Cuprins:
I. Cunoaşterea socială versus legitimarea ştiinţelor
socio-umane
1. Finalitatea cognitivă a ştiinţelor sociale
2. Istorie, filosofie, sociologie – convergenţe şi distincţii.
3. Originile şi evoluţia istoriei sociale
II. Sursele istoriei sociale. Obiective ştiinţifice, metode şi tehnici
de cercetare
1. Surse.
2. Obiectivul ştiinţific
3. Metode şi tehnici de cercetare.
III. Extinderea spaţiului de manifestare a istoriei sociale.
Proliferarea investigaţiilor asupra surselor orale
1. Ce este istoria orală; relevanţa ei ştiinţifică; scurt istoric al
evoluţiei sale.
2. Recuperarea mărturiilor orale.
IV. Perspectiva realizării sintezelor sociale. O abordare
pragmatică a studiilor de istorie socială
V. Destinul european al lumii româneşti
1. Teritoriul – un dat natural sau un act al voinţei colective.
2. Jocul factorilor şi condiţiilor istorice. Avans, stagnare şi regres în
spaţiul sud-est european.
3. Resursele naturale – binecuvântare sau povară pentruromâni.
4. Geografia variabilă a spaţiului românesc.
VI. Natură, om, comunitate românească
1. Apariţia fiinţei umane.
2. Condiţiile mediului natural; adaptarea la mediu.
3. Individualizare etnică: premise, faze evolutive, trăsături
VII. Începuturile şi evoluţia vieţii sociale
1. Constrângeri, restricţii şi factori favorizanţi ai relaţiilor
interumane.
2. Forme incipiente de grupări sociale.
3. Geneza şi evoluţia diferenţierilor sociale.
VIII. Consolidarea sistemului clientelar şi a dezvoltării
dependente. Tendinţe timpurii de periferializare a comunităţilor
sud-est europene
1. Migratori şi autohtoni. Definirea unui nou tip de evoluţie socială.
2. Natura şi esenţa raporturilor cu migratorii. Sistemul tributal şi
efectele lui în plan social.
3. Obştea ţărănească – expresie socială a comunităţilor agrare şi reactiv
antidominator.
4. Succesiunea tipurilor dominatorii. „Modelul” dezvoltării dependente.
IX. Comunităţile rurale şi urbane. Accentuarea caracterului agrar al
societăţii româneşti
1. Geneza, tipologia şi evoluţia satului românesc
2. Apariţia oraşelor. Ipoteze, căi şi modalităţi de constituire. „Oraşul
românesc” ca produs autohton
X. Structuri şi raporturi sociale (I).
Evoluţia lentă spre modernism
1. Dominanta agrară a structurilor sociale
2.Esenţa raporturilor agrare. Distincţii „locale
XI. Structuri şi raporturi sociale (II).
Accelerarea ritmurilor dezvoltării moderne
1. Consecinţe ale trendului modernizator: dominanta burgheză a structurii
sociale.
XII. Societate – Naţiune
1. Unele concepţii şi teorii privind societatea şi naţiunea.
2. Problema naţională – problemă socială primordială. Perspective şi
împliniri ale idealului naţional. Statul naţional-unitar.
Bibliografie
Pagini 33