4.2.2 Indatoririle Ofiterului Instructor Paza
4.2.3 Indatoririle Sefului De Tura
4.2.4 Indatoririle Loctiitorului Sefului De Tura
4.2.5 Indatoririle Subofiterilor Din Serviciul De Paza
4.2.5.1 Indatoririle Subofiterului Sef De Schimb
4.2.5.2 Indatoririle Sefului Postului De Control
4.2.5.3 Indatoririle Subofiterului Din Postul De Santinela De Pe Perimetrul Asezamantului De Detinere
5. SITUATII DEOSEBITE PREZENTE IN ASEZAMINTELE DE DETINERE
5.1 Locuri Vulnerabile
5.2 Momente Vulnerabile
5.3 Modul De Actiune Al Personalului In Diferite Situatii
5.3.1 In Caz De Evadare
5.3.2 Modul De Actiune Al Personalului Din Serviciul De Paza In Cazul Producerii Unei Razvratiri A Detinutilor In Locul De Detinere
5.3.3 Modul De Actiune In Situatia Luarii De Ostateci
6. MIJLOACE TEHNICE AJUTATOARE LA PAZA SI IMOBILIZARE CE SE FOLOSESC IN SERVICIUL DE PAZA
6.1 Mijloace Tehnice De Legatura Si De Alarmare
6.2 Mijloace Necesare Functionarii Pazei
6.2.1 Imprejmuirile
6.2.2 Fasia De Control
6.2.3 Foisoarele De Paza
6.2.4 Sistemul De Iluminat
6.2.5 Amenajarile Genistice
6.3 Mijloacele De Imobilizare
6.3.1 Constrangerea Fizica
6.3.2 Catusele
6.3.3 Folosirea Bastoanelor
6.3.4 Dispozitive Cu Substante Iritant Lacrimogene
6.3.5 Alte Mijloace De Imobilizare
7. SISTEMUL INFORMATIZAT DE PAZA
7.1 Protectia Perimetrala
7.1.1 Tehnologii De Detectie
7.1.2 Evaluarea Alarmelor
7.2 Sistemul De Supraveghere Video
7.3 Sistemul De Blocare A Accesului
7.4 Dispeceratul De Securitate
8. CONCLUZII
9. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind realizarea dreptului si raspunderea civila
1. REALIZAREA DREPTULUI
1.1 Insertia Dreptului In Viata Sociala
1.2 Notiunea Reali Dreptului
1.3 Cunoasterea Si Difuzarea Dreptului
1.4 Acceptarea Regulilor Juridice De Catre Subiectele De Drept
1.5 Formele De Realizarea A Dreptului
1.6 Realizarea Dreptului Prin Aplicarea Normelor Juridice De Catre Organele Statului
1.7 Formele Procesului De Aplicare A Dreptului
2. RASPUNDEREA JURIDICA
2.1 Notiunea Si Importanta Raspunderii Juridice
2.2 Fundamentele Raspunderii Juridice
2.3 Principiile Raspunderii Juridice
2.4 Subiectele Raspunderii Juridice
2.5 Conditiile Raspunderii Juridice
2.6 Formele Raspunderii Juridice
3. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.1 Insertia Dreptului In Viata Sociala
1.2 Notiunea Reali Dreptului
1.3 Cunoasterea Si Difuzarea Dreptului
1.4 Acceptarea Regulilor Juridice De Catre Subiectele De Drept
1.5 Formele De Realizarea A Dreptului
1.6 Realizarea Dreptului Prin Aplicarea Normelor Juridice De Catre Organele Statului
1.7 Formele Procesului De Aplicare A Dreptului
2. RASPUNDEREA JURIDICA
2.1 Notiunea Si Importanta Raspunderii Juridice
2.2 Fundamentele Raspunderii Juridice
2.3 Principiile Raspunderii Juridice
2.4 Subiectele Raspunderii Juridice
2.5 Conditiile Raspunderii Juridice
2.6 Formele Raspunderii Juridice
3. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Studiu privind istoria statului si dreptului romanesc
1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE
1.1 Situatia Politico - Juridica A Tarilor Romane In Perioada Dinaintea Adoptarii Codului Caragea
1.1.1 Domnitorii Si Relatia Acestora Cu Imperiul Otoman
1.1.2 Ordinea Juridica A Regimului Pravilelor
1.1.3 Similitudinea Codului Caragea Cu Codul Calimach
1.2 Adoptarea Codului Caragea
1.2.1 Personalitatea Domnitorului Ioan Gheorghe Caragea
1.2.2 Intocmirea Codului Caragea Si Inovatiile Acestuia
1.2.2.1 Alcatuirea Comisiei De Redactare
1.2.2.2 Transpunerea In Scris A Dreptului Cutumiar
1.2.2.3 Compozitia Generala A Legiuirii
1.2.3 Valoarea Juridica A Codului Caragea
2. ANALIZA CONTINUTULUI CODULUI CARAGEA
2.1 Regimul Juridic Al Persoanelor
2.1.1 Principii Instituite
2.1.2 Analiza Prevederilor
2.2 Regimul Juridic Al Bunurilor
2.2.1 Principii Instituite
2.2.2 Analiza Prevederilor
2.3 Dreptul Obligatiilor Si Al Contractelor Civile
2.3.1 Principii Instituite In Materia Obligatiilor
2.3.2 Analiza Prevederilor Privind Contractele Civile
2.3.3 Analiza Celorlalte Prevederi Din Partea A Treia
2.4 Actele Cu Titlu Gratuit
2.4.1 Principii Instituite
2.4.2 Analiza Prevederilor Privind Donatiile
2.4.3 Analiza Prevederilor Privind Mostenirile
2.5 Dreptul Penal
2.5.1 Principii Instituite
2.5.2 Faptele Incriminate
2.6 Reforma Judecatoreasca
2.6.1 Reforma Procedurala
2.6.2 Reforma Institutionala
3. ACTELE NORMATIVE ADOPTATE ULTERIOR INTRARII IN VIGOARE A CODULUI CARAGEA
3.1 Variantele In Care A Circulat Codul Caragea
3.2 Actele Modificatoare Ale Codului
3.3 Influenta Codului Caragea Asupra Codurilor Moderne Adoptate In Adoua Jumatate A Sec. Al Xix - Lea
3.4 Concluzii
4. BIBLIOGRAFIE
1.1 Situatia Politico - Juridica A Tarilor Romane In Perioada Dinaintea Adoptarii Codului Caragea
1.1.1 Domnitorii Si Relatia Acestora Cu Imperiul Otoman
1.1.2 Ordinea Juridica A Regimului Pravilelor
1.1.3 Similitudinea Codului Caragea Cu Codul Calimach
1.2 Adoptarea Codului Caragea
1.2.1 Personalitatea Domnitorului Ioan Gheorghe Caragea
1.2.2 Intocmirea Codului Caragea Si Inovatiile Acestuia
1.2.2.1 Alcatuirea Comisiei De Redactare
1.2.2.2 Transpunerea In Scris A Dreptului Cutumiar
1.2.2.3 Compozitia Generala A Legiuirii
1.2.3 Valoarea Juridica A Codului Caragea
2. ANALIZA CONTINUTULUI CODULUI CARAGEA
2.1 Regimul Juridic Al Persoanelor
2.1.1 Principii Instituite
2.1.2 Analiza Prevederilor
2.2 Regimul Juridic Al Bunurilor
2.2.1 Principii Instituite
2.2.2 Analiza Prevederilor
2.3 Dreptul Obligatiilor Si Al Contractelor Civile
2.3.1 Principii Instituite In Materia Obligatiilor
2.3.2 Analiza Prevederilor Privind Contractele Civile
2.3.3 Analiza Celorlalte Prevederi Din Partea A Treia
2.4 Actele Cu Titlu Gratuit
2.4.1 Principii Instituite
2.4.2 Analiza Prevederilor Privind Donatiile
2.4.3 Analiza Prevederilor Privind Mostenirile
2.5 Dreptul Penal
2.5.1 Principii Instituite
2.5.2 Faptele Incriminate
2.6 Reforma Judecatoreasca
2.6.1 Reforma Procedurala
2.6.2 Reforma Institutionala
3. ACTELE NORMATIVE ADOPTATE ULTERIOR INTRARII IN VIGOARE A CODULUI CARAGEA
3.1 Variantele In Care A Circulat Codul Caragea
3.2 Actele Modificatoare Ale Codului
3.3 Influenta Codului Caragea Asupra Codurilor Moderne Adoptate In Adoua Jumatate A Sec. Al Xix - Lea
3.4 Concluzii
4. BIBLIOGRAFIE
Studiu de caz privind judecarea exceptiilor procesuale in procesele civile
1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EXCEPTIILE PROCESUALE
1.1 Notiuni Introductive. Precizari Privind Definitia Si Sfera De Aplicare A Exceptiilor Procesuale Invocate In Procesul Civil
1.2 Corelatia Exceptiilor Procesuale Cu Principiile Care Fundamenteaza
1.2.1 Desfasurarea Procesului Civil
1.3 Clasificarea Exceptiilor Procesuale
1.3.1 Exceptiile De Procedura Si Exceptiile De Fond
1.3.2 Exceptiile Dilatorii Si Exceptiile Peremptorii Sau Dirimate
1.3.3 Exceptiile Absolute Si Exceptiile Relative
1.4 Regimul Juridic Al Invocarii Si Solutionarii Exceptiilor Procesuale
2. EXCEPTII PROCESUALE PRIVIND INSTANTA DE JUDECAT
2.1 Exceptia De Necompetenta
2.1.1 Definitie
2.1.2 Competenta Generala Si Competenta Jurisdictionala
2.1.3 Competenta Absoluta Si Competenta Relativa
2.1.4 Determinarea Caracterului Imperativ Sau Dispozitiv Al Normelor De Competenta
2.1.5 Subiectele Procesului Civil Care Pot Invoca Necompetenta Instantei Sesizate
2.1.6 Conditiile In Care Se Poate Invoca Exceptia De Necompetenta
2.1.7 Modul De Rezolvare A Exceptiei De Necompetenta
2.2 Exceptii Privind Compunerea Si Constituirea Instantei
2.2.1 Notiuni Introductive
2.2.2 Exceptii Privind Incalcarea Dispozitiilor Legale Ce Stabilesc Compunerea Si Constituirea Instantei
2.2.3 Gresita Compunere A Instantei
2.2.4 Gresita Constituire A Instantei
2.2.5 Incompatibilitatea
2.2.6 Abtinerea Si Recuzarea Judecatorilor
2.2.7 Stramutarea Pricinilor
2.2.8 Delegarea Instantei
2.3 Exceptii Procesuale Privind Unele Aspecte Ale Organizarii Activitatii De Judecata
2.3.1 Exceptia De Litispendenta
2.3.2 Exceptia De Conexitate
3. EXCEPTII PROCESUALE PRIVIND PROCEDURA DE JUDECATA. NULITATEA ACTELOR DE ROCEDURA
3.1 Notiuni Introductive
3.1.1 Formele Si Actele De Procedura
3.1.2 Clasificarea Actelor De Procedura
3.1.3 Conditiile Pentru Indeplinirea Actelor De Procedura
3.2 Sanctionarea Nerespectarii Conditiilor Privitoare La Actele De Procedura. Exceptia Nulitatii Actului De Procedura
3.2.1 Sanctiuni Care Pot Interveni In Cazul In Care Actele De Procedura Incalca Conditiile Stabilite De Lege Pentru Indeplinirea Lor
3.2.2 Conceptul De Nulitate In Dreptul Procesual Civil
3.2.3 Sistemul Nulitatilor In Legislatia Procesual Civila Romana
3.3 Clasificarea Nulitatilor
3.3.1 Nulitati Absolute Si Nulitati Relative
3.3.2 Nulitati Exprese Si Nulitati Virtuale
3.3.3 Nulitati Proprii Si Nulitati Derivate
3.3.4 Nulitati Intrinseci Si Nulitati Extrinseci
3.3.5 Nulitati Totale Si Nulitati Partiale
3.3.6 Nulitati De Drept Si Nulitati Judiciare
3.4 Regimul Pocedural Al Nulitatilor
3.4.1 Conditiile De Invocare A Exceptiei Nulitatii
3.4.2 Constatarea Si Declararea Nultatilor
3.4.3 Refacerea Sau Remedierea Actelor Procedurale
3.5 Efectele Nulitatii Procedurale
3.5.1 Efectele Produse Anterior Declararii Nulitatii
3.5.2 Efectele Ce Se Produc Dupa Declararea Nulitatii
3.6 Nulitatea Pricipalelor Acte De Procedura
3.6.1 Nulitatea Pricipalelor Acte De Procedura Indeplinite De Instanta
3.6.2 Hotararea Judecatoreasca
3.6.3 Incheierea De Sedinta
3.6.3.1 Citarea
3.6.4 Nulitatea Principalelor Acte De Procedura Indeplinite De Parti
3.6.5 Nulitatea Principalelor Acte De Procedura Intocmite De Organele De Executare Silita
4. BIBLIOGRAFIE
1.1 Notiuni Introductive. Precizari Privind Definitia Si Sfera De Aplicare A Exceptiilor Procesuale Invocate In Procesul Civil
1.2 Corelatia Exceptiilor Procesuale Cu Principiile Care Fundamenteaza
1.2.1 Desfasurarea Procesului Civil
1.3 Clasificarea Exceptiilor Procesuale
1.3.1 Exceptiile De Procedura Si Exceptiile De Fond
1.3.2 Exceptiile Dilatorii Si Exceptiile Peremptorii Sau Dirimate
1.3.3 Exceptiile Absolute Si Exceptiile Relative
1.4 Regimul Juridic Al Invocarii Si Solutionarii Exceptiilor Procesuale
2. EXCEPTII PROCESUALE PRIVIND INSTANTA DE JUDECAT
2.1 Exceptia De Necompetenta
2.1.1 Definitie
2.1.2 Competenta Generala Si Competenta Jurisdictionala
2.1.3 Competenta Absoluta Si Competenta Relativa
2.1.4 Determinarea Caracterului Imperativ Sau Dispozitiv Al Normelor De Competenta
2.1.5 Subiectele Procesului Civil Care Pot Invoca Necompetenta Instantei Sesizate
2.1.6 Conditiile In Care Se Poate Invoca Exceptia De Necompetenta
2.1.7 Modul De Rezolvare A Exceptiei De Necompetenta
2.2 Exceptii Privind Compunerea Si Constituirea Instantei
2.2.1 Notiuni Introductive
2.2.2 Exceptii Privind Incalcarea Dispozitiilor Legale Ce Stabilesc Compunerea Si Constituirea Instantei
2.2.3 Gresita Compunere A Instantei
2.2.4 Gresita Constituire A Instantei
2.2.5 Incompatibilitatea
2.2.6 Abtinerea Si Recuzarea Judecatorilor
2.2.7 Stramutarea Pricinilor
2.2.8 Delegarea Instantei
2.3 Exceptii Procesuale Privind Unele Aspecte Ale Organizarii Activitatii De Judecata
2.3.1 Exceptia De Litispendenta
2.3.2 Exceptia De Conexitate
3. EXCEPTII PROCESUALE PRIVIND PROCEDURA DE JUDECATA. NULITATEA ACTELOR DE ROCEDURA
3.1 Notiuni Introductive
3.1.1 Formele Si Actele De Procedura
3.1.2 Clasificarea Actelor De Procedura
3.1.3 Conditiile Pentru Indeplinirea Actelor De Procedura
3.2 Sanctionarea Nerespectarii Conditiilor Privitoare La Actele De Procedura. Exceptia Nulitatii Actului De Procedura
3.2.1 Sanctiuni Care Pot Interveni In Cazul In Care Actele De Procedura Incalca Conditiile Stabilite De Lege Pentru Indeplinirea Lor
3.2.2 Conceptul De Nulitate In Dreptul Procesual Civil
3.2.3 Sistemul Nulitatilor In Legislatia Procesual Civila Romana
3.3 Clasificarea Nulitatilor
3.3.1 Nulitati Absolute Si Nulitati Relative
3.3.2 Nulitati Exprese Si Nulitati Virtuale
3.3.3 Nulitati Proprii Si Nulitati Derivate
3.3.4 Nulitati Intrinseci Si Nulitati Extrinseci
3.3.5 Nulitati Totale Si Nulitati Partiale
3.3.6 Nulitati De Drept Si Nulitati Judiciare
3.4 Regimul Pocedural Al Nulitatilor
3.4.1 Conditiile De Invocare A Exceptiei Nulitatii
3.4.2 Constatarea Si Declararea Nultatilor
3.4.3 Refacerea Sau Remedierea Actelor Procedurale
3.5 Efectele Nulitatii Procedurale
3.5.1 Efectele Produse Anterior Declararii Nulitatii
3.5.2 Efectele Ce Se Produc Dupa Declararea Nulitatii
3.6 Nulitatea Pricipalelor Acte De Procedura
3.6.1 Nulitatea Pricipalelor Acte De Procedura Indeplinite De Instanta
3.6.2 Hotararea Judecatoreasca
3.6.3 Incheierea De Sedinta
3.6.3.1 Citarea
3.6.4 Nulitatea Principalelor Acte De Procedura Indeplinite De Parti
3.6.5 Nulitatea Principalelor Acte De Procedura Intocmite De Organele De Executare Silita
4. BIBLIOGRAFIE
Conditiile de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara
1. INTRODUCERE
2. TRATAMENTUL COMERCIANTILOR AFLATI IN DIFICULTATE
2.1 Importanta Reglementarii Situatiei Acestor Comercianti
2.2 Evolutia Istorica A Reglementarii
2.3 Regimul Comerciantilor Aflati In Dificultate, In Romania
2.4 Aspecte De Drept Comparat
2.4.1 Legislatia Franceza
2.4.2 Legislatia Anglo - Saxona (common Law)
2.4.3 Legislatia Altor State Europene
3. SISTEMUL LEGII NR. 64/1995 PRIVIND PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI
3.1 Prezentare Generala
3.1.1 Domeniul De Aplicare
3.1.2 Scopul Reglementarii
3.1.3 Obiectul
3.1.4 Caracterele Procedurii Reorganizarii Judiciare Si A Falimentului
3.1.5 Principiile Care Guverneaza Procedura Reorganizarii Judiciare Si A Falimentului
3.2 Corelatii Cu Alte Reglementari Din Domeniul Insolventei Comerciantilor Si Al Executarii Creantelor
4. CONDITIILE DESCHIDERII PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE
4.1 Calitatea De Comerciant A Debitorului
4.1.1 Comerciantul Persoana Fizica
4.1.2 Comerciantul Persoana Juridica
4.2 Insolventa Comerciantului
4.2.1 Notiune
4.2.2 Insolventa Si Insolvabilitatea
4.3 Alte Conditii Pentru Deschiderea Procedurii
5. ORGANELE CARE APLICA PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE. ATRIBUTII
5.1 Instanta Judecatoreasca
5.2 Judecatorul - Sindic
5.3 Adunarea Creditorilor. Comitetul Creditorilor
5.4 Adunarea Generala A Asociatilor/actionarilor. Comitetul Asociatilor/actionarilor
5.5 Administratorul
5.6 Lichidatorul
5.7 Organizarea Activitatii Practicienilor In Reorganizare Si Lichidare
5.8 Organele Auxiliare
6. DESCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE
6.1 Cererile Intoductive
6.2 Deschiderea Procedur2. Primele Masur1. Stabilirea Masei Credale
6.3 Efectele Patrimoniale Ale Deschiderii Procedurii
6.4 Efectele Nepatrimoniale Ale Deschiderii Procedurii
6.5 Mentiunile Ce Trebuie Inregistrate La Registrul Comertului, Ca Urmare A Deschiderii Procedurii
7. PLANUL DE REORGANIZARE JUDICIARA
7.1 Consideratii Generale
7.1.1 Obiectul Si Scopul Planului
7.1.2 Natura Juridica
7.2 Titularii Dreptului De A Propune Planul
7.3 Continutul Planului
7.4 Admiterea Planulu1. Publicitatea. Votarea
7.5 Confirmarea Planulu1. Efectele Confirmarii
8. REORGANIZAREA JUDICIARA
8.1 Aplicarea Planului De Reorganizare Judiciara
8.2 Neconformarea La Plan. Nerealizarea Planului
9. RASPUNDEREA MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE
9.1 Natura Juridica A Raspunderii
9.2 Persoanele Raspunzatoare. Conditiile Raspunder2. Limite. Procedura
10. INCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE
10.1 Cazuri Generale De Inchidere A Procedurii
10.2 Cazuri Speciale De Inchidere A Procedurii
10.3 Efectele Inchiderii Procedurii
11. INSOLVENTA IN DREPTUL INTERNATIONAL
11.1 Insolventa In Dreptul International Privat Roman
11.2 Legea Model Uncitral
11.3 Insolventa In Dreptul Comunitar European
12. CONCLUZII
13. BIBLIOGRAFIE
2. TRATAMENTUL COMERCIANTILOR AFLATI IN DIFICULTATE
2.1 Importanta Reglementarii Situatiei Acestor Comercianti
2.2 Evolutia Istorica A Reglementarii
2.3 Regimul Comerciantilor Aflati In Dificultate, In Romania
2.4 Aspecte De Drept Comparat
2.4.1 Legislatia Franceza
2.4.2 Legislatia Anglo - Saxona (common Law)
2.4.3 Legislatia Altor State Europene
3. SISTEMUL LEGII NR. 64/1995 PRIVIND PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI
3.1 Prezentare Generala
3.1.1 Domeniul De Aplicare
3.1.2 Scopul Reglementarii
3.1.3 Obiectul
3.1.4 Caracterele Procedurii Reorganizarii Judiciare Si A Falimentului
3.1.5 Principiile Care Guverneaza Procedura Reorganizarii Judiciare Si A Falimentului
3.2 Corelatii Cu Alte Reglementari Din Domeniul Insolventei Comerciantilor Si Al Executarii Creantelor
4. CONDITIILE DESCHIDERII PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE
4.1 Calitatea De Comerciant A Debitorului
4.1.1 Comerciantul Persoana Fizica
4.1.2 Comerciantul Persoana Juridica
4.2 Insolventa Comerciantului
4.2.1 Notiune
4.2.2 Insolventa Si Insolvabilitatea
4.3 Alte Conditii Pentru Deschiderea Procedurii
5. ORGANELE CARE APLICA PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE. ATRIBUTII
5.1 Instanta Judecatoreasca
5.2 Judecatorul - Sindic
5.3 Adunarea Creditorilor. Comitetul Creditorilor
5.4 Adunarea Generala A Asociatilor/actionarilor. Comitetul Asociatilor/actionarilor
5.5 Administratorul
5.6 Lichidatorul
5.7 Organizarea Activitatii Practicienilor In Reorganizare Si Lichidare
5.8 Organele Auxiliare
6. DESCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE
6.1 Cererile Intoductive
6.2 Deschiderea Procedur2. Primele Masur1. Stabilirea Masei Credale
6.3 Efectele Patrimoniale Ale Deschiderii Procedurii
6.4 Efectele Nepatrimoniale Ale Deschiderii Procedurii
6.5 Mentiunile Ce Trebuie Inregistrate La Registrul Comertului, Ca Urmare A Deschiderii Procedurii
7. PLANUL DE REORGANIZARE JUDICIARA
7.1 Consideratii Generale
7.1.1 Obiectul Si Scopul Planului
7.1.2 Natura Juridica
7.2 Titularii Dreptului De A Propune Planul
7.3 Continutul Planului
7.4 Admiterea Planulu1. Publicitatea. Votarea
7.5 Confirmarea Planulu1. Efectele Confirmarii
8. REORGANIZAREA JUDICIARA
8.1 Aplicarea Planului De Reorganizare Judiciara
8.2 Neconformarea La Plan. Nerealizarea Planului
9. RASPUNDEREA MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE
9.1 Natura Juridica A Raspunderii
9.2 Persoanele Raspunzatoare. Conditiile Raspunder2. Limite. Procedura
10. INCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE
10.1 Cazuri Generale De Inchidere A Procedurii
10.2 Cazuri Speciale De Inchidere A Procedurii
10.3 Efectele Inchiderii Procedurii
11. INSOLVENTA IN DREPTUL INTERNATIONAL
11.1 Insolventa In Dreptul International Privat Roman
11.2 Legea Model Uncitral
11.3 Insolventa In Dreptul Comunitar European
12. CONCLUZII
13. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind legitimarea sanctiunilor juridice
1. RASPUNDERE SI RESPONSABILITATE
1.1 Delimitare Conceptuala
1.1.1 Aspecte Introductive
1.1.2 Scurta Privire Istorica
1.1.3 Concluzii Actuale
1.2 Incercare De Definire
1.2.1 Geneza Fenomenelor De Responsabilitate Si Raspundere
1.2.2 Delimitare Terminologica
1.2.3 Delimitare De Continut
1.3 Raspunderea Si Formele Ei
1.4 Sanctiunea Juridica. Rolul Ei In Sistemul De Drept
1.4.1 Tipuri De Sanctiuni Juridice
1.4.2 Limitele Sanctiunii Juridice
2. VIOLENTA - PREZENTA PERMANENTA IN SOCIETATE
2.1 Etiologia Violentei Ca Fenomen Social
2.1.1 Aspecte Introductive
2.1.2 Fundamentari Criminologice
2.1.2.1 Cesare Beccaria, Marchiz De Beccaria
2.1.2.2 Scolile Clasice
2.1.2.3 Pozitivismul Italian
2.1.2.4 Teoriile Etiologice Moderne
2.1.2.5 Teoriile Actuale
2.1.2.6 Concluzii
2.2 Fundamentari Sociologice
2.2.1 Violenta - Prezenta Constanta In Societate
2.2.2 Teorii Sociologice Asupra Etiologiei Violentei
2.2.2.1 Violenta Si Sacrul
2.2.2.2 Teoriile Clasice
2.3 Tipologia Violentei
2.3.1 Aspecte De Ordin Introductiv
2.3.2 Violenta Legala Si Nelegala
2.3.3 Violenta Legitima Si Nelegitima
2.3.3.1 Problematica Inchisorii - Violenta Statului Asupra Cetatenilor
2.3.4 Violenta Materiala Si Simbolica
3. LEGITIMAREA SANCTIUNILOR JURIDICE
3.1 Legitimarea Prin Religie
3.2 Legitimare Prin Forta
3.3 Legitimari Sociologice Si Criminologice Ale Sanctiunilor Juridice
3.4 Legitimarea Prin Stat
4. CONCLUZII: PLEDOARIE PENTRU RESPONSABILITATE
5. BIBLIOGRAFIE
1.1 Delimitare Conceptuala
1.1.1 Aspecte Introductive
1.1.2 Scurta Privire Istorica
1.1.3 Concluzii Actuale
1.2 Incercare De Definire
1.2.1 Geneza Fenomenelor De Responsabilitate Si Raspundere
1.2.2 Delimitare Terminologica
1.2.3 Delimitare De Continut
1.3 Raspunderea Si Formele Ei
1.4 Sanctiunea Juridica. Rolul Ei In Sistemul De Drept
1.4.1 Tipuri De Sanctiuni Juridice
1.4.2 Limitele Sanctiunii Juridice
2. VIOLENTA - PREZENTA PERMANENTA IN SOCIETATE
2.1 Etiologia Violentei Ca Fenomen Social
2.1.1 Aspecte Introductive
2.1.2 Fundamentari Criminologice
2.1.2.1 Cesare Beccaria, Marchiz De Beccaria
2.1.2.2 Scolile Clasice
2.1.2.3 Pozitivismul Italian
2.1.2.4 Teoriile Etiologice Moderne
2.1.2.5 Teoriile Actuale
2.1.2.6 Concluzii
2.2 Fundamentari Sociologice
2.2.1 Violenta - Prezenta Constanta In Societate
2.2.2 Teorii Sociologice Asupra Etiologiei Violentei
2.2.2.1 Violenta Si Sacrul
2.2.2.2 Teoriile Clasice
2.3 Tipologia Violentei
2.3.1 Aspecte De Ordin Introductiv
2.3.2 Violenta Legala Si Nelegala
2.3.3 Violenta Legitima Si Nelegitima
2.3.3.1 Problematica Inchisorii - Violenta Statului Asupra Cetatenilor
2.3.4 Violenta Materiala Si Simbolica
3. LEGITIMAREA SANCTIUNILOR JURIDICE
3.1 Legitimarea Prin Religie
3.2 Legitimare Prin Forta
3.3 Legitimari Sociologice Si Criminologice Ale Sanctiunilor Juridice
3.4 Legitimarea Prin Stat
4. CONCLUZII: PLEDOARIE PENTRU RESPONSABILITATE
5. BIBLIOGRAFIE
Norma juridica in timp, spatiu si asupra persoanei
1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND NORMELE JURIDICE
2. ACTIUNEA IN TIMP A NORMEI JURIDICE
2.1 Consideratii Generale
2.2 Intrarea In Vigoare A Normei Juridice
2.3 Principiile Actiunii In Timp A Normei Juridice
2.3.1 Principiul Neretroactivitatii Normei Juridice
2.3.2 Principiul Neultroactivitatii Normei Juridice
2.4 Iesirea Din Vigoare A Normei Juridice
2.4.1 Ajungerea La Termen
2.4.2 Desuctudinea
2.4.3 Abrogarea
3. ACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN SPATIU SI ASUPRA PERSOANELOR
3.1 Notiuni Generale
3.2 Principiul Teritorialitatii Normei Juridice Si Exceptii De La Acest Principiu
3.2.1 Principiul Teritorialitatii Normei Juridice
3.2.2 Exceptii De La Principiul Teritorialitatii Normei Juridice
3.3 Efectele Normelor Juridice Straine In Romania
3.3.1 Ratiunea Cunoasterii Normelor De Drept Straine
3.3.2 Dovada Legii Straine
3.4 Actiunea Normelor Juridice Asupra Persoanelor
3.4.1 Generalitati
3.4.2 Forme De Tratament Pentru Straini
3.4.3 Modalitati De Incetare A Prezentei Unor Straini Pe Teritoriul Unui Stat
3.5 Aplicarea Legii Straine Si Luarea In Considerare A Legii Straine
3.5.1 Aplicarea Legii Straine
3.5.2 Luarea In Considerare A Legii Straine
2. ACTIUNEA IN TIMP A NORMEI JURIDICE
2.1 Consideratii Generale
2.2 Intrarea In Vigoare A Normei Juridice
2.3 Principiile Actiunii In Timp A Normei Juridice
2.3.1 Principiul Neretroactivitatii Normei Juridice
2.3.2 Principiul Neultroactivitatii Normei Juridice
2.4 Iesirea Din Vigoare A Normei Juridice
2.4.1 Ajungerea La Termen
2.4.2 Desuctudinea
2.4.3 Abrogarea
3. ACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN SPATIU SI ASUPRA PERSOANELOR
3.1 Notiuni Generale
3.2 Principiul Teritorialitatii Normei Juridice Si Exceptii De La Acest Principiu
3.2.1 Principiul Teritorialitatii Normei Juridice
3.2.2 Exceptii De La Principiul Teritorialitatii Normei Juridice
3.3 Efectele Normelor Juridice Straine In Romania
3.3.1 Ratiunea Cunoasterii Normelor De Drept Straine
3.3.2 Dovada Legii Straine
3.4 Actiunea Normelor Juridice Asupra Persoanelor
3.4.1 Generalitati
3.4.2 Forme De Tratament Pentru Straini
3.4.3 Modalitati De Incetare A Prezentei Unor Straini Pe Teritoriul Unui Stat
3.5 Aplicarea Legii Straine Si Luarea In Considerare A Legii Straine
3.5.1 Aplicarea Legii Straine
3.5.2 Luarea In Considerare A Legii Straine
Aspecte privind lipsirea de libertate in mod ilegal
1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNEA DE LIPSIRE DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL
1.1 Libertatea Definita Ca O Notiune A Domeniului Social
1.1.1 Ce Este Libertatea
1.1.2 Aprecieri Filosofice Privind Libertatea
1.1.3 Conceptul De Libertate Individuala
1.1.4 Aspecte Juridice Privind Libertatea Persoanei
1.1.5 Apararea Libertatii, Ca Drept Fundamental, Prin Intermediul Reglementarilor Internationale
1.2 Referinte Istorice Si De Drept Comparat
1.2.1 Precedente Legislative Privind Apararea Libertatii Persoanei In Tara Noastra
1.2.2 Infractiuni Contra Libertatii Persoanei Prevazute In Diverse Legislatii Europene
2. CONTINUTUL JURIDIC AL INFRACTIUNII DE LIPSIRE DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL IN MODALITATEA SA TIPICA PREVAZUTA IN ART. 189 ALIN. 1 COD PENAL
2.1 Concept Si Caracterizare
2.2 Conditii Preexistente Ale Infractiunii
2.2.1 Obiectul Infractiunii
2.2.1.1 Obiectul Juridic Generic
2.2.1.2 Obiectul Juridic Special
2.2.1.3 Obiectul Material
2.2.2 Subiectii Infractiunii
2.2.2.1 Subiectul Activ Participatia
2.2.2.2 Subiectul Pasiv
2.2.3 Conditii De Timp Si Loc
2.3 Continutul Constitutiv Al Infractiunii
2.3.1 Latura Obiectiva A Infractiunii
2.3.1.1 Elementul Material
2.3.1.2 Urmarea Imediata Si Legatura De Cauzalitate
2.3.1.3 Cerinte Esentiale Privind Existenta Infractiunii
2.3.2 Latura Subiectiva A Infractiunii
2.3.2.1 Vinovatia, Ca Element Al Laturii Subiective
2.3.2.2 Mobilul Si Scopul
3. MODALITATI ALE INFRACTIUNII DE LIPSIRE DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL
3.1 Modalitati Normative
3.2 Modalitati Agravate
3.2.1 Modalitati Agravate Prevazute In Art. 189 Alin. 2 Si Alin. 3 Cod Penal
3.2.1.1 Savarsirea Faptei Prin Simularea De Calitati Oficiale
3.2.1.2 Savarsirea Faptei Prin Rapire
3.2.1.3 Savarsirea Faptei De Catre O Persoana Inarmata
3.2.1.4 Savarsirea Faptei De Doua Sau Mai Multe Persoane Impreuna
3.2.1.5 Daca In Schimbul Eliberarii Se Cere Un Folos Material Sau Orice Alt Avantaj
3.2.1.6 Daca Victima Este Un Minor
3.2.1.7 Daca Victima Este Supusa Unor Suferinte
3.2.1.8 Daca Prin Savarsirea Faptei A Fost Pusa In Pericol Sanatatea Sau Viata Victimei
3.2.1.9 Daca Fapta A Fost Savarsita In Scopul Obligarii La Practicarea Prostitutiei
3.2.2 Modalitati Agravate Prevazute In Art. 189 Alin. 3 Si Alin. 4 Cod Penal
3.2.3 Modalitati Agravate Prevazute In Art. 189 Alin. 5 Cod Penal
3.2.4 Modalitati Agravate Prevazute In Art. 189 Alin. 6 Cod Penal
3.3 Modalitati Faptice
4. ALTE ASPECTE PRIVIND LIPSIREA DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL
4.1 Formele De Realizare A Infractiunii De Lipsire De Libertate In Mod Ilegal
4.1.1 Actele Pregatitoare Si Tentativa
4.1.2 Caracterul Continuu, Consumarea Si Epuizarea Infractiunii
4.2 Sanctiun1. Aspecte Procesuale Specifice
4.2.1 Sanctiuni Aplicabile In Cazul Savarsirii Infractiunii De Lipsire De Libertate In Mod Ilegal
4.2.2 Aspecte Procesuale Specifice
4.3 Explicatii Complementare
4.3.1 Situatii In Care Infractiunea Este Absorbita Sau Intra In Concurs Cu Alte Infractiuni
4.3.2 Aspecte Criminologice Privind Savarsirea Infractiunii De Lipsire De Libertate In Mod Ilegal
5. BIBLIOGRAFIE
1.1 Libertatea Definita Ca O Notiune A Domeniului Social
1.1.1 Ce Este Libertatea
1.1.2 Aprecieri Filosofice Privind Libertatea
1.1.3 Conceptul De Libertate Individuala
1.1.4 Aspecte Juridice Privind Libertatea Persoanei
1.1.5 Apararea Libertatii, Ca Drept Fundamental, Prin Intermediul Reglementarilor Internationale
1.2 Referinte Istorice Si De Drept Comparat
1.2.1 Precedente Legislative Privind Apararea Libertatii Persoanei In Tara Noastra
1.2.2 Infractiuni Contra Libertatii Persoanei Prevazute In Diverse Legislatii Europene
2. CONTINUTUL JURIDIC AL INFRACTIUNII DE LIPSIRE DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL IN MODALITATEA SA TIPICA PREVAZUTA IN ART. 189 ALIN. 1 COD PENAL
2.1 Concept Si Caracterizare
2.2 Conditii Preexistente Ale Infractiunii
2.2.1 Obiectul Infractiunii
2.2.1.1 Obiectul Juridic Generic
2.2.1.2 Obiectul Juridic Special
2.2.1.3 Obiectul Material
2.2.2 Subiectii Infractiunii
2.2.2.1 Subiectul Activ Participatia
2.2.2.2 Subiectul Pasiv
2.2.3 Conditii De Timp Si Loc
2.3 Continutul Constitutiv Al Infractiunii
2.3.1 Latura Obiectiva A Infractiunii
2.3.1.1 Elementul Material
2.3.1.2 Urmarea Imediata Si Legatura De Cauzalitate
2.3.1.3 Cerinte Esentiale Privind Existenta Infractiunii
2.3.2 Latura Subiectiva A Infractiunii
2.3.2.1 Vinovatia, Ca Element Al Laturii Subiective
2.3.2.2 Mobilul Si Scopul
3. MODALITATI ALE INFRACTIUNII DE LIPSIRE DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL
3.1 Modalitati Normative
3.2 Modalitati Agravate
3.2.1 Modalitati Agravate Prevazute In Art. 189 Alin. 2 Si Alin. 3 Cod Penal
3.2.1.1 Savarsirea Faptei Prin Simularea De Calitati Oficiale
3.2.1.2 Savarsirea Faptei Prin Rapire
3.2.1.3 Savarsirea Faptei De Catre O Persoana Inarmata
3.2.1.4 Savarsirea Faptei De Doua Sau Mai Multe Persoane Impreuna
3.2.1.5 Daca In Schimbul Eliberarii Se Cere Un Folos Material Sau Orice Alt Avantaj
3.2.1.6 Daca Victima Este Un Minor
3.2.1.7 Daca Victima Este Supusa Unor Suferinte
3.2.1.8 Daca Prin Savarsirea Faptei A Fost Pusa In Pericol Sanatatea Sau Viata Victimei
3.2.1.9 Daca Fapta A Fost Savarsita In Scopul Obligarii La Practicarea Prostitutiei
3.2.2 Modalitati Agravate Prevazute In Art. 189 Alin. 3 Si Alin. 4 Cod Penal
3.2.3 Modalitati Agravate Prevazute In Art. 189 Alin. 5 Cod Penal
3.2.4 Modalitati Agravate Prevazute In Art. 189 Alin. 6 Cod Penal
3.3 Modalitati Faptice
4. ALTE ASPECTE PRIVIND LIPSIREA DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL
4.1 Formele De Realizare A Infractiunii De Lipsire De Libertate In Mod Ilegal
4.1.1 Actele Pregatitoare Si Tentativa
4.1.2 Caracterul Continuu, Consumarea Si Epuizarea Infractiunii
4.2 Sanctiun1. Aspecte Procesuale Specifice
4.2.1 Sanctiuni Aplicabile In Cazul Savarsirii Infractiunii De Lipsire De Libertate In Mod Ilegal
4.2.2 Aspecte Procesuale Specifice
4.3 Explicatii Complementare
4.3.1 Situatii In Care Infractiunea Este Absorbita Sau Intra In Concurs Cu Alte Infractiuni
4.3.2 Aspecte Criminologice Privind Savarsirea Infractiunii De Lipsire De Libertate In Mod Ilegal
5. BIBLIOGRAFIE
Zonele maritime supuse drepturilor suverane ale statelor insistand asupra platoului continental
1. REGIMUL JURIDIC AL ZONELOR MARITIME SUPUSE DREPTURILOR SUVERANE ALE STATELOR
1.1 Notiuni Introductive
2. FORMAREA DREPTULUI MARITIM
2.1 Principii Si Concepte
3. ZONELE MARITIME DE DREPTURI SUVERANE
3.1 Zona Contigua
3.2 Platoul Continental
3.3 Zona Economica Exclusiva
4. DREPTURILE SI OBLIGATIILE STATULUI RIVERAN ASUPRA PLATOULUI CONTINENTAL
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Notiuni Introductive
2. FORMAREA DREPTULUI MARITIM
2.1 Principii Si Concepte
3. ZONELE MARITIME DE DREPTURI SUVERANE
3.1 Zona Contigua
3.2 Platoul Continental
3.3 Zona Economica Exclusiva
4. DREPTURILE SI OBLIGATIILE STATULUI RIVERAN ASUPRA PLATOULUI CONTINENTAL
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind probatiunea ca metoda de reeducare in sistemul penal
1. SANCTIUNEA PENALA
2. EFECTELE PRIVATIUNII DE LIBERTATE
3. JUSTITIA RESTITUTIVA (RESTAURATIVA)
4. ORIENTARI ACTUALE PRIVIND PROBATIUNEA
4.1 Definitia Probatiunii
4.2 Reglementari Ale Probatiunii In Dreptul Comunitar
5. DESFASURAREA EFECTUARII PROBATIUNII
6. EFICACITATEA PROBATIUNII SI ALTE PROPUNERI DE LEGE FERENDA
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
2. EFECTELE PRIVATIUNII DE LIBERTATE
3. JUSTITIA RESTITUTIVA (RESTAURATIVA)
4. ORIENTARI ACTUALE PRIVIND PROBATIUNEA
4.1 Definitia Probatiunii
4.2 Reglementari Ale Probatiunii In Dreptul Comunitar
5. DESFASURAREA EFECTUARII PROBATIUNII
6. EFICACITATEA PROBATIUNII SI ALTE PROPUNERI DE LEGE FERENDA
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
Analiza tratatului international ca baza de inspiratie a dreptului international public
1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE
1.1 Notiuni Generale Despre Izvoarele Dreptului International
1.2 Tratatul Si Cutuma, Ca Izvoare Ale Dreptului International
1.2.1 Tratatul International
1.2.2 Cutuma Internationala
2. EVOLUTIA ISTORICA A TRATATELOR INTERNATIONALE
2.1 Aparitia Si Dezvoltarea Tratatelor Internationale
2.2 Unele Consideratii Asupra Evolutiei Tratatelor Internationale
3. TRATATUL INTERNATIONAL. NOTIUNI GENERALE
3.1 Definitia Tratatului International
3.2 Clasificarea Tratatelor Internationale
3.3 Denumirea Tratatelor
3.4 Elementele Tratatului International
3.4.1 Elementele Esentiale Ale Tratatului International
3.4.2 Elementele Accesorii Ale Tratatului International
3.5 Functiile Si Structura Tratatului International
3.5.1 Functiile Tratatului International
3.5.2 Structura Tratatului International
4. INCHEIEREA SI INTRAREA IN VIGOARE A TRATATELOR INTERNATIONALE
4.1 Fazele Incheierii Tratatelor Internationale
4.1.1 Prezentarea Deplinelor Puteri
4.1.2 Negocierea Tratatelor
4.1.3 Semnarea Tratatului
4.2 Capacitatea Statelor De A Incheia Tratate Internationale
4.3 Mijloacele Juridice Prin Care Statele Devin Parti La Tratatele Internationale
4.4 Validitatea Si Mentinerea In Vigoare A Tratatelor Internationale
4.5 Rezervele La Tratatele Internationale
5. RESPECTAREA, APLICAREA SI INTERPRETAREA TRATATELOR INTERNATIONALE
5.1 Principii De Drept International Privind Respectarea Tratatelor Internationale
5.2 Efectele Juridice Ale Tratatelor Fata De Partile Contractante
5.3 Efectele Juridice Ale Tratatelor Fata De Statele Terte
5.4 Asigurarea Conditiilor Pentru Executarea Tratatelor Internationale
5.5 Reguli De Drept International Privind Interpretarea Tratatelor Internationale
5.5.1 Reguli Generale De Interpretare
5.5.2 Metode De Interpretare
5.5.3 Modurile De Interpretare A Tratatelor Internationale
6. NULITATEA TRATATELOR INTERNATIONALE
6.1 Caracteristicile Nulitatii Tratatelor Internationale
6.2 Caracterul Ilicit Sau Inegal Al Tratatelor Internationale
6.3 Viciile De Consimtamant La Incheierea Tratatelor Internationale
7. INCETAREA, SUSPENDAREA SAU MODIFICAREA TRATATELOR INTERNATIONALE
7.1 Cauze De Incetare Sau Suspendare Prevazute In Tratat
7.2 Incetarea Sau Suspendarea Unui Tratat Prin Acordul Partilor
7.3 Cauze De Incetare Sau Suspendare A Tratatelor Prevazute In Conventia De La Viena
7.4 Cauze De Incetare Sau Suspendare A Tratatelor Necodificate De Conventia De La Viena
7.5 Cauze Privind Modificarea Sau Revizuirea Tratatelor Internationale
8. PROCEDURA SI EFECTELE INVOCARII CAUZELOR DE NULITATE, INCETARE SAU SUSPENDARE A TRATATELOR INTERNATIONALE
8.1 Invocarea Unei Cauze De Nulitate Sau De Incetare A Aplicarii Unui Tratat
8.2 Pierderea Dreptului De A Invoca O Cauza De Nulitate Sau De Incetare A Aplicarii Unui Tratat
8.3 Instrumente Juridice Prin Care Se Declara Nulitatea Sau Incetarea Aplicarii Unui Tratat
8.4 Revocarea Notificarilor Si Instrumentelor Prin Care Se Urmareste Declararea Nulitatii Sau Incetarea Aplicarii Unui Tratat
8.5 Mijloacele Juridice Pentru Rezolvarea Unor Diferende Privind Tratatele Internationale
9. ASPECTE CONEXE
9.1 Apecieri Asupra Importantei Tratatelor Internationale In Reglementarea Relatiilor Internationale
9.2 Locul Si Rolul Dreptului Tratatelor In Sistemul General De Drept
9.3 Practica Statelor In Materia Tratatelor Internationale. Pozitia Romaniei In Ceea Ce Priveste Respectarea Principiilor Dreptului International; A Rolului Tratatelor Internationale In Reglementarea Relatiilor Dintre State
9.4 Prevederile Legislatiei Romane Privind Dreptul Tratatelor
1.1 Notiuni Generale Despre Izvoarele Dreptului International
1.2 Tratatul Si Cutuma, Ca Izvoare Ale Dreptului International
1.2.1 Tratatul International
1.2.2 Cutuma Internationala
2. EVOLUTIA ISTORICA A TRATATELOR INTERNATIONALE
2.1 Aparitia Si Dezvoltarea Tratatelor Internationale
2.2 Unele Consideratii Asupra Evolutiei Tratatelor Internationale
3. TRATATUL INTERNATIONAL. NOTIUNI GENERALE
3.1 Definitia Tratatului International
3.2 Clasificarea Tratatelor Internationale
3.3 Denumirea Tratatelor
3.4 Elementele Tratatului International
3.4.1 Elementele Esentiale Ale Tratatului International
3.4.2 Elementele Accesorii Ale Tratatului International
3.5 Functiile Si Structura Tratatului International
3.5.1 Functiile Tratatului International
3.5.2 Structura Tratatului International
4. INCHEIEREA SI INTRAREA IN VIGOARE A TRATATELOR INTERNATIONALE
4.1 Fazele Incheierii Tratatelor Internationale
4.1.1 Prezentarea Deplinelor Puteri
4.1.2 Negocierea Tratatelor
4.1.3 Semnarea Tratatului
4.2 Capacitatea Statelor De A Incheia Tratate Internationale
4.3 Mijloacele Juridice Prin Care Statele Devin Parti La Tratatele Internationale
4.4 Validitatea Si Mentinerea In Vigoare A Tratatelor Internationale
4.5 Rezervele La Tratatele Internationale
5. RESPECTAREA, APLICAREA SI INTERPRETAREA TRATATELOR INTERNATIONALE
5.1 Principii De Drept International Privind Respectarea Tratatelor Internationale
5.2 Efectele Juridice Ale Tratatelor Fata De Partile Contractante
5.3 Efectele Juridice Ale Tratatelor Fata De Statele Terte
5.4 Asigurarea Conditiilor Pentru Executarea Tratatelor Internationale
5.5 Reguli De Drept International Privind Interpretarea Tratatelor Internationale
5.5.1 Reguli Generale De Interpretare
5.5.2 Metode De Interpretare
5.5.3 Modurile De Interpretare A Tratatelor Internationale
6. NULITATEA TRATATELOR INTERNATIONALE
6.1 Caracteristicile Nulitatii Tratatelor Internationale
6.2 Caracterul Ilicit Sau Inegal Al Tratatelor Internationale
6.3 Viciile De Consimtamant La Incheierea Tratatelor Internationale
7. INCETAREA, SUSPENDAREA SAU MODIFICAREA TRATATELOR INTERNATIONALE
7.1 Cauze De Incetare Sau Suspendare Prevazute In Tratat
7.2 Incetarea Sau Suspendarea Unui Tratat Prin Acordul Partilor
7.3 Cauze De Incetare Sau Suspendare A Tratatelor Prevazute In Conventia De La Viena
7.4 Cauze De Incetare Sau Suspendare A Tratatelor Necodificate De Conventia De La Viena
7.5 Cauze Privind Modificarea Sau Revizuirea Tratatelor Internationale
8. PROCEDURA SI EFECTELE INVOCARII CAUZELOR DE NULITATE, INCETARE SAU SUSPENDARE A TRATATELOR INTERNATIONALE
8.1 Invocarea Unei Cauze De Nulitate Sau De Incetare A Aplicarii Unui Tratat
8.2 Pierderea Dreptului De A Invoca O Cauza De Nulitate Sau De Incetare A Aplicarii Unui Tratat
8.3 Instrumente Juridice Prin Care Se Declara Nulitatea Sau Incetarea Aplicarii Unui Tratat
8.4 Revocarea Notificarilor Si Instrumentelor Prin Care Se Urmareste Declararea Nulitatii Sau Incetarea Aplicarii Unui Tratat
8.5 Mijloacele Juridice Pentru Rezolvarea Unor Diferende Privind Tratatele Internationale
9. ASPECTE CONEXE
9.1 Apecieri Asupra Importantei Tratatelor Internationale In Reglementarea Relatiilor Internationale
9.2 Locul Si Rolul Dreptului Tratatelor In Sistemul General De Drept
9.3 Practica Statelor In Materia Tratatelor Internationale. Pozitia Romaniei In Ceea Ce Priveste Respectarea Principiilor Dreptului International; A Rolului Tratatelor Internationale In Reglementarea Relatiilor Dintre State
9.4 Prevederile Legislatiei Romane Privind Dreptul Tratatelor
Studiu de caz privind infractiunile de amenintare si santaj
1. IMPORTANTA OCROTIRII LIBERTATII PERSOANEI SUB ASPECT PSIHIC
1.1 Notiune, Concepte
1.2 Referinte Istorice Si Elemente De Drept Comparat
1.2.1 Evolutia Reglementarilor Privind Protectia Penala A Persoanei
1.2.2 Elemente De Drept Comparat
1.3 Aspecte Comune Privind Infractiunile Contra Libertatii Persoanei
2. INFRACTIUNEA DE AMENINTARE - IN SPECIAL
2.1 Aspecte Generale
2.1.1 Continutul Legal Al Infractiunii De Amenintare
2.1.2 Conditii Preexistente Ale Infractiunii
2.1.2.1 Obiectul Infractiunii De Amenintare
2.1.2.1.1 Obiectul Juridic
2.1.2.1.2 Obiectul Material
2.1.2.2 Subiectii Infractiunii De Amenintare
2.1.2.2.1 Subiectul Activ
2.1.2.2.2 Subiectul Pasiv
2.2 Continutul Constitutiv Al Infractiunii De Amenintare
2.2.1 Latura Obiectiva
2.2.1.1 Elementul Material
2.2.1.2 Urmarea Imediata
2.2.1.3 Legatura De Cauzalitate
2.2.2 Latura Subiectiva
2.3 Forme. Modalitat1. Sanctiun1. Aspecte Procesuale
3. INFRACTIUNEA DE SANTAJ - IN SPECIAL
3.1 Aspecte Generale
3.1.1 Continutul Legal Al Infractiunii De Santaj
3.1.2 Conditii Preexistente Ale Infractiunii
3.1.2.1 Obiectul Infractiunii De Santaj
3.1.2.1.1 Obiectul Juridic
3.1.2.1.2 Obiectul Material
3.1.2.2 Subiectii Infractiunii De Santaj
3.1.2.2.1 Subiectul Activ
3.1.2.2.2 Subiectul Pasiv
3.2 Continutul Constitutiv Al Infractiunii De Santaj
3.2.1 Latura Obiectiva
3.2.1.1 Elementul Material
3.2.1.2 Urmarea Imediata
3.2.1.3 Legatura De Cauzalitate
3.2.2 Latura Subiectiva
3.3 Forme. Modalitat1. Sanctiun1. Aspecte Procesuale
3.4 Criterii Distinctive Intre Infractiunea De Santaj Si Cea De Talharie
4. STUDIU COMPARATIV INTRE INFRACTIUNEA DE AMENINTARE SI CEA DE SANTAJ
5. ASPECTE CRIMINOLOGICE
5.1 Cauze Sau Conditii Care Favorizeaza Savarsirea De Infractiuni In General Si De Amenintare Si Santaj In Special
5.2 Importanta Prevenirii Si Combaterii Infractiunilor
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Notiune, Concepte
1.2 Referinte Istorice Si Elemente De Drept Comparat
1.2.1 Evolutia Reglementarilor Privind Protectia Penala A Persoanei
1.2.2 Elemente De Drept Comparat
1.3 Aspecte Comune Privind Infractiunile Contra Libertatii Persoanei
2. INFRACTIUNEA DE AMENINTARE - IN SPECIAL
2.1 Aspecte Generale
2.1.1 Continutul Legal Al Infractiunii De Amenintare
2.1.2 Conditii Preexistente Ale Infractiunii
2.1.2.1 Obiectul Infractiunii De Amenintare
2.1.2.1.1 Obiectul Juridic
2.1.2.1.2 Obiectul Material
2.1.2.2 Subiectii Infractiunii De Amenintare
2.1.2.2.1 Subiectul Activ
2.1.2.2.2 Subiectul Pasiv
2.2 Continutul Constitutiv Al Infractiunii De Amenintare
2.2.1 Latura Obiectiva
2.2.1.1 Elementul Material
2.2.1.2 Urmarea Imediata
2.2.1.3 Legatura De Cauzalitate
2.2.2 Latura Subiectiva
2.3 Forme. Modalitat1. Sanctiun1. Aspecte Procesuale
3. INFRACTIUNEA DE SANTAJ - IN SPECIAL
3.1 Aspecte Generale
3.1.1 Continutul Legal Al Infractiunii De Santaj
3.1.2 Conditii Preexistente Ale Infractiunii
3.1.2.1 Obiectul Infractiunii De Santaj
3.1.2.1.1 Obiectul Juridic
3.1.2.1.2 Obiectul Material
3.1.2.2 Subiectii Infractiunii De Santaj
3.1.2.2.1 Subiectul Activ
3.1.2.2.2 Subiectul Pasiv
3.2 Continutul Constitutiv Al Infractiunii De Santaj
3.2.1 Latura Obiectiva
3.2.1.1 Elementul Material
3.2.1.2 Urmarea Imediata
3.2.1.3 Legatura De Cauzalitate
3.2.2 Latura Subiectiva
3.3 Forme. Modalitat1. Sanctiun1. Aspecte Procesuale
3.4 Criterii Distinctive Intre Infractiunea De Santaj Si Cea De Talharie
4. STUDIU COMPARATIV INTRE INFRACTIUNEA DE AMENINTARE SI CEA DE SANTAJ
5. ASPECTE CRIMINOLOGICE
5.1 Cauze Sau Conditii Care Favorizeaza Savarsirea De Infractiuni In General Si De Amenintare Si Santaj In Special
5.2 Importanta Prevenirii Si Combaterii Infractiunilor
6. BIBLIOGRAFIE
Asemanari si deosebiri dintre constatarile tehnico - stiintifice si experiza criminalistica
1. NOTIUNUI GENERALE DESPRE EXPERTIZA
1.1 Aspecte Introductive
1.2 Notiunea De Expertiza
1.3 Importanta Expertizei
1.4 Felurile Expertizei
2. EXPERTIZELE CRIMINALISTICE
2.1 Aspecte Introductive
2.2 Situatiile Dispunerii Efectuarii Expertizei Criminalistice
2.3 Dispunerea Efectuarii Expertizei
2.4 Pregatirea In Vederea Dispunerii Expertizei
2.4.1 Necesitatea Si Utilitatea Dispunerii Expertizei
2.4.2 Formularea Intrebarilor
2.4.3 Punerea La Dispozitia Expertului A Materialelor Necesare Examinarii
2.4.4 Alegerea Institutiei Abilitate Sau A Expertilor Ce Urmeaza Sa Efectueze Expertiza
2.4.5 Actul Prin Care Se Dispune Efectuarea Expertizei
3. EFECTUAREA EXPERTIZEI CRIMINALISTICE
3.1 Dreptul Expertului De A Cunoaste Materialul Cauzei Si Limitele In Care Poate Fi Cunoscut Materialul
3.2 Etapele Expertizei Criminalistice
3.3 Suplimentul De Expertiza; Lamuriri Suplimentare Cerute Expertilor; Efectuarea Unei Noi Expertize
3.3.1 Suplimentul De Expertiza
3.3.2 Lamuriri Suplimentare Cerute Expertului
3.3.3 Efectuarea Unei Noi Expertize
3.4 Modalitatea Efectuarii Expertizelor Si A Noii Expertize
4. RAPORTUL DE EXPERTIZA
4.1 Continutul Raportului De Expertiza
4.2 Concluziile Date De Expert
4.2.1 Concluzii Categorice Sau Certe
4.2.2 Concluzii De Probabilitate
4.2.3 Concluzii De Imposibilitatea Rezolvarii Problemei
4.3 Verificarea Concluziilor Expertizei
4.4 Aprecierea Valorii Probante A Concluziilor Raportului De Expertiza
5. ASEMANARI SI DIFERENTIERI DINTRE CONSTATARILE TEHNICO - STIINTIFICE SI EXPERTIZA CRIMINALISTICA
6. CONCLUZII PRIVIND EXPERTIZA CRIMINALISTICA
7. BIBLIOGRAFIE
1.1 Aspecte Introductive
1.2 Notiunea De Expertiza
1.3 Importanta Expertizei
1.4 Felurile Expertizei
2. EXPERTIZELE CRIMINALISTICE
2.1 Aspecte Introductive
2.2 Situatiile Dispunerii Efectuarii Expertizei Criminalistice
2.3 Dispunerea Efectuarii Expertizei
2.4 Pregatirea In Vederea Dispunerii Expertizei
2.4.1 Necesitatea Si Utilitatea Dispunerii Expertizei
2.4.2 Formularea Intrebarilor
2.4.3 Punerea La Dispozitia Expertului A Materialelor Necesare Examinarii
2.4.4 Alegerea Institutiei Abilitate Sau A Expertilor Ce Urmeaza Sa Efectueze Expertiza
2.4.5 Actul Prin Care Se Dispune Efectuarea Expertizei
3. EFECTUAREA EXPERTIZEI CRIMINALISTICE
3.1 Dreptul Expertului De A Cunoaste Materialul Cauzei Si Limitele In Care Poate Fi Cunoscut Materialul
3.2 Etapele Expertizei Criminalistice
3.3 Suplimentul De Expertiza; Lamuriri Suplimentare Cerute Expertilor; Efectuarea Unei Noi Expertize
3.3.1 Suplimentul De Expertiza
3.3.2 Lamuriri Suplimentare Cerute Expertului
3.3.3 Efectuarea Unei Noi Expertize
3.4 Modalitatea Efectuarii Expertizelor Si A Noii Expertize
4. RAPORTUL DE EXPERTIZA
4.1 Continutul Raportului De Expertiza
4.2 Concluziile Date De Expert
4.2.1 Concluzii Categorice Sau Certe
4.2.2 Concluzii De Probabilitate
4.2.3 Concluzii De Imposibilitatea Rezolvarii Problemei
4.3 Verificarea Concluziilor Expertizei
4.4 Aprecierea Valorii Probante A Concluziilor Raportului De Expertiza
5. ASEMANARI SI DIFERENTIERI DINTRE CONSTATARILE TEHNICO - STIINTIFICE SI EXPERTIZA CRIMINALISTICA
6. CONCLUZII PRIVIND EXPERTIZA CRIMINALISTICA
7. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind reglementarea juridica a expertizei grafice
1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND IDENTIFICAREA PRIN EXPERTIZA
1.1 Precizari De Ordin National
1.2 Obiectul Identificarii Si Pricipiile Acesteia
1.3 Istoricul Identificarii Grafice
2. EXPERTIZA GRAFICA IN PRACTICA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA
2.1 Consideratii Generale Privind Expertiza Grafica
2.2 Curente Si Tendinte Actuale Privind Expertiza Grafica
2.3 Locul Si Rolul Expertizei In Practica Organelor Judiciare
3. REGLEMENTAREA JURIDICA A EXPERTIZEI GRAFICE SI PROBLEMELE CE SE POT REZOLVA
3.1 Procedura Dispunerii Expertizei
3.2 Situatii De Incompatibilitate Si Recutare A Expertului
3.3 Ponderea Expertizei Si Importanta Acesteia In Procesul Penal
3.4 Probleme Ce Se Pot Rezolva Prin Expertiza Grafica
3.4.1 Identificarea Persoanei Dupa Scris Cursiv
3.4.2 Identificarea Persoanei Dupa Semnatura
3.5 Intrebari Orientative Ce Se Pot Formula Expertului
3.6 Reguli De Obtinerea Modelului De Comparatie
4. ETAPELE PARCURSE DE EXPERT
4.1 Studiera Si Insusirea Obiectului Lucrarii
4.2 Examinarea Separata A Materialelor Supuse Examinarii
4.2.1 Examinarea Materialului In Litigiu
4.2.2 Examinarea Modelului De Comparatie
4.2.3 Efectuarea De Experimente
4.3 Examinarea Comparativa
4.4 Efectuarea Demonstratiei
4.5 Formularea Concluziei
5. CONTINUTUL SI FORMA RAPORTULUI DE EXPERTIZA
5.1 Partea Introductiva
5.2 Examinarea Materialelor
5.3 Concluzii Ce Se Pot Formula
6. ANEXA
7. BIBLIOGRAFIE
Tehnici si strategii de detectare a comportamentului simulat
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Aportul Criminalisticii La Solutionarea Cauzelor Penale
1.2 Notiuni De Ancheta Penala
1.3 Detectarea Comportamentului Simulat - O Activitate Extrajudiciara
2. COMPORTAMENT NORMAL VERSUS COMPORTAMENT SIMULAT
2.1 Despre Comportament
2.2 Stimularea Comportamentului
2.3 Indicatori Psiho - Fiziologici Ai Comportamentului Simulat
3. COMPORTAMENT NORMAL VERSUS COMPORTAMENT SIMULAT
3.1 Despre Comportament
3.2 Psihologia Invinuitului Sau Inculpatului In Momentul Ascultarii
4. TEHNICI DE EVIDENTIERE A COMPORTAMENTULUI SIMULAT
4.1 Teorii Ce Stau La Baza Detectarii Comportamentului Simulat
4.2 Tehnici Si Mijloace De Investigare A Comportamentului Simulat
5. INVESTIGAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT PRIN TEHNICA POLIGRAF
5.1 Detectarea Simularii Cu Ajutorul Poligrafului
5.2 Factori Care Pot Influenta Acuratetea Testarii Cu Poligraful
5.3 Consideratii Asupra Celor Doua Paradigme Poligraf
6. UTILIZAREA HIPNOZEI IN DETECTAREA SIMULARII
6.1 Norme Deontologice In Utilizarea Hipnozei Pentru Detectarea Simularii
6.2 Tehnica Interferentei
6.3 Mecanisme Implicate In Tehnica Interferentei Si Indicatorii Simularii In Cadrul Acestei Tehnici
7. CONCLUZII
1.1 Aportul Criminalisticii La Solutionarea Cauzelor Penale
1.2 Notiuni De Ancheta Penala
1.3 Detectarea Comportamentului Simulat - O Activitate Extrajudiciara
2. COMPORTAMENT NORMAL VERSUS COMPORTAMENT SIMULAT
2.1 Despre Comportament
2.2 Stimularea Comportamentului
2.3 Indicatori Psiho - Fiziologici Ai Comportamentului Simulat
3. COMPORTAMENT NORMAL VERSUS COMPORTAMENT SIMULAT
3.1 Despre Comportament
3.2 Psihologia Invinuitului Sau Inculpatului In Momentul Ascultarii
4. TEHNICI DE EVIDENTIERE A COMPORTAMENTULUI SIMULAT
4.1 Teorii Ce Stau La Baza Detectarii Comportamentului Simulat
4.2 Tehnici Si Mijloace De Investigare A Comportamentului Simulat
5. INVESTIGAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT PRIN TEHNICA POLIGRAF
5.1 Detectarea Simularii Cu Ajutorul Poligrafului
5.2 Factori Care Pot Influenta Acuratetea Testarii Cu Poligraful
5.3 Consideratii Asupra Celor Doua Paradigme Poligraf
6. UTILIZAREA HIPNOZEI IN DETECTAREA SIMULARII
6.1 Norme Deontologice In Utilizarea Hipnozei Pentru Detectarea Simularii
6.2 Tehnica Interferentei
6.3 Mecanisme Implicate In Tehnica Interferentei Si Indicatorii Simularii In Cadrul Acestei Tehnici
7. CONCLUZII
Studiu teoretic cu privire la regimul armelor si munitiilor
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Aspecte Generale Referitoare La Infractiuni Privitoare La Regimul Stabilit De Lege Pentru Unele Activitati
1.2 Scurt Istoric Al Incriminarii Infractiunii De Nerespectare A Regimului Armelor Si Munitiilor
2. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE INFRACTIUNII DE NERESPECTARE A REGIMULUI ARMELOR SI MUNITIILOR
2.1 Aspecte Generale
2.1.1 Notiuni Si Definitie
2.1.2 Obiectul Juridic Special
2.1.3 Obiectul Material
2.1.4 Subiectul Infractiunii
2.2 Structura Si Continutul Juridic Al Infractiunii
2.2.1 Latura Obiectiva
2.2.1.1 Elementul Material
2.2.1.2 Urmare Imediata
2.2.1.3 Legatura De Cauzalitate
2.2.2 Latura Subiectiva
2.2.3 Continutul Variantelor Agravante
2.3 Forme, Modalitati, Sanctiuni
2.3.1 Formele Infractiunii
2.3.2 Modalitatile Infractiunii
2.3.3 Sanctiunile Infractiunii
2.4 Explicatii Complementare
3. ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE INFRACTIUNILE CARE ADUC ATINGEREA UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC SAU REGLEMENTATE DE LEGE
3.1 Asemanari Si Deosebiri Intre Infractiunile Prevazute In Titlul Vi Cod Penal
3.2 Asemanari Si Deosebiri Intre Infractiunile Prevazute In Cap. Iv, Din Titlul Vi Cod Penal
4. CORELATIA INTRE INFRACTIUNEA DE NERESPECTARE A REGIMULUI ARMELOR SI MUNITIILOR SI INFRACTIUNEA DE CONTRABANDA SI INFRACTIUNEA DE TERORISM
4.1 Corelatii Intre Infractiunea De Nerespectare A Regimului Armelor Si A Munitiilor Si Infractiunea De Contrabanda
4.2 Corelatii Intre Infractiunea De Nerespectare A Regimului Armelor Si Munitiilor Si Infractiunea De Terorism
5. ASPECTE DE DREPT COMPARAT
6. CONCLUZII
1.1 Aspecte Generale Referitoare La Infractiuni Privitoare La Regimul Stabilit De Lege Pentru Unele Activitati
1.2 Scurt Istoric Al Incriminarii Infractiunii De Nerespectare A Regimului Armelor Si Munitiilor
2. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE INFRACTIUNII DE NERESPECTARE A REGIMULUI ARMELOR SI MUNITIILOR
2.1 Aspecte Generale
2.1.1 Notiuni Si Definitie
2.1.2 Obiectul Juridic Special
2.1.3 Obiectul Material
2.1.4 Subiectul Infractiunii
2.2 Structura Si Continutul Juridic Al Infractiunii
2.2.1 Latura Obiectiva
2.2.1.1 Elementul Material
2.2.1.2 Urmare Imediata
2.2.1.3 Legatura De Cauzalitate
2.2.2 Latura Subiectiva
2.2.3 Continutul Variantelor Agravante
2.3 Forme, Modalitati, Sanctiuni
2.3.1 Formele Infractiunii
2.3.2 Modalitatile Infractiunii
2.3.3 Sanctiunile Infractiunii
2.4 Explicatii Complementare
3. ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE INFRACTIUNILE CARE ADUC ATINGEREA UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC SAU REGLEMENTATE DE LEGE
3.1 Asemanari Si Deosebiri Intre Infractiunile Prevazute In Titlul Vi Cod Penal
3.2 Asemanari Si Deosebiri Intre Infractiunile Prevazute In Cap. Iv, Din Titlul Vi Cod Penal
4. CORELATIA INTRE INFRACTIUNEA DE NERESPECTARE A REGIMULUI ARMELOR SI MUNITIILOR SI INFRACTIUNEA DE CONTRABANDA SI INFRACTIUNEA DE TERORISM
4.1 Corelatii Intre Infractiunea De Nerespectare A Regimului Armelor Si A Munitiilor Si Infractiunea De Contrabanda
4.2 Corelatii Intre Infractiunea De Nerespectare A Regimului Armelor Si Munitiilor Si Infractiunea De Terorism
5. ASPECTE DE DREPT COMPARAT
6. CONCLUZII
Organisme internationale si strategii de lupta impotriva terorismului mondial
1. INTRODUCERE
2. APRECIERI INTRODUCTIVE PRIVIND TERORISMUL
2.1 Definirea Conceptului De Terorism
2.2 Schimbarile De Sens Ale Termenului "Terorism"
3. TERORISMUL - UN FENOMEN IN CONTINUA SCHIMBARE
3.1 Antecedente Istorice Ale Terorismului Contemporan
3.1.1 Terorismul In Antichitate
3.1.2 Manifestari Teroriste In Evul Mediu
3.2 Terorismul - Modalitate De Atingere A Unor Obiective Politice
4. ACTELE TERORISTE
4.1 Notiune Si Trasaturi
4.2 Clasificarea Actelor Teroriste
4.3 Scopul Actelor Teroriste Si Obiectivele Urmarite Prioritar
5. ORGANIZATIILE TERORISTE
5.1 Structura Organizatiilor Teroriste
5.2 Organizatii Teroriste Si Liderii Lor
6. ORGANISME INTERNATIONALE IN LUPTA IMPOTRIVA TERORISMULUI
6.1 Liga Natiunilor
6.2 Organizatia Natiunilor Unite
6.3 Consiliul Europei
6.4 Organizatia Pentru Securitate Si Cooperare In Europa (osce)
7. UNIUNEA EUROPEANA
8. INTERPOL
2. APRECIERI INTRODUCTIVE PRIVIND TERORISMUL
2.1 Definirea Conceptului De Terorism
2.2 Schimbarile De Sens Ale Termenului "Terorism"
3. TERORISMUL - UN FENOMEN IN CONTINUA SCHIMBARE
3.1 Antecedente Istorice Ale Terorismului Contemporan
3.1.1 Terorismul In Antichitate
3.1.2 Manifestari Teroriste In Evul Mediu
3.2 Terorismul - Modalitate De Atingere A Unor Obiective Politice
4. ACTELE TERORISTE
4.1 Notiune Si Trasaturi
4.2 Clasificarea Actelor Teroriste
4.3 Scopul Actelor Teroriste Si Obiectivele Urmarite Prioritar
5. ORGANIZATIILE TERORISTE
5.1 Structura Organizatiilor Teroriste
5.2 Organizatii Teroriste Si Liderii Lor
6. ORGANISME INTERNATIONALE IN LUPTA IMPOTRIVA TERORISMULUI
6.1 Liga Natiunilor
6.2 Organizatia Natiunilor Unite
6.3 Consiliul Europei
6.4 Organizatia Pentru Securitate Si Cooperare In Europa (osce)
7. UNIUNEA EUROPEANA
8. INTERPOL
Analiza comparativa a traficului de influenta si a altor infractiuni
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Aspecte Generale Referitoare La Infractiuni Cu Privire La Coruptie
1.2 Scurt Istoric Al Incriminarii Faptei In Legiuirile Anterioare
2. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE INFRACTIUNII "TRAFICUL DE INFLUENTA"
2.1 Notiune. Definitie
2.2 Obiectul Infractiunii
2.3 Subiectii Infractiunii
2.4 Latura Obiectiva
2.4.1 Elementul Material
2.4.2 Urmarea Imediata
2.4.3 Legatura De Cauzalitate
2.5 Latura Subiectiva
2.6 Formele Infractiunii
2.7 Modalitatile Infractiunii
2.8 Sanctiuni
2.8.1 Pedeapsa Principala
2.8.2 Pedeapsa Complimentara
2.8.3 Confiscarea Speciala
3. ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE INFRACTIUNEA "TRAFICUL DE INFLUENTA" SI ALTE INFRACTIUNI
3.1 Traficul De Influenta Si Luarea De Mita
3.2 Traficul De Influenta Si Inselaciunea
4. ELEMENTE DE DREPT COMPARAT
4.1 Franta
4.2 Spania
4.3 Federatia Rusa
4.4 Polonia
4.5 Ungaria
4.6 Statele Unite Ale Americii
5. BIBLIOGRAFIE
1.1 Aspecte Generale Referitoare La Infractiuni Cu Privire La Coruptie
1.2 Scurt Istoric Al Incriminarii Faptei In Legiuirile Anterioare
2. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE INFRACTIUNII "TRAFICUL DE INFLUENTA"
2.1 Notiune. Definitie
2.2 Obiectul Infractiunii
2.3 Subiectii Infractiunii
2.4 Latura Obiectiva
2.4.1 Elementul Material
2.4.2 Urmarea Imediata
2.4.3 Legatura De Cauzalitate
2.5 Latura Subiectiva
2.6 Formele Infractiunii
2.7 Modalitatile Infractiunii
2.8 Sanctiuni
2.8.1 Pedeapsa Principala
2.8.2 Pedeapsa Complimentara
2.8.3 Confiscarea Speciala
3. ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE INFRACTIUNEA "TRAFICUL DE INFLUENTA" SI ALTE INFRACTIUNI
3.1 Traficul De Influenta Si Luarea De Mita
3.2 Traficul De Influenta Si Inselaciunea
4. ELEMENTE DE DREPT COMPARAT
4.1 Franta
4.2 Spania
4.3 Federatia Rusa
4.4 Polonia
4.5 Ungaria
4.6 Statele Unite Ale Americii
5. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind violarea de domiciliu si tulburarea de posesie
1. INTRODUCERE IN STUDIUL INFRACTIUNII DE VIOLARE DE DOMICILIU
1.1 Aspecte Generale Privind Infractiunile Contra Liberatii Persoanei
1.2 Istoricul Incriminarii Infractiunii De Violare De Domiciliu
2. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE INFRACTIUNII DE VIOLARE DE DOMICILIU
2.1 Conditii Preexistente Ale Infractiunii De Violare De Domiciliu
2.2 Continutul Constitutiv Al Infractiunii De Violare De Domiciliu
2.2.1 Latura Obiectiva
2.2.2 Latura Subiectiva
2.3 Forme. Modalitat1. Sanctiuni
2.3.1 Forme
2.3.2 Modalitati
2.3.3 Sanctiuni
3. ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE VIOLAREA DE DOMICILIU SI ALTE INFRACTIUNI
3.1 Violarea De Domiciliu Si Tulburarea De Posesie
3.2 Violarea De Domiciliu Si Tulburarea Folosintei Locuntei
3.3 Violarea De Domiciliu Si Violarea Sediilor Organelor De Stat Si A Formatiunilor Politice
1.1 Aspecte Generale Privind Infractiunile Contra Liberatii Persoanei
1.2 Istoricul Incriminarii Infractiunii De Violare De Domiciliu
2. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE INFRACTIUNII DE VIOLARE DE DOMICILIU
2.1 Conditii Preexistente Ale Infractiunii De Violare De Domiciliu
2.2 Continutul Constitutiv Al Infractiunii De Violare De Domiciliu
2.2.1 Latura Obiectiva
2.2.2 Latura Subiectiva
2.3 Forme. Modalitat1. Sanctiuni
2.3.1 Forme
2.3.2 Modalitati
2.3.3 Sanctiuni
3. ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE VIOLAREA DE DOMICILIU SI ALTE INFRACTIUNI
3.1 Violarea De Domiciliu Si Tulburarea De Posesie
3.2 Violarea De Domiciliu Si Tulburarea Folosintei Locuntei
3.3 Violarea De Domiciliu Si Violarea Sediilor Organelor De Stat Si A Formatiunilor Politice
Analiza regimului juridic al obligatiunilor comerciale
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE GENERALE ASUPRA SOCIETATILOR COMERCIALE
2.1 Definirea Societatilor Comerciale. Tendinte In Definire
2.2 Natura Juridical
2.3 Actul Constitut4. Forme
3. SOCIETATEA PE ACTIUNI
3.1 Notiuni Generale
3.2 Actele Constitutive
3.3 Functionarea Societatii Pe Actiuni
4. OBLIGATIUNILE EMISE DE SOCIETATE
4.1 Notiunea De Obligatiune
4.2 Natura Juridical. Felurile Obligatiunilor
4.3 Conditiile Emiterii Obligatiunilor
4.4 Subscrierea Obligatiunilor Emise De Societate
4.5 Rambursarea Obligatiunilor
5. ADUNAREA GENERALA A OBLIGATARILOR
5.1 Convocarea Adunarii Obligatarilor
5.2 Competenta Adunarii Generale A Obligatarilor
5.3 Hotararile Adunarii Obligatarilor
6. REGISTRELE SOCIETATII PE ACTIUNI
7. CONCLUZII
8. ANEXE
9. BIBLIOGRAFIE
2. ASPECTE GENERALE ASUPRA SOCIETATILOR COMERCIALE
2.1 Definirea Societatilor Comerciale. Tendinte In Definire
2.2 Natura Juridical
2.3 Actul Constitut4. Forme
3. SOCIETATEA PE ACTIUNI
3.1 Notiuni Generale
3.2 Actele Constitutive
3.3 Functionarea Societatii Pe Actiuni
4. OBLIGATIUNILE EMISE DE SOCIETATE
4.1 Notiunea De Obligatiune
4.2 Natura Juridical. Felurile Obligatiunilor
4.3 Conditiile Emiterii Obligatiunilor
4.4 Subscrierea Obligatiunilor Emise De Societate
4.5 Rambursarea Obligatiunilor
5. ADUNAREA GENERALA A OBLIGATARILOR
5.1 Convocarea Adunarii Obligatarilor
5.2 Competenta Adunarii Generale A Obligatarilor
5.3 Hotararile Adunarii Obligatarilor
6. REGISTRELE SOCIETATII PE ACTIUNI
7. CONCLUZII
8. ANEXE
9. BIBLIOGRAFIE
Notiuni de control financiar cu particularizarea metodologiei de exercitare a acestuia
1. CONCEPTUL DE CONTROL FINANCIAR
1.1 Notiunea, Obiectul Si Importanta Controlului Financiar
1.2 Functiile Controlului Financiar
1.3 Structura Generala Si Formele Controlului Financiar In Romania
2. METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI
2.1 Metodele Controlului Financiar
2.2 Procedee De Control Financiar
2.3 Procedura Executarii Controlului Financiar
3. ACTELE DE CONTROL FINANCIAR
3.1 Intocmirea Actelor De Control Financiar
3.2 Tipuri De Acte De Control
3.3 Valorificarea Actelor De Control
4. ORGANIZAREA SI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR INTERN SI A CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV
4.1 Controlul Intern In Institutiile Publice
4.2 Exercitarea Controlul Financiar Preventiv
4.2.1 Organizarea Controlului Financiar Preventiv Propriu
4.2.2 Organizarea Controlului Financiar Preventiv Delegat
5. ORGANIZAREA SI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR EXECUTIV
5.1 Ministerul Finantelor Publice
5.2 Agentia Nationala De Administrare Fiscala
5.3 Garda Financiara
6. ORGANIZAREA SI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR LEGISLATIV - CURTEA DE CONTURI
6.1 Scurt Istoric. Natura Institutiei
6.2 Organizarea Functionarea Curtii De Conturi
6.3 Atributiile De Control Si Audit Financiar
7. ROMANIA IN PROCESUL ADOPTARII ACQUISULUI COMUNITAR IN DOMENIUL CONTROLULUI FINANCIAR
7.1 Notiunea De Aquis Comunitar
7.2 Principalele Elemente Ale Acquisului Privind Controlul Financiar
8. PROPUNERI DE PERFECTIONARE A CONTROLULUI FINANCIAR
1.1 Notiunea, Obiectul Si Importanta Controlului Financiar
1.2 Functiile Controlului Financiar
1.3 Structura Generala Si Formele Controlului Financiar In Romania
2. METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI
2.1 Metodele Controlului Financiar
2.2 Procedee De Control Financiar
2.3 Procedura Executarii Controlului Financiar
3. ACTELE DE CONTROL FINANCIAR
3.1 Intocmirea Actelor De Control Financiar
3.2 Tipuri De Acte De Control
3.3 Valorificarea Actelor De Control
4. ORGANIZAREA SI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR INTERN SI A CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV
4.1 Controlul Intern In Institutiile Publice
4.2 Exercitarea Controlul Financiar Preventiv
4.2.1 Organizarea Controlului Financiar Preventiv Propriu
4.2.2 Organizarea Controlului Financiar Preventiv Delegat
5. ORGANIZAREA SI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR EXECUTIV
5.1 Ministerul Finantelor Publice
5.2 Agentia Nationala De Administrare Fiscala
5.3 Garda Financiara
6. ORGANIZAREA SI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR LEGISLATIV - CURTEA DE CONTURI
6.1 Scurt Istoric. Natura Institutiei
6.2 Organizarea Functionarea Curtii De Conturi
6.3 Atributiile De Control Si Audit Financiar
7. ROMANIA IN PROCESUL ADOPTARII ACQUISULUI COMUNITAR IN DOMENIUL CONTROLULUI FINANCIAR
7.1 Notiunea De Aquis Comunitar
7.2 Principalele Elemente Ale Acquisului Privind Controlul Financiar
8. PROPUNERI DE PERFECTIONARE A CONTROLULUI FINANCIAR
Teoretizarea contractului de leasing din perspectiva dreptului comercial international
1. INTRODUCERE IN CONTRACTUL DE LEASING
1.1 Aspecte Generale Privind Contractul De Leasing
1.1.1 Finantarea Prin Leasing
1.1.2 Istoricul Leasingului
1.2 Definitia Leasingului
1.2.1 Notiunea De Leasing
1.2.2 Precizari Privind Leasingul
1.3 Natura Juridica A Operatiunilor De Leasing
2. CONTRACTUL IN COMERTUL INTERNATIONAL
2.1 Reguli Comune Tuturor Contractelor Din Comertul International
2.1.1 Definitia Contractului De Comert International
2.1.2 Caractere Juridice
2.1.3 Clasificarea Contractelor De Comert International
2.1.4 Elementele Contractului De Comert International
2.2 Formarea Si Incheierea Contractului De Comert International
2.2.1 Notiune
2.2.2 Oferta De A Contracta
2.2.3 Acceptarea Ofertei
2.2.4 Momentul Si Locul Incheierii Contractului De Comert International
2.3 Continutul Contractului De Comert International
2.3.1 Notiune
2.3.2 Clauzele Necesare A Contractelor De Comert International
2.3.3 Clauze Specifice, Comune Tuturor Contractelor De Comert International
2.3.4 Clauzele Asigutatorii Impotriva Riscurilor Valutare
2.3.5 Clauzele Asiguratorii Impotriva Riscurilor Nevalutare
2.3.6 Clauze Privind Raporturile Dintre Contractanti Si Terti
2.3.7 Clauzele De Confidentialitate, De Exclusivitate Si De Neconcurenta
2.4 Interpretarea Si Efectele Contractului De Comert International
2.4.1 Interpretarea Contractelor De Comert International
2.4.2 Forta Obligatorie A Contractelor De Comert International
2.4.3 Efectele Specifice Ale Contractelor Sinalagmatice In Raporturile De Comert International
3. CONTRACTUL DE LEASING
3.1 Notiune, Caractere Juridice Si Clasificare
3.1.1 Notiune
3.1.2 Caracterele Juridice Ale Contractului De Leasing
3.1.3 Clasificarea Contractului De Leasing
3.2 Incheierea, Executarea Si Incetarea Contractului De Leasing
3.2.1 Etapa De Formare A Contractului
3.2.2 Etapa De Realizare A Locatiunii
3.2.3 Etapa De Finalizare A Contractului De Leasing
3.3 Litigii In Executarea Contractului De Leasing
3.3.1 Refuzul De Finantare
3.3.2 Livrarea Neconforma A Bunului
3.3.3 Neplata Redeventelor
3.4 Legea Aplicabila Contractului De Leasing
4. CONCLUZII
4.1 Operatiuni De Leasing Sau Contract De Leasing
4.2 Contractul De Leasing - Contract De Adeziune
4.3 Leasingul In Economiile In Curs De Dezvoltare
4.4 Utilitatea Leasingului
5. BIBLIOGRAFIE GENERALA
1.1 Aspecte Generale Privind Contractul De Leasing
1.1.1 Finantarea Prin Leasing
1.1.2 Istoricul Leasingului
1.2 Definitia Leasingului
1.2.1 Notiunea De Leasing
1.2.2 Precizari Privind Leasingul
1.3 Natura Juridica A Operatiunilor De Leasing
2. CONTRACTUL IN COMERTUL INTERNATIONAL
2.1 Reguli Comune Tuturor Contractelor Din Comertul International
2.1.1 Definitia Contractului De Comert International
2.1.2 Caractere Juridice
2.1.3 Clasificarea Contractelor De Comert International
2.1.4 Elementele Contractului De Comert International
2.2 Formarea Si Incheierea Contractului De Comert International
2.2.1 Notiune
2.2.2 Oferta De A Contracta
2.2.3 Acceptarea Ofertei
2.2.4 Momentul Si Locul Incheierii Contractului De Comert International
2.3 Continutul Contractului De Comert International
2.3.1 Notiune
2.3.2 Clauzele Necesare A Contractelor De Comert International
2.3.3 Clauze Specifice, Comune Tuturor Contractelor De Comert International
2.3.4 Clauzele Asigutatorii Impotriva Riscurilor Valutare
2.3.5 Clauzele Asiguratorii Impotriva Riscurilor Nevalutare
2.3.6 Clauze Privind Raporturile Dintre Contractanti Si Terti
2.3.7 Clauzele De Confidentialitate, De Exclusivitate Si De Neconcurenta
2.4 Interpretarea Si Efectele Contractului De Comert International
2.4.1 Interpretarea Contractelor De Comert International
2.4.2 Forta Obligatorie A Contractelor De Comert International
2.4.3 Efectele Specifice Ale Contractelor Sinalagmatice In Raporturile De Comert International
3. CONTRACTUL DE LEASING
3.1 Notiune, Caractere Juridice Si Clasificare
3.1.1 Notiune
3.1.2 Caracterele Juridice Ale Contractului De Leasing
3.1.3 Clasificarea Contractului De Leasing
3.2 Incheierea, Executarea Si Incetarea Contractului De Leasing
3.2.1 Etapa De Formare A Contractului
3.2.2 Etapa De Realizare A Locatiunii
3.2.3 Etapa De Finalizare A Contractului De Leasing
3.3 Litigii In Executarea Contractului De Leasing
3.3.1 Refuzul De Finantare
3.3.2 Livrarea Neconforma A Bunului
3.3.3 Neplata Redeventelor
3.4 Legea Aplicabila Contractului De Leasing
4. CONCLUZII
4.1 Operatiuni De Leasing Sau Contract De Leasing
4.2 Contractul De Leasing - Contract De Adeziune
4.3 Leasingul In Economiile In Curs De Dezvoltare
4.4 Utilitatea Leasingului
5. BIBLIOGRAFIE GENERALA
Teoretizarea notiunii de credit bancar cu referire la unele institutii straine de credit extern
1. CONSIDERATII GENERALE
1.1 Evolutia Istorica
1.2 Conceptul De Credit Si Trasaturile Caracteristice
1.3 Creditul, Componenta A Parghiilor Economico - Financiare Ale Statului
2. SFERELE CREDITULUI
2.1 Generalitati
2.2 Clasificarea Creditelor
2.3 Creditul Comercial
2.4 Creditul Bancar
2.5 Creditul Obligatar
2.6 Creditul Ipotecar, Real Sau"Acoperit"
2.7 Creditul Public
2.7.1 Imprumuturile De Stat
2.8 Creditul De Stat Intern
2.9 Creditul De Stat Extern
2.9.1 Depunerile La Casele De Economii
2.10 Creditul De Consum
2.11 Functiile Si Rolul Creditului
3. PIATA CREDITULUI SI PIATA FINANCIARA
3.1 Piata Creditului
3.2 Piata Financiara - Bursa
4. CREDITUL SI BANCILE IN ECONOMIA DE PIATA
4.1 Generalitati
4.2 Operatiunile Desfasurate De Institutiile De Credit (banci)
4.3 Procedura Creditului Bancar
4.4 Dobanda
4.4.1 Factorii Care Determina Nivelul Dobanzii
4.4.2 Structura Ratei Dobanzii
4.4.3 Rata Dobanzii La Bonurile De Tezaur
4.4.4 Ratele Interne Bancare Ale Dobanzii
4.4.5 Dobanda Nominala Si Dobanda Reala
5. INSTRUMENTELE DE CREDIT (DE PLATA)
5.1 Generalitati
5.2 Titlurile De Credit
5.2.1 Cambia
5.2.2 Biletul La Ordin
5.2.3 Ordinul De Plata
5.2.4 Cec - Ul
5.2.5 Certificatele De Depozit
5.2.6 Bonurile De Tezaur
5.2.7 Biletele De Banca (bancnotele)
6. ROLUL INSTITUTIILOR FINANCIARE INTERNATIONALE DE CREDIT EXTERN
6.1 Notiunea Si Rolul Creditului Extern
6.2 Bancile Straine Pe Pietele Nationale
6.3 Rolul Institutiilor Financiar Ineternationale De Credit Extern
6.3.1 Generalitati
6.3.2 Banca Mondiala
6.3.3 Fondul Monetar International
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
1.1 Evolutia Istorica
1.2 Conceptul De Credit Si Trasaturile Caracteristice
1.3 Creditul, Componenta A Parghiilor Economico - Financiare Ale Statului
2. SFERELE CREDITULUI
2.1 Generalitati
2.2 Clasificarea Creditelor
2.3 Creditul Comercial
2.4 Creditul Bancar
2.5 Creditul Obligatar
2.6 Creditul Ipotecar, Real Sau"Acoperit"
2.7 Creditul Public
2.7.1 Imprumuturile De Stat
2.8 Creditul De Stat Intern
2.9 Creditul De Stat Extern
2.9.1 Depunerile La Casele De Economii
2.10 Creditul De Consum
2.11 Functiile Si Rolul Creditului
3. PIATA CREDITULUI SI PIATA FINANCIARA
3.1 Piata Creditului
3.2 Piata Financiara - Bursa
4. CREDITUL SI BANCILE IN ECONOMIA DE PIATA
4.1 Generalitati
4.2 Operatiunile Desfasurate De Institutiile De Credit (banci)
4.3 Procedura Creditului Bancar
4.4 Dobanda
4.4.1 Factorii Care Determina Nivelul Dobanzii
4.4.2 Structura Ratei Dobanzii
4.4.3 Rata Dobanzii La Bonurile De Tezaur
4.4.4 Ratele Interne Bancare Ale Dobanzii
4.4.5 Dobanda Nominala Si Dobanda Reala
5. INSTRUMENTELE DE CREDIT (DE PLATA)
5.1 Generalitati
5.2 Titlurile De Credit
5.2.1 Cambia
5.2.2 Biletul La Ordin
5.2.3 Ordinul De Plata
5.2.4 Cec - Ul
5.2.5 Certificatele De Depozit
5.2.6 Bonurile De Tezaur
5.2.7 Biletele De Banca (bancnotele)
6. ROLUL INSTITUTIILOR FINANCIARE INTERNATIONALE DE CREDIT EXTERN
6.1 Notiunea Si Rolul Creditului Extern
6.2 Bancile Straine Pe Pietele Nationale
6.3 Rolul Institutiilor Financiar Ineternationale De Credit Extern
6.3.1 Generalitati
6.3.2 Banca Mondiala
6.3.3 Fondul Monetar International
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
Specificari cu privire la sistemul electoral in Romania
1. TEORIA REPREZENTATIVITATII IN DREPTUL CONSTITUTIONAL
1.1 Origine, Norme Si Procesul De Cristalizare A Principiului Reprezentativitatii
1.2 Continutul Teoriei Reprezentativitatii In Diferite Conceptii
1.3 Reprezentarea Teoriei Reprezentativitatii In Normele Constitutionale
1.4 Teoria Reprezentativitatii In Sistemele Electorale
2. PRINCIPIILE CONSTITUTIONALE ALE SISTEMULUI ELECTORAL
2.1 Notiunea De Sistem Electoral In Literatura Romana Si In Dreptul Comparat
2.2 Tipuri De Sisteme Electorale
2.3 Principiul Pluralismului Politic In Cadrul Sistemului Electoral
2.4 Caracterul Universal, Egal, Direct Si Secret Al Votului
2.5 Legatura Dintre Sistemul Electoral Si Formele Guvernamentale Reprezentative
2.6 Drepturile Fundamentale Politice Conform Constitutiei Romaniei
3. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ALEGERILOR IN ROMANIA
3.1 Procesul Organizarii Campaniei Electorale
4. ROMANIA
4.1 Buletin De Vot Pentru Alegerea Camerei Deputatilor
4.2 Procesul Desfasurarii Alegerilor
4.3 Organizarea Si Atributiile Birourilor Electorale
4.4 Stabilirea Rezultatelor Votarii
5. COMPARATIE INTRE SISTEMUL ELECTORAL ROMANESC SI ALTE SISTEME ELECTORALE CONSTITUTIONALE
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
1.1 Origine, Norme Si Procesul De Cristalizare A Principiului Reprezentativitatii
1.2 Continutul Teoriei Reprezentativitatii In Diferite Conceptii
1.3 Reprezentarea Teoriei Reprezentativitatii In Normele Constitutionale
1.4 Teoria Reprezentativitatii In Sistemele Electorale
2. PRINCIPIILE CONSTITUTIONALE ALE SISTEMULUI ELECTORAL
2.1 Notiunea De Sistem Electoral In Literatura Romana Si In Dreptul Comparat
2.2 Tipuri De Sisteme Electorale
2.3 Principiul Pluralismului Politic In Cadrul Sistemului Electoral
2.4 Caracterul Universal, Egal, Direct Si Secret Al Votului
2.5 Legatura Dintre Sistemul Electoral Si Formele Guvernamentale Reprezentative
2.6 Drepturile Fundamentale Politice Conform Constitutiei Romaniei
3. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ALEGERILOR IN ROMANIA
3.1 Procesul Organizarii Campaniei Electorale
4. ROMANIA
4.1 Buletin De Vot Pentru Alegerea Camerei Deputatilor
4.2 Procesul Desfasurarii Alegerilor
4.3 Organizarea Si Atributiile Birourilor Electorale
4.4 Stabilirea Rezultatelor Votarii
5. COMPARATIE INTRE SISTEMUL ELECTORAL ROMANESC SI ALTE SISTEME ELECTORALE CONSTITUTIONALE
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind restrangerea exercitarii unor drepturi in Constitutia Romaniei
1. INTRODUCERE
2. DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE - NATURA JURIDICA, REGLEMENTARI CONSTITUTIONALE
2.1 Teorii Privind Natura Juridica A Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale
2.2 Aspecte, Principale Privind Reglementarile Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale In Constitutia Romaniei
2.3 Exercitarea Cu Buna Credinta A Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale
3. LIMITELE EXERCITARII DREPTURILOR SI LIBERTATILOR FUNDAMENTALE
3.1 Aspecte Istorice Si De Drept Comparat Privind Restrangerea Exercitiului Unor Drepturi
3.1.1 Libertatea De Constiinta
3.1.2 Libertatea Individuala
3.1.3 Dreptul De Proprietate
3.1.4 Inviolabilitatea Domiciliului Si Secretul Corespondentei
3.1.5 Libertatea De Asociere Si Intrunire
3.1.6 Dreptul La Invatatura
3.2 Conceptul De Restrangere A Exercitiului Unor Drepturl Si Continutul Juridic Al Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale
3.3 Comparatie Intre Principiul Proportionalitatii Exercitarii Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale Si Posibilitatea Restrangerii Exercitarii Unor Drepturi
4. ANALIZA CONCEPTULUI CONSTITUTIONAL AL RESTRANGERII EXERCITARII UNOR DREPTURI
4.1 Conditii Constitutionale Privind Posibilitatea Restrangerii Exercitarii Unor Drepturi
4.1.1 Restrangerea Exercitiului Unor Drepturi Sa Se Faca Numai Prin Lege
4.1.2 Analiza Situatiilor Cand Poate Interveni Aplicarea Art. 49 Din Constitutia Romaniei
4.1.2.1 Apararea Sigurantei Nationale
4.1.2.2 Ordinea Publica
4.1.2.3 Sanatate Publica
4.1.2.4 Morala Publlca
4.1.2.5 Asigurarea Respectarii Drepturilor Si Libertatilor Cetatenesti
4.1.2.6 Desfasurarea Instructiel Penale
4.1.2.7 Prevenirea Consecintelor Unei Calamitatl Naturale Ori Ale Unui Sinistru Deosebit De Grav
4.1.3 Respectarea Principiului Proportionalitatii In Aplicarea Art. 49 Din Constitutie
4.1.4 Diferenta Intre Restrangere, Limitarea Exercitiului Unor Drepturi Si Suprimarea Acestora
5. UNELE ASPECTE DIN PRACTICA CURTII CONSTITUTIONALE PRIVIND APLICAREA ART. 49 DIN CONSTITUTIE
6. CONCLUZII FINALE
7. BIBLIOGRAFIE
2. DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE - NATURA JURIDICA, REGLEMENTARI CONSTITUTIONALE
2.1 Teorii Privind Natura Juridica A Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale
2.2 Aspecte, Principale Privind Reglementarile Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale In Constitutia Romaniei
2.3 Exercitarea Cu Buna Credinta A Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale
3. LIMITELE EXERCITARII DREPTURILOR SI LIBERTATILOR FUNDAMENTALE
3.1 Aspecte Istorice Si De Drept Comparat Privind Restrangerea Exercitiului Unor Drepturi
3.1.1 Libertatea De Constiinta
3.1.2 Libertatea Individuala
3.1.3 Dreptul De Proprietate
3.1.4 Inviolabilitatea Domiciliului Si Secretul Corespondentei
3.1.5 Libertatea De Asociere Si Intrunire
3.1.6 Dreptul La Invatatura
3.2 Conceptul De Restrangere A Exercitiului Unor Drepturl Si Continutul Juridic Al Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale
3.3 Comparatie Intre Principiul Proportionalitatii Exercitarii Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale Si Posibilitatea Restrangerii Exercitarii Unor Drepturi
4. ANALIZA CONCEPTULUI CONSTITUTIONAL AL RESTRANGERII EXERCITARII UNOR DREPTURI
4.1 Conditii Constitutionale Privind Posibilitatea Restrangerii Exercitarii Unor Drepturi
4.1.1 Restrangerea Exercitiului Unor Drepturi Sa Se Faca Numai Prin Lege
4.1.2 Analiza Situatiilor Cand Poate Interveni Aplicarea Art. 49 Din Constitutia Romaniei
4.1.2.1 Apararea Sigurantei Nationale
4.1.2.2 Ordinea Publica
4.1.2.3 Sanatate Publica
4.1.2.4 Morala Publlca
4.1.2.5 Asigurarea Respectarii Drepturilor Si Libertatilor Cetatenesti
4.1.2.6 Desfasurarea Instructiel Penale
4.1.2.7 Prevenirea Consecintelor Unei Calamitatl Naturale Ori Ale Unui Sinistru Deosebit De Grav
4.1.3 Respectarea Principiului Proportionalitatii In Aplicarea Art. 49 Din Constitutie
4.1.4 Diferenta Intre Restrangere, Limitarea Exercitiului Unor Drepturi Si Suprimarea Acestora
5. UNELE ASPECTE DIN PRACTICA CURTII CONSTITUTIONALE PRIVIND APLICAREA ART. 49 DIN CONSTITUTIE
6. CONCLUZII FINALE
7. BIBLIOGRAFIE
Analiza atributiilor presedintelui Romaniei in raporturile cu Guvernul
1. ROLUL SI CLASIFICAREA ATRIBUTIILOR PRESEDINTELUI ROMANIEI
1.1 Rolul Presedintelui Romaniei
1.2 Criterii De Clasificare Ale Atributiilor Presedintelui Romaniei
2. GUVERNUL ROMANIEI - ROL SI ATRIBUTII
2.1 Rolul Guvernului
2.2 Atributiile Guvernului
3. COMPLEXITATEA RAPORTURILOR DINTRE PRESEDINTELE ROMANIEI SI GUVERN
3.1 Desemnarea Candidatului Pentru Functia De Prim - Ministru
3.2 Numirea Guvernului
3.3 Revocarea Si Numirea Unor Membri Ai Guvernului
3.4 Desemnarea Primului Ministru Interimar
3.5 Consultarea Guvernului
3.6 Participarea La Sedintele Guvernului
4. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind imunitatile si privilegiile oficiilor consulare
1. NOTIUNI GENERALE DESPRE ACTIVITATEA CONSULARA
1.1 Notiuni Generale Despre Activitatea Consulara
1.1.1 Notiunea De Drept Consular
1.1.2 Caracteristicile Dreptului Consular
2. SARCINILE SI OBIECTIVELE POSTURILOR CONSULARE
2.1 Notiuni Generale
2.1.1 Relatiile Consulare
2.1.2 Subiectii Relatiilor Consulare - Continutul Si Natura Juridica A Relatiilor Consulare
2.2 Modul De Stabilire A Relatiilor Consulare
2.2.1 Modul De Stabilire A Relatiilor Consulare
2.2.2 Modul De Incetare A Relatiilor Consulare
2.3 Exercitarea De Functii Consulare
2.3.1 Organele Care Exercita Functii Consulare
2.3.2 Conditiile De Exercitare A Functiilor Consulare
2.3.3 Situatii In Care Un Oficiu Consular Exercita Functii Pentru Mai Multe State Sau In Mai Multe State
2.4 Infiintarea De Oficii Consulare
2.5 Notiunea De Functie Consulara Si Domeniile In Care Se Desfasoara Activitatea Consulara
2.6 Indeplinirea De Catre Functionarii Consulari De Acte Diplomatice Si Alte Activitati De Natura Politica
2.6.1 Indeplinirea De Acte Diplomatice
2.6.2 Indeplinirea Altor Activitati Politice
2.7 Contributia Oficiilor Consulare La Promovarea Relatiilor Economice, Comerciale, Tehnico - Stiintifice, Turistice Si La Dezvoltarea Relatiilor De Prietenie Intre State Si Popoare
2.7.1 Promovarea Relatiilor Economico - Comerciale
2.7.2 Dezvoltarea Relatiilor Cultural - Stiintifice
2.8 Functiile Consulare In Materie De Pasapoarte
2.9 Functiile Consulare In Materie De Stare Civila
2.10 Functiile Consulare In Materie Jurisdictionala Si De Transmitere A Actelor
2.11 Functiile Consulare In Legatura Cu Cetatenii Domiciliati Sau Aflati In Strainatate
2.12 Functiile Consulare In Materie Notariala
2.13 Functiile Consulare In Materie Succesorala
2.14 Functiile Consulare In Domeniul Navigatiei Si Aviatiei Civile
2.14.1 Functiile In Materie De Navigatie Civila
2.14.2 Functiile In Materie De Aviatie
2.15 Alte Functii
3. PRIVILEGIILE SI INLESNIRILE OFICIILOR CONSULARE
3.1 Privilegii Si Imunitati Consulare
3.2 Drepturile, Facilitatile, Privilegiile Si Imunitatile Privind Oficiile Consulare
3.2.1 Inviolabilitatea Localurilor, Privilegiile Si Imunitatile Privind Oficiile Consulare
3.2.2 Inviolabilitatea Arhivelor Si Documentelor Consulare
3.2.3 Scutirea Fiscala A Localurilor Oficiilor Consulare
3.2.4 Libertatea De Deplasare
3.2.5 Libertatea De Comunicare
3.2.6 Comunicarea Cu Autoritatile Statului De Resedinta
3.2.7 Comunicarea Cu Cetatenii Statului Trimitator
3.2.8 Folosirea Drapelului Si A Stemei Nationale
3.2.9 Incasarea De Sume Cu Titlu De Drepturi Si Taxe Consulare
3.2.10 Procurarea Localurilor Consulare Si A Locuintelor Pentru Personalul Oficiului Consular
4. OFICIILE SI INLESNIRILE FUNCTIONARILOR CONSULARI
4.1 Personalul Oficiilor Consulare
4.1.1 Categoriile De Personal
4.1.2 Efectivul Oficiului Consular
4.2 Numirea Si Admiterea Membrilor Oficiului Consular
4.2.1 Numirea Si Admiterea Sefului De Oficiu Consular
4.2.2 Numirea Si Admiterea Membrilor Personalului Consular
4.3 Modul De Incetare A Functiilor Consulare
4.4 Notificarea Care Se Face In Legatura Cu Sefii De Oficii Consulare Si Cu Membrii Oficiilor Consulare
4.5 Geranta Interimara
4.6 Drepturile, Facilitatile, Privilegiile Si Imunitatile Membrilor Oficiului Consular
4.6.1 Imunitatea De Jurisdictie
4.6.2 Inviolabilitatea Personala
4.6.3 Exceptarea De La Obligatia De A Dispune Ca Martor
4.6.4 Scutirea De Inmatriculare A Strainilor Si De Obtinere A Unui Permis De Sedere Pentru Acestia
4.6.5 Scutirea De Permis De Munci
4.6.6 Scutirea De Prestatii Personale
4.6.7 Scutiri Fiscale, Vamale Si De La Regimul De Securitate Sociala
4.6.8 Dreptuirle, Facilitatile Si Imunitatile Acordate Membrilor De Familie
4.6.9 Inceputul Si Incetarea Facilitatilor, Privilegiilor Si Imunitatilor Consulare
4.6.10 Persoanele Excluse De La Beneficiul Drepturilor, Facilitatilor, Privilegiilor Si Imunitatilor Consulare
4.6.11 Renuntarea La Imunitati
4.7 Institutia Consulilor Onorifici Si Consulatelor Onorifice
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Notiuni Generale Despre Activitatea Consulara
1.1.1 Notiunea De Drept Consular
1.1.2 Caracteristicile Dreptului Consular
2. SARCINILE SI OBIECTIVELE POSTURILOR CONSULARE
2.1 Notiuni Generale
2.1.1 Relatiile Consulare
2.1.2 Subiectii Relatiilor Consulare - Continutul Si Natura Juridica A Relatiilor Consulare
2.2 Modul De Stabilire A Relatiilor Consulare
2.2.1 Modul De Stabilire A Relatiilor Consulare
2.2.2 Modul De Incetare A Relatiilor Consulare
2.3 Exercitarea De Functii Consulare
2.3.1 Organele Care Exercita Functii Consulare
2.3.2 Conditiile De Exercitare A Functiilor Consulare
2.3.3 Situatii In Care Un Oficiu Consular Exercita Functii Pentru Mai Multe State Sau In Mai Multe State
2.4 Infiintarea De Oficii Consulare
2.5 Notiunea De Functie Consulara Si Domeniile In Care Se Desfasoara Activitatea Consulara
2.6 Indeplinirea De Catre Functionarii Consulari De Acte Diplomatice Si Alte Activitati De Natura Politica
2.6.1 Indeplinirea De Acte Diplomatice
2.6.2 Indeplinirea Altor Activitati Politice
2.7 Contributia Oficiilor Consulare La Promovarea Relatiilor Economice, Comerciale, Tehnico - Stiintifice, Turistice Si La Dezvoltarea Relatiilor De Prietenie Intre State Si Popoare
2.7.1 Promovarea Relatiilor Economico - Comerciale
2.7.2 Dezvoltarea Relatiilor Cultural - Stiintifice
2.8 Functiile Consulare In Materie De Pasapoarte
2.9 Functiile Consulare In Materie De Stare Civila
2.10 Functiile Consulare In Materie Jurisdictionala Si De Transmitere A Actelor
2.11 Functiile Consulare In Legatura Cu Cetatenii Domiciliati Sau Aflati In Strainatate
2.12 Functiile Consulare In Materie Notariala
2.13 Functiile Consulare In Materie Succesorala
2.14 Functiile Consulare In Domeniul Navigatiei Si Aviatiei Civile
2.14.1 Functiile In Materie De Navigatie Civila
2.14.2 Functiile In Materie De Aviatie
2.15 Alte Functii
3. PRIVILEGIILE SI INLESNIRILE OFICIILOR CONSULARE
3.1 Privilegii Si Imunitati Consulare
3.2 Drepturile, Facilitatile, Privilegiile Si Imunitatile Privind Oficiile Consulare
3.2.1 Inviolabilitatea Localurilor, Privilegiile Si Imunitatile Privind Oficiile Consulare
3.2.2 Inviolabilitatea Arhivelor Si Documentelor Consulare
3.2.3 Scutirea Fiscala A Localurilor Oficiilor Consulare
3.2.4 Libertatea De Deplasare
3.2.5 Libertatea De Comunicare
3.2.6 Comunicarea Cu Autoritatile Statului De Resedinta
3.2.7 Comunicarea Cu Cetatenii Statului Trimitator
3.2.8 Folosirea Drapelului Si A Stemei Nationale
3.2.9 Incasarea De Sume Cu Titlu De Drepturi Si Taxe Consulare
3.2.10 Procurarea Localurilor Consulare Si A Locuintelor Pentru Personalul Oficiului Consular
4. OFICIILE SI INLESNIRILE FUNCTIONARILOR CONSULARI
4.1 Personalul Oficiilor Consulare
4.1.1 Categoriile De Personal
4.1.2 Efectivul Oficiului Consular
4.2 Numirea Si Admiterea Membrilor Oficiului Consular
4.2.1 Numirea Si Admiterea Sefului De Oficiu Consular
4.2.2 Numirea Si Admiterea Membrilor Personalului Consular
4.3 Modul De Incetare A Functiilor Consulare
4.4 Notificarea Care Se Face In Legatura Cu Sefii De Oficii Consulare Si Cu Membrii Oficiilor Consulare
4.5 Geranta Interimara
4.6 Drepturile, Facilitatile, Privilegiile Si Imunitatile Membrilor Oficiului Consular
4.6.1 Imunitatea De Jurisdictie
4.6.2 Inviolabilitatea Personala
4.6.3 Exceptarea De La Obligatia De A Dispune Ca Martor
4.6.4 Scutirea De Inmatriculare A Strainilor Si De Obtinere A Unui Permis De Sedere Pentru Acestia
4.6.5 Scutirea De Permis De Munci
4.6.6 Scutirea De Prestatii Personale
4.6.7 Scutiri Fiscale, Vamale Si De La Regimul De Securitate Sociala
4.6.8 Dreptuirle, Facilitatile Si Imunitatile Acordate Membrilor De Familie
4.6.9 Inceputul Si Incetarea Facilitatilor, Privilegiilor Si Imunitatilor Consulare
4.6.10 Persoanele Excluse De La Beneficiul Drepturilor, Facilitatilor, Privilegiilor Si Imunitatilor Consulare
4.6.11 Renuntarea La Imunitati
4.7 Institutia Consulilor Onorifici Si Consulatelor Onorifice
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
Protectia copilului aflat in dificultate prin diferite forme ale adoptiei
1. PRECIZARI INTRODUCTIVE
1.1 Notiunea Adoptiei
1.1.1 Definitia Adoptiei
1.1.2 Adoptia Cu Efecte Depline
1.2 Caracterele Generale Ale Adoptiei
1.2.1 Adoptia Se Face In Interesul Superior Al Adoptatului
1.2.2 Adoptia Este Un Act Solemn
2. CERINTELE INCHEIERII ADOPTIEI
2.1 Reglementarea Legala
2.1.1 Reglementarea Interna
2.1.2 Reglementarea Internationala
2.1.3 Clasificarea Cerintelor Legale Ale Adoptiei
2.2 Conditiile De Fond Ale Adoptiei
2.2.1 Consimtamantul Celui Care Adopta
2.2.2 Consimtamantul Sotului Celui Care Adopta
2.2.3 Consimtamantul Parintilor Firesti Si Celui Ce Urmeaza A Fi Adoptat
2.2.4 Consimtamantul Copilului Care Urmeaza A Fi Adoptat
2.2.5 Capacitatea Deplina De Exercitiu A Adoptatorului
2.2.6 Diferenta De Varsta Intre Adoptat Si Adoptator
2.2.7 Adoptia Sa Fie In Interesul Superior Al Celui Adoptat
2.2.8 Atestatul Comisiei Pentru Protectia Copilului
2.2.9 Avizul Favorabil Al Comisiei Pentru Protectia Copilului De La Domiciliul Acestuia
2.2.10 Incredintarea Copilului Persoanei Sau Familiei Care Doreste Sa - L Adopte
2.2.11 Copii Care Se Pot Adopta
2.3 Lipsa Impedimentelor La Adoptie
2.3.1 Lipsa Impedimentului Rezultand Din Rudenie
2.3.2 Lipsa Impedimentului Rezultand Din Calitatea De Sot
2.3.3 Lipsa Impedimentului Rezultand Dintr - O Adoptie Anterioara
2.3.4 Adoptia A Doi Soti De Catre Aceeasi Persoana Sau Familie
2.3.5 Lipsa Confirmarii Cererii De Adoptie A Comitetului Roman Pentru Adoptii
2.4 Procedura Adoptiei
2.4.1 Procedura Administrativa
2.4.2 Procedura In Fata Instantei Judecatoresti
3. NATURA JURIDICA A ADOPTIEI SI INTERESUL DETERMINARII ACESTEIA
3.1 Natura Juridica A Adoptiei
3.2 Interesul Determinarii Naturii Juridice A Adoptiei
4. EFECTELE ADOPTIEI
4.1 Filiatia Si Rudenia Civila
4.2 Drepturile Si Indatoririle Parintesti
4.3 Numele De Familie Al Adoptatului
4.4 Cetatenia Adoptatului
5. DESFIINTAREA SI DESFACEREA ADOPTIEI
5.1 Desfiintarea Adoptiei
5.1.1 Felurile Nulitatii Adoptiei
5.1.2 Efectele Nulitatii Adoptiei
5.2 Desfacerea Adoptiei
5.2.1 Competenta
5.2.2 Cauze De Desfacere A Adoptiei
5.2.3 Efectele Desfacerii Adoptiei
6. SUBLINIERI PRIVIND REGLEMENTAREA OCROTIRII COPILULUI MINOR PRIN ADOPTIE POTRIVIT ORD. DE URGENTA NR. 255/1997
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
1.1 Notiunea Adoptiei
1.1.1 Definitia Adoptiei
1.1.2 Adoptia Cu Efecte Depline
1.2 Caracterele Generale Ale Adoptiei
1.2.1 Adoptia Se Face In Interesul Superior Al Adoptatului
1.2.2 Adoptia Este Un Act Solemn
2. CERINTELE INCHEIERII ADOPTIEI
2.1 Reglementarea Legala
2.1.1 Reglementarea Interna
2.1.2 Reglementarea Internationala
2.1.3 Clasificarea Cerintelor Legale Ale Adoptiei
2.2 Conditiile De Fond Ale Adoptiei
2.2.1 Consimtamantul Celui Care Adopta
2.2.2 Consimtamantul Sotului Celui Care Adopta
2.2.3 Consimtamantul Parintilor Firesti Si Celui Ce Urmeaza A Fi Adoptat
2.2.4 Consimtamantul Copilului Care Urmeaza A Fi Adoptat
2.2.5 Capacitatea Deplina De Exercitiu A Adoptatorului
2.2.6 Diferenta De Varsta Intre Adoptat Si Adoptator
2.2.7 Adoptia Sa Fie In Interesul Superior Al Celui Adoptat
2.2.8 Atestatul Comisiei Pentru Protectia Copilului
2.2.9 Avizul Favorabil Al Comisiei Pentru Protectia Copilului De La Domiciliul Acestuia
2.2.10 Incredintarea Copilului Persoanei Sau Familiei Care Doreste Sa - L Adopte
2.2.11 Copii Care Se Pot Adopta
2.3 Lipsa Impedimentelor La Adoptie
2.3.1 Lipsa Impedimentului Rezultand Din Rudenie
2.3.2 Lipsa Impedimentului Rezultand Din Calitatea De Sot
2.3.3 Lipsa Impedimentului Rezultand Dintr - O Adoptie Anterioara
2.3.4 Adoptia A Doi Soti De Catre Aceeasi Persoana Sau Familie
2.3.5 Lipsa Confirmarii Cererii De Adoptie A Comitetului Roman Pentru Adoptii
2.4 Procedura Adoptiei
2.4.1 Procedura Administrativa
2.4.2 Procedura In Fata Instantei Judecatoresti
3. NATURA JURIDICA A ADOPTIEI SI INTERESUL DETERMINARII ACESTEIA
3.1 Natura Juridica A Adoptiei
3.2 Interesul Determinarii Naturii Juridice A Adoptiei
4. EFECTELE ADOPTIEI
4.1 Filiatia Si Rudenia Civila
4.2 Drepturile Si Indatoririle Parintesti
4.3 Numele De Familie Al Adoptatului
4.4 Cetatenia Adoptatului
5. DESFIINTAREA SI DESFACEREA ADOPTIEI
5.1 Desfiintarea Adoptiei
5.1.1 Felurile Nulitatii Adoptiei
5.1.2 Efectele Nulitatii Adoptiei
5.2 Desfacerea Adoptiei
5.2.1 Competenta
5.2.2 Cauze De Desfacere A Adoptiei
5.2.3 Efectele Desfacerii Adoptiei
6. SUBLINIERI PRIVIND REGLEMENTAREA OCROTIRII COPILULUI MINOR PRIN ADOPTIE POTRIVIT ORD. DE URGENTA NR. 255/1997
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
Abonați-vă la:
Postări (Atom)