STUDIUL ETIOLOGIEI MICROBIENE IN INFECTII PERITONEALE

                                   CUPRINS
Introducere
          1
1. Prezentarea anatomo-fiziologică şi microbiologică a peritoneului
     1. 1.1. Histologia peritoneului
                             4
      1.2. Funcţia peritoneului
             4
      1.3. Particularităţi morfofiziopatologice ale peritoneului
                                            6
2. Etiologia infecţiilor peritoneale
      2.1. Etiopatogenia infecţiilor peritoneale
             9
      2.2. Prezentarea speciilor mai frecvent izolate din lichidul
peritoneal     13
            2.2.1. Familia Enterobacteriaceae
           13
            2.2.2. familia Pseudomonadaceae
     31
            2.2.3. Bacterii Gram pozitive
 36
      2.3. Particularităţi ale infecţiilor peritoneale
   39
            2.3.1. Germeni implicaţi în apariţia peritonitelor la
   39
       bolnavii cu dializă peritoneală cronică
            2.3.2. Particularităţi ale peritonitelor spontane
             40
      microbiene apărute la pacienţii cu ciroză hepatică
            2.3.3.Germeni implicaţi in apariţia peritonitei
           41
      bacteriene la bolnavii imunodeprimaţi
            2.3.4. Particularităţi ale peritonitelor apărute la copii
             42
3. Diagnosticul de laborator al infecţiilor peritoneale
 43
      3.1. Recoltarea şi transportul produselor biologice
   43
      3.2. Examenul de laborator al lichidului peritoneal
   45
            3.2.1. Examenul macroscopic                                45
            3.2.2. Examenul fizio-chimic
 46
            3.2.3. Examenul microscopic                                46
            3.2.4. Cultivarea lichidului peritoneal
   48
      3.3. Caracteristici de laborator ale lichidului peritoneal recoltat
de la       50   pacienţii cu infecţii peritoneale
      3.4.Prelucrarea lichidului peritoneal în funcţie de cantitatea
recoltată      50
4. Sensibilitatea la antibiotice a germenilor izolaţi din lichidul
peritoneal   56
      4.1. Capacitatea unor chimioterapice de a se concentra în
 56
       lichidul peritoneal
      4.2. Principalele grupe de antibiotice folosite în tratamentul
infecţiilor  57  peritoneale
                                  4.2.1.                        Penicilinele
57
                                 4.2.2.                      Cefalosporinele
61
                   4.2.3.        Carbapenemii        şi         monobactamii
64
            4.2.4. Aminiglicozide                                    65
                  4.2.5.       Tetracicline        şi        cloramfenicolul
67
            4.2.6. Macrolide                                         69
                       4.2.7.            Sulfamide            antibacteriene
70
                       4.2.8.            Chinolone            antibacteriene
71
                                 4.2.9.                      Fluorochinolone
72
       4.3.   Alegerea   chimioterapicelor   active   faţă   de   diferitele
 74
     organisme izolate din lichidul peritoneal
    CONTRIBUŢII PERSONALE
1.                           Obiectivele                            lucrării
   76
2.       Materialele       utilizate       în       studiul        statistic
    76
3. Metode utilizate                                                  77
   3.1.               Recoltarea            produselor            patologice
   77
     2.     Examenul     bacteriologic     al     lichidului     peritoneal
        77
     3.          Antibiograma          difuzimetrică          standardizată
        80
4.           Rezultatele           obţinute           şi            discuţii
85
         4.1.     Analiza     rezultatelor     în     funcţie     de     sex
85
         4.2.    Analiza    rezultatelor    în     funcţie     de     vârstă
 86
       4.3.  Analiza  rezultatelor  în  funcţie  de   numărul   zilelor   de
spitalizare            87
       4.4.  Analiza  rezultatelor  în  funcţie  de   modul   de   recoltare
 88
      al lichidului peritoneal
      4.5. Analiza rezultatelor în funcţie de  afecţiunea  clinică  de  bază
 89
       4.6.  Analiza   rezultatelor   în   funcţie   de   germenii   izolaţi
           93
         4.7.    Analiza    rezultatelor    obţinute     la     antibiograma
95
5.                                                                 Concluzii
100
Bibliografie