Cunoasterea sociala versus legitimarea stiintelor socio - umane. Inceputurile si evolutia vietii soci

                                  Cuprins:
    I. Cunoaşterea socială versus legitimarea ştiinţelor
      socio-umane
1. Finalitatea cognitivă a ştiinţelor sociale
2. Istorie, filosofie, sociologie – convergenţe şi distincţii.
3. Originile şi evoluţia istoriei sociale
    II. Sursele istoriei sociale. Obiective ştiinţifice, metode şi tehnici
      de cercetare
   1. Surse.
   2. Obiectivul ştiinţific
   3. Metode şi tehnici de cercetare.
    III. Extinderea spaţiului de manifestare a istoriei sociale.
       Proliferarea investigaţiilor asupra surselor orale
   1. Ce este istoria orală; relevanţa ei ştiinţifică; scurt istoric al
      evoluţiei sale.
   2. Recuperarea mărturiilor orale.
    IV. Perspectiva realizării sintezelor sociale.         O abordare
       pragmatică a studiilor de istorie socială
    V. Destinul european al lumii româneşti
   1. Teritoriul – un dat natural sau un act al voinţei colective.
   2. Jocul factorilor şi condiţiilor istorice. Avans, stagnare şi regres în
   spaţiul sud-est european.
   3. Resursele naturale – binecuvântare sau povară pentruromâni.
   4. Geografia variabilă a spaţiului românesc.
    VI. Natură, om, comunitate românească
   1. Apariţia fiinţei umane.
   2. Condiţiile mediului natural; adaptarea la mediu.
   3. Individualizare etnică: premise, faze evolutive, trăsături
    VII. Începuturile şi evoluţia vieţii sociale
   1. Constrângeri, restricţii şi factori favorizanţi ai relaţiilor
      interumane.
   2. Forme incipiente de grupări sociale.
   3. Geneza şi evoluţia diferenţierilor sociale.
VIII. Consolidarea sistemului clientelar şi a dezvoltării
        dependente. Tendinţe timpurii de periferializare a  comunităţilor
         sud-est europene
   1. Migratori şi autohtoni. Definirea unui nou tip de evoluţie socială.
   2. Natura şi esenţa raporturilor cu migratorii. Sistemul tributal şi
      efectele lui în plan social.
   3. Obştea ţărănească – expresie socială a comunităţilor agrare şi reactiv
      antidominator.
   4. Succesiunea tipurilor dominatorii. „Modelul” dezvoltării dependente.
    IX. Comunităţile rurale şi urbane. Accentuarea caracterului agrar al
       societăţii româneşti
   1. Geneza, tipologia şi evoluţia satului românesc
   2. Apariţia oraşelor. Ipoteze, căi şi modalităţi de constituire. „Oraşul
      românesc” ca produs autohton
    X. Structuri şi raporturi sociale (I).
      Evoluţia lentă spre modernism
   1. Dominanta agrară a structurilor sociale
   2.Esenţa raporturilor agrare. Distincţii „locale
    XI. Structuri şi raporturi sociale (II).
             Accelerarea ritmurilor dezvoltării moderne
   1. Consecinţe ale trendului modernizator: dominanta burgheză a structurii
      sociale.
    XII. Societate – Naţiune
   1. Unele concepţii şi teorii privind societatea şi naţiunea.
    2. Problema naţională – problemă socială primordială. Perspective şi
împliniri ale idealului naţional. Statul naţional-unitar.
   Bibliografie
   Pagini 33