1. ARGUMENT
2. CUNOASTEREA PERSONALITATII COPILULUI DE VARSTA PRESCOLARA
2.1 Dinamica Dezvoltarii Proceselor Psihice Fundamentale Ale Copilului De Varsta Prescolara
2.2 Dimensiunile Socio - Afective Ale Procesului De Integrare Sociala Pentru Copiii Institutionalizati
3. ASISTENTA SOCIALA SCOLARA
3.1 Delimitari Conceptuale
3.2 Integrarea Sociala - Mijloc Si Scop In Formarea Personalitatii Umane
3.3 Institutiile De Ocrotire - Cadru Fizic Si Psihic De Viata Specific Unei Anumite Categorii De Copii
4. MODALITATI CONCRETE DE ACTIUNE SOCIAL - SCOLARA UTILIZATE PENTRU INTEGRAREA SCOLARA A COPILULUI INSTITUTIONALIZAT
5. ASPECTE REFERITOARE LA ACTIVITATEA DE INTERVENTIE A ASISTENTULUI SOCIAL IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII SI IN OPTIMIZAREA PROCESULUI DE SOCIALIZARE A COPIILOR INSTITUTIONALIZATI
5.1 Actiunea Asistentului Social In Sprijinul Socializarii Copilului Institutionalizat
5.2 Concluzii Privind Directiile De Modernizare A Procesului Instructiv - Educativ Si A Organizarii Actuvitatii In Centrele De Plasament Pentru Copii Prescolari
5.3 Asistenta Sociala Si Sistemul "Plasarii Familiale". Copii Integrati Temporar In Familii
5.4 Propuneri Din Punct De Vedere Al Asistentului Social Privind Modificarea Unor Aspecte Ale Organizarii Programului Zilnic In Centrele De Plasament, Ce Au O Influenta Directa Asupra Dezvoltarii Personalitatii Copiilor Institutionalizati
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
8. ANEXE
Analiza particularitatilor asistentei sociale acordate persoanelor varstnice
1. ARGUMENT
2. VARSTNICII - REALITATE PSIHOSOCIALA UMANA IN CONTEXTUL POLITICILOR SOCIALE EUROPENE
2.1 Imbatranirea - Problema De Interes Multiplu, De Eterna Actualitate
2.2 Conceptele Actuale De Senescenta Si Imbatranire
2.3 Modificari Bio - Psiho - Fiziologice A Varstnicului
2.4 Psihopatologia Senescentei
2.5 Patologii Asociate Varstnicului
3. ELEMENTELE DEFINITORII ALE PROBLEMATICII SOCIALE A PERSOANEI VARSTNICE
3.1 Problemele Psihosociale Ale Persoanei Varstnice Legate De Pensionare
3.1.1 Impactul Psihologic Al Pensionarii
3.1.2 Patologia Pensionarii
3.1.3 Deprivarea Socio - Economica A Persoanei Varstnice
3.2 Aspecte Gerontopatologice Ale Varstnicului
4. CADRUL LEGISLATIV AL ASISTENTEI SOCIALE ACORDATE PERSOANELOR VARSTNICE
4.1 Drepturile Persoanelor Varstnice
4.2 Legislatia Specifica Asistentei Sociale, A Persoanelor Varstnice
5. PARTICULARITATILE ASISTENTEI SOCIALE ACORDATE PERSOANELOR VARSTNICE
5.1 Specificul Asistentei Sociale A Persoanelor Varstnice
5.2 Servicii Sociale Acordate Varstnicilor
5.2.1 Servicii Sociale Comunitare Acordate Persoanelor Varstnice
5.2.2 Standarde De Calitate Ale Seviciilor Sociale Comunitare Acordate Persoanelor Varstnice
5.3 Responsabilitatea Asistentului Social In Acordarea De Servicii Sociale Comunitare Pentru Persoanele Varstnice
6. CERCETARE PERSONALA PRIVIND ASISTENTA SOCIALA ACORDATA PERSOANELOR VARSTNICE. STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIILE SOCIALE COMUNITARE LA PERSOANELE VARSTNICE IN CADRUL SERVICIULUI DE INGRIJIRE LA DOMICILIU A PERSOANELOR VARSTNICE - DGAS A SECTORULUI 1
7. CONCLUZII SI PROPUNERI
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
2. VARSTNICII - REALITATE PSIHOSOCIALA UMANA IN CONTEXTUL POLITICILOR SOCIALE EUROPENE
2.1 Imbatranirea - Problema De Interes Multiplu, De Eterna Actualitate
2.2 Conceptele Actuale De Senescenta Si Imbatranire
2.3 Modificari Bio - Psiho - Fiziologice A Varstnicului
2.4 Psihopatologia Senescentei
2.5 Patologii Asociate Varstnicului
3. ELEMENTELE DEFINITORII ALE PROBLEMATICII SOCIALE A PERSOANEI VARSTNICE
3.1 Problemele Psihosociale Ale Persoanei Varstnice Legate De Pensionare
3.1.1 Impactul Psihologic Al Pensionarii
3.1.2 Patologia Pensionarii
3.1.3 Deprivarea Socio - Economica A Persoanei Varstnice
3.2 Aspecte Gerontopatologice Ale Varstnicului
4. CADRUL LEGISLATIV AL ASISTENTEI SOCIALE ACORDATE PERSOANELOR VARSTNICE
4.1 Drepturile Persoanelor Varstnice
4.2 Legislatia Specifica Asistentei Sociale, A Persoanelor Varstnice
5. PARTICULARITATILE ASISTENTEI SOCIALE ACORDATE PERSOANELOR VARSTNICE
5.1 Specificul Asistentei Sociale A Persoanelor Varstnice
5.2 Servicii Sociale Acordate Varstnicilor
5.2.1 Servicii Sociale Comunitare Acordate Persoanelor Varstnice
5.2.2 Standarde De Calitate Ale Seviciilor Sociale Comunitare Acordate Persoanelor Varstnice
5.3 Responsabilitatea Asistentului Social In Acordarea De Servicii Sociale Comunitare Pentru Persoanele Varstnice
6. CERCETARE PERSONALA PRIVIND ASISTENTA SOCIALA ACORDATA PERSOANELOR VARSTNICE. STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIILE SOCIALE COMUNITARE LA PERSOANELE VARSTNICE IN CADRUL SERVICIULUI DE INGRIJIRE LA DOMICILIU A PERSOANELOR VARSTNICE - DGAS A SECTORULUI 1
7. CONCLUZII SI PROPUNERI
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
Teorii motivationale privind satisfactia profesionala
1. INTRODUCERE
2. STRUCTURA MOTIVATIEI
2.1 Forme Si Niveluri De Integrare A Motivatiei
2.2 Motivatie Si Frustrare
2.3 Motivatie Si Conflict
2.4 Nivel De Aspiratie, Nivel De Expectatie, Nivel De Realizare
3. ABORDARI ALE MOTIVATIEI PENTRU MUNCA
3.1 Tipuri De Motivatii Ale Comportamentului Organizational
3.2 Conditii De Influenta A Motivatiei Pentru Munca
3.3 Satisfactie Profesionala
4. TEORII MOTIVATIONALE
4.1 Teorii Motivationale De Continut
4.2 Teorii Motivationale Procesuale
4.3 Integrarea Teoriilor Motivationale
5. OMUL DIN PERSPECTIVA ORGANIZATIONAL - MANAGERIALA
6. STUDIU DE CAZ
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
2. STRUCTURA MOTIVATIEI
2.1 Forme Si Niveluri De Integrare A Motivatiei
2.2 Motivatie Si Frustrare
2.3 Motivatie Si Conflict
2.4 Nivel De Aspiratie, Nivel De Expectatie, Nivel De Realizare
3. ABORDARI ALE MOTIVATIEI PENTRU MUNCA
3.1 Tipuri De Motivatii Ale Comportamentului Organizational
3.2 Conditii De Influenta A Motivatiei Pentru Munca
3.3 Satisfactie Profesionala
4. TEORII MOTIVATIONALE
4.1 Teorii Motivationale De Continut
4.2 Teorii Motivationale Procesuale
4.3 Integrarea Teoriilor Motivationale
5. OMUL DIN PERSPECTIVA ORGANIZATIONAL - MANAGERIALA
6. STUDIU DE CAZ
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind specificul capacitatilor cognitive cerute de insusirea matematicii si conditiile formarii lor
1. FUNDAMENTAREA TEORETICO - METODOLOGICA
2. SPECIFICUL COGNITIV AL MATEMATICII CA DISCIPLINA SCOLARA
3. SPECIFICUL CAPACITATILOR COGNITIVE CERUTE DE INSUSIREA MATEMATICII SI CONDITIILE FORMARII LOR
3.1 Inteligenta Ca Aptitudine Generala Implicata In Insusirea Matematicii
3.2 Aptitudinea Si Inteligenta Matematica
3.3 Atitudinea Elevilor Fata De Matematica
3.3.1 Relatia Atitudine - Motivatie
3.3.2 Nivele Atitudinale
3.3.2.1 Relatia Atitudine - Orele De Matematica
3.3.2.2 Relatia Atitudine Fata De Matematica - Incredere In Sine
3.3.2.3 Relatia Intre Experientele De Succes / Insucces Si Atitudinea Fata De Matematica
3.4 Alti Factori Care Influenteaza Atitudinea Elevilor Fata De Matematica
3.4.1 Diferentele De Sex Si Atitudinea Fata De Matematica
3.4.2 Rolul Profesorului De Matematica, Al Familiei Si A Clasei
Studiu privind abandonul copilului nou nascut in spital sau maternitate
1. INTRODUCERE
2. CADRUL TEORETIC: DEFINITII, CONCEPTE SI TEORII
2.1 Abandonul - Parasirea Copilului Nou Nascut In Maternitate Sau In Spital
2.2 Nou Nascutul
2.2.1 Particularitati Morfologice
2.2.2 Particularitatile Functionale
2.2.3 Nou Nascutul - Varsta Afectivitatii Pure
2.2.4 Inzestrarea Nou Nascutului
2.3 Spitalul
2.3.1 Sectia De Obstetrica Si Ginecologie
2.4 Mama - Descriere Psihologica
2.5 Asistentul Social
3. ABANDONUL IN MATERNITATI: DESCRIERE, FENOMENE, FACTORI
3.1 Abandonul - Cauze Si Efecte
3.2 Familia - Familia Si Cauzele Ce Converg Spre O Familie Dezorganizata
3.3 Psihologia Femeii Insarcinate
3.4 Rolul Si Atributiile Asistentului Social In Prevenirea Abandonului
3.4.1 Codul Deontologic Al Asistentului Social
3.4.1.1 Furnizarea De Servicii In Beneficiul Clientilor
3.4.1.2 Justitia Sociala
3.4.1.3 Demnitatea Si Unicitatea Persoanei
3.4.1.4 Relatiile Interumane
3.4.1.5 Autodeterminarea
3.4.1.6 Integritatea
3.4.1.7 Competenta
3.4.2 Actiuni Intreprinse De Asistentul Social In Relatia Cu Persoana Asistata
3.5 Colaborarea Intre Femeia Insarcinata Si Medicul De Familie, Asistentul Medical, Medicul De Specialitate Si Asistentul Social
4. METODOLOGIA CERCETARII
4.1 Metodologia Cercetarii - Definitia Metodelor Utilizate
4.2 Obiective
4.2.1 Obiective Secundare
4.2.2 Obiective Specifice In Lucrul Cu Persoana Asisistata
4.3 Ipoteze
4.4 Instrumente De Cercetare
4.4.1 Analiza Documentelor
4.4.2 Ghid De Interviu
4.5 Studii De Caz
4.5.1 Prezenatrea Studiilor De Caz
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
2. CADRUL TEORETIC: DEFINITII, CONCEPTE SI TEORII
2.1 Abandonul - Parasirea Copilului Nou Nascut In Maternitate Sau In Spital
2.2 Nou Nascutul
2.2.1 Particularitati Morfologice
2.2.2 Particularitatile Functionale
2.2.3 Nou Nascutul - Varsta Afectivitatii Pure
2.2.4 Inzestrarea Nou Nascutului
2.3 Spitalul
2.3.1 Sectia De Obstetrica Si Ginecologie
2.4 Mama - Descriere Psihologica
2.5 Asistentul Social
3. ABANDONUL IN MATERNITATI: DESCRIERE, FENOMENE, FACTORI
3.1 Abandonul - Cauze Si Efecte
3.2 Familia - Familia Si Cauzele Ce Converg Spre O Familie Dezorganizata
3.3 Psihologia Femeii Insarcinate
3.4 Rolul Si Atributiile Asistentului Social In Prevenirea Abandonului
3.4.1 Codul Deontologic Al Asistentului Social
3.4.1.1 Furnizarea De Servicii In Beneficiul Clientilor
3.4.1.2 Justitia Sociala
3.4.1.3 Demnitatea Si Unicitatea Persoanei
3.4.1.4 Relatiile Interumane
3.4.1.5 Autodeterminarea
3.4.1.6 Integritatea
3.4.1.7 Competenta
3.4.2 Actiuni Intreprinse De Asistentul Social In Relatia Cu Persoana Asistata
3.5 Colaborarea Intre Femeia Insarcinata Si Medicul De Familie, Asistentul Medical, Medicul De Specialitate Si Asistentul Social
4. METODOLOGIA CERCETARII
4.1 Metodologia Cercetarii - Definitia Metodelor Utilizate
4.2 Obiective
4.2.1 Obiective Secundare
4.2.2 Obiective Specifice In Lucrul Cu Persoana Asisistata
4.3 Ipoteze
4.4 Instrumente De Cercetare
4.4.1 Analiza Documentelor
4.4.2 Ghid De Interviu
4.5 Studii De Caz
4.5.1 Prezenatrea Studiilor De Caz
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind teoriile competitivitat2. Continutul si evaluarea competitivitatii
1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTINUTUL SI EVALUAREA COMPETITIVITATII
1.1 Competitivitatea Economica - Concept, Tipuri, Trasaturi
1.1.1 Si Totusi Ce Este Competitivitatea
1.1.2 Modelul Social Si Economic
1.1.3 Activele Si Procesele
1.1.4 Atractivitatea Si Agresivitatea
1.1.5 Globalitatea Si Localizarea
1.1.6 Valoarea Adaugata
1.2 Bunastarea Nationala
2. TEORIILE COMPETITIVITATII
2.1 Teoria Avantajelor Comparative (teoria Lui D. Ricardo)
2.2 Teoria Competitivitatii Mondiale A Tarilor (teoria Imd)
2.3 Teoria Determinantelor Avantajelor Concurentiale A Tarilor (teoria Lui Michael Porter)
2.3.1 Premisele Elaborarii Teoriei Lui Michael Porter
2.3.2 Determinantele Avantajului Concurential Al Tarii (rombul National)
2.3.3 Cresterea Economiei In Dinamica In Dependenta De Stadiile Dezvoltarii Capacitatii De Concurenta A Economiei Nationale
3. DECIZII DE ASIGURARE A COMPETITIVITATII ECONOMIEI IN REPUBLICA MOLDOVA
1.1 Competitivitatea Economica - Concept, Tipuri, Trasaturi
1.1.1 Si Totusi Ce Este Competitivitatea
1.1.2 Modelul Social Si Economic
1.1.3 Activele Si Procesele
1.1.4 Atractivitatea Si Agresivitatea
1.1.5 Globalitatea Si Localizarea
1.1.6 Valoarea Adaugata
1.2 Bunastarea Nationala
2. TEORIILE COMPETITIVITATII
2.1 Teoria Avantajelor Comparative (teoria Lui D. Ricardo)
2.2 Teoria Competitivitatii Mondiale A Tarilor (teoria Imd)
2.3 Teoria Determinantelor Avantajelor Concurentiale A Tarilor (teoria Lui Michael Porter)
2.3.1 Premisele Elaborarii Teoriei Lui Michael Porter
2.3.2 Determinantele Avantajului Concurential Al Tarii (rombul National)
2.3.3 Cresterea Economiei In Dinamica In Dependenta De Stadiile Dezvoltarii Capacitatii De Concurenta A Economiei Nationale
3. DECIZII DE ASIGURARE A COMPETITIVITATII ECONOMIEI IN REPUBLICA MOLDOVA
Aspecte ale dezvoltarii sociale in comunitatile rurale romanesti
1. INTRODUCERE
2. SOCIOLOGIE RURALA - SOCIOLOGIE COMUNITARA
2.1 Ruralul In Stiintele Sociale
2.2 Sociologie Rurala - Sociologia Comunitatilor Rurale
3. DEZVOLTARE COMUNITARA - O PERSPECTIVA A SCHIMBARII SOCIALE
3.1 Analizele Schimbarii Sociale
3.1.1 Modelul Interactionist In Analiza Schimbarii Sociale
3.2 Schimbarea Sociala In Perspectiva Psihologica
3.2.1 Factorii, Conditiile Si Agentii Schimbarii
3.2.2 Strategii Ale Schimbarii
3.2.3 Comflictul - Mijloc De Schimbare
3.2.4 Rezistente La Schimbare
3.2.5 Strategia Conversiunii
3.3 Comportamentul Prosocial Intr - O Abordare Integratoare
3.3.1 Comportamentul Prosocial In Perspectiva Teoriei Actiunii
4. POLITICI SOCIALE IN ROMANIA. MODELUL CULTURII GUVERNAMENTALE A SARACIEI
4.1 Descoperirea Capitalului Social
4.2 Specificul Dezvoltarii Comunitare In Romania
4.2.1 Rezistenta La Schimbarea Comunitara
4.2.2 Conditii Care Determina Rezistenta La Schimbare
5. PREMISE TEORETICO - METODOLOGICE
5.1 Despre Grupuri
5.1.1 Teoria Jack Gibb - Formarea Increderii Si Dezvoltarea Grupului
5.1.2 Folosirea Teoriei Gibb Ca Instrument De Diagnoza
5.2 Un Model Pentru A Cere Si A Da Feedback - Fereastra Johari
5.3 Abordarea Pozitiva
5.3.1 Procesul Schimbarii Prin Abordare Pozitiva
5.4 Elementele Capitalului Social In Dezvoltarea Comunitara
5.4.1 Evaluarea Capitalului Social
5.4.2 Modul De Dezvoltare A Capitalului Social
6. DEZVOLTARE COMUNITARA DURABILA
6.1 Tipuri De Abordare A Dezvoltarii Comunitare - Abordarea Participativa
6.2 Nivele Ale Participarii Comunitare In Procesul Dezvoltarii
6.3 Rolul Facilitatorului In Dezvoltarea Comunitara
6.4 Stadiile Dezvoltarii Comunitare
6.5 Etapele Parcurse De Facilitator In Procesul Dezvoltarii Comunitare
7. METODELE FACILITARII
7.1 Interviul "Din Usa In Usa"
7.2 Ierarhizarea Problemelor - Identificarea Problemei Prioritare
7.3 Identificarea Liderilor Si Grupul De Initiativa
7.4 Intalnirile Comunitare Si Moderarea Lor
8. STUDII DE CAZ
8.1 Sat Tudor Vladimirescu
8.2 Sat Pelinu
8.3 Concluzii
9. ANEXE
10. BIBLIOGRAFIE
2. SOCIOLOGIE RURALA - SOCIOLOGIE COMUNITARA
2.1 Ruralul In Stiintele Sociale
2.2 Sociologie Rurala - Sociologia Comunitatilor Rurale
3. DEZVOLTARE COMUNITARA - O PERSPECTIVA A SCHIMBARII SOCIALE
3.1 Analizele Schimbarii Sociale
3.1.1 Modelul Interactionist In Analiza Schimbarii Sociale
3.2 Schimbarea Sociala In Perspectiva Psihologica
3.2.1 Factorii, Conditiile Si Agentii Schimbarii
3.2.2 Strategii Ale Schimbarii
3.2.3 Comflictul - Mijloc De Schimbare
3.2.4 Rezistente La Schimbare
3.2.5 Strategia Conversiunii
3.3 Comportamentul Prosocial Intr - O Abordare Integratoare
3.3.1 Comportamentul Prosocial In Perspectiva Teoriei Actiunii
4. POLITICI SOCIALE IN ROMANIA. MODELUL CULTURII GUVERNAMENTALE A SARACIEI
4.1 Descoperirea Capitalului Social
4.2 Specificul Dezvoltarii Comunitare In Romania
4.2.1 Rezistenta La Schimbarea Comunitara
4.2.2 Conditii Care Determina Rezistenta La Schimbare
5. PREMISE TEORETICO - METODOLOGICE
5.1 Despre Grupuri
5.1.1 Teoria Jack Gibb - Formarea Increderii Si Dezvoltarea Grupului
5.1.2 Folosirea Teoriei Gibb Ca Instrument De Diagnoza
5.2 Un Model Pentru A Cere Si A Da Feedback - Fereastra Johari
5.3 Abordarea Pozitiva
5.3.1 Procesul Schimbarii Prin Abordare Pozitiva
5.4 Elementele Capitalului Social In Dezvoltarea Comunitara
5.4.1 Evaluarea Capitalului Social
5.4.2 Modul De Dezvoltare A Capitalului Social
6. DEZVOLTARE COMUNITARA DURABILA
6.1 Tipuri De Abordare A Dezvoltarii Comunitare - Abordarea Participativa
6.2 Nivele Ale Participarii Comunitare In Procesul Dezvoltarii
6.3 Rolul Facilitatorului In Dezvoltarea Comunitara
6.4 Stadiile Dezvoltarii Comunitare
6.5 Etapele Parcurse De Facilitator In Procesul Dezvoltarii Comunitare
7. METODELE FACILITARII
7.1 Interviul "Din Usa In Usa"
7.2 Ierarhizarea Problemelor - Identificarea Problemei Prioritare
7.3 Identificarea Liderilor Si Grupul De Initiativa
7.4 Intalnirile Comunitare Si Moderarea Lor
8. STUDII DE CAZ
8.1 Sat Tudor Vladimirescu
8.2 Sat Pelinu
8.3 Concluzii
9. ANEXE
10. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind mediul scolar si rolul lui in dezvoltarea personalitatii copilului
1. ARGUMENT
2. INTRODUCERE
3. MEDIUL SCOLAR SI ROLUL LUI IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPILULUI
3.1 Trasaturi Generale
3.2 Varsta Scolara
3.3 Elevul Sau Conditia De "Educat"
3.4 Problemele Psihopedagogice Ale Varstei Scolare
3.5 Educatia Scolarului
3.5.1 Raportul Joc - Munca
4. SCOLARUL MIC SAU DESCOPERIREA LUMII OBIECTIVE
4.1 Trasaturi Specifice Ale Scolarului Mic
4.2 Dezvoltarea Intelectuala A Scolarului Mic; Afectivitate; Memorie; Creativitate
4.3 Micul Scolar In Mediul Social, Integrare Sociala
5. INVATARE SI JOC - IMBINAREA LOR ARMONIOASA IN VEDEREA REALIZARII UNUI INVATAMANT DE CALITATE
5.1 Teorii Ale Invatarii In General
5.2 Invatarea Ideationala
5.3 Procesul De Invatare Ca Proces De Predare, Invatare, Evaluare
5.4 Climatul De Munca In Scoala
5.5 Rolul Jocului In Invatare Realizarea Unui Echilibru Dinamic Si Stimulator Intre Joc Si Invatare
6. PROIECT DIDACTIC
6.1 Jocul Nr. 1
6.2 Jocul Nr. 2
6.3 Jocul Nr. 3
2. INTRODUCERE
3. MEDIUL SCOLAR SI ROLUL LUI IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPILULUI
3.1 Trasaturi Generale
3.2 Varsta Scolara
3.3 Elevul Sau Conditia De "Educat"
3.4 Problemele Psihopedagogice Ale Varstei Scolare
3.5 Educatia Scolarului
3.5.1 Raportul Joc - Munca
4. SCOLARUL MIC SAU DESCOPERIREA LUMII OBIECTIVE
4.1 Trasaturi Specifice Ale Scolarului Mic
4.2 Dezvoltarea Intelectuala A Scolarului Mic; Afectivitate; Memorie; Creativitate
4.3 Micul Scolar In Mediul Social, Integrare Sociala
5. INVATARE SI JOC - IMBINAREA LOR ARMONIOASA IN VEDEREA REALIZARII UNUI INVATAMANT DE CALITATE
5.1 Teorii Ale Invatarii In General
5.2 Invatarea Ideationala
5.3 Procesul De Invatare Ca Proces De Predare, Invatare, Evaluare
5.4 Climatul De Munca In Scoala
5.5 Rolul Jocului In Invatare Realizarea Unui Echilibru Dinamic Si Stimulator Intre Joc Si Invatare
6. PROIECT DIDACTIC
6.1 Jocul Nr. 1
6.2 Jocul Nr. 2
6.3 Jocul Nr. 3
Dezvoltarea capacitatilor creative la varsta prescolara mare. Rolul desenului
1. ACTUALITATEA TEMEI
1.1 Problemele Conceptuale Si Factorii Care Contribuie La Dezvoltarea Creativitatii
1.2 Bazele Psiho - Pedagogice De Dezvoltare A Capacitatilor Creative
1.3 Conditiile Psiho - Pedagogice De Dezvoltare A Capacitatilor Creative La Varsta Prescolara Mare
1.4 Rolul Desenului In Dezvoltarea Capacitatilor Creative
2. BAZA EXPERIMENTALA
2.1 Diagnosticarea Nivelului De Dezvoltare A Capacitatilor Creative A Copiilor De Varsta Prescolara Mare La Etapa Initiala
2.2 Conditiile Pedagogice De Dezvoltare A Capacitatilor Creative La Activitatea De Desen Cu Copiii De Varsta Prescolara Mare La Etapa Formativa
2.3 Determinarea Nivelului De Dezvoltare A Capacitatilor Creative La Etapa Finala
3. CONCLUZII
4. ANEXE
5. BIBLIOGRAFIE
1.1 Problemele Conceptuale Si Factorii Care Contribuie La Dezvoltarea Creativitatii
1.2 Bazele Psiho - Pedagogice De Dezvoltare A Capacitatilor Creative
1.3 Conditiile Psiho - Pedagogice De Dezvoltare A Capacitatilor Creative La Varsta Prescolara Mare
1.4 Rolul Desenului In Dezvoltarea Capacitatilor Creative
2. BAZA EXPERIMENTALA
2.1 Diagnosticarea Nivelului De Dezvoltare A Capacitatilor Creative A Copiilor De Varsta Prescolara Mare La Etapa Initiala
2.2 Conditiile Pedagogice De Dezvoltare A Capacitatilor Creative La Activitatea De Desen Cu Copiii De Varsta Prescolara Mare La Etapa Formativa
2.3 Determinarea Nivelului De Dezvoltare A Capacitatilor Creative La Etapa Finala
3. CONCLUZII
4. ANEXE
5. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind planificarea carierei organizationale si individuale in cadrul unei companii
1. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE - CONCEPT SI IMPORTANTA
1.1 Ce Inseamna Cariera
1.2 Principalele Obiective Ale Managementului Carierei
1.3 Planificarea Carierei
1.4 Planificarea Carierei Organizationale
1.5 Planificarea Carierei Individuale
1.6 Factorii Care Influenteaza Alegerea Carierei
1.7 Stadiile Carierei
1.8 Principalele Obiective Ale Managementului Carierei
1.9 Principii Legate De Angajat Pentru Evidentierea Conflictelor De Interese
1.10 Utilizarea De Metode Adecvate De Stimulare
2. ELIMINAREA AMENINTARILOR SI PEDEPSELOR CARE NU SUNT IN MOD ADSOLUT NECESARE
3. ASIGURA - TE CA REALIZAREA ESTE RECUNOSCUTA IN MOD CORESPUNZATOR
4. ASIGURA - LE OAMENILOR UN CADRU GENERAL FLEXIBIL SI POSIBILITATEA DE A ALEGE
5. FURNIZEAZA SPRIJIN ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE
6. CONFERA - LE ANGAJATILOR RESPONSABILITATI ODATA CU INREGISTRAREA MODULUI DE REALIZAREA A ACESTORA
7. INCURAJAZA ANGAJATII SA - SI STABILEASCA PROPRIILE LOR OBIECTIVE
8. ASIGURA - TE CA ANGAJATII CONSTIENTIZEAZA MODALITATEA PRIN CARE SARCINILE LOR SUNT STRANS LEGATE DE OBIECTIVELE PERSONALE SI CELE ALE ORGANIZATIEI
9. CLARIFICATI ASTEPTARILE SI ASIGURA - TE CA PERSONALUL LE - A INTELES
10. ASIGURA O MIXTURA ADECVATA INTRE RECOMPENSELE EXTRINSECE SI SATISFACTIA INTRINSECA
11. ELABORAREA DE SARCINI SI CREAREA MEDIULUI PROPICE PLECAND DE LA NECESITATEA ANGAJATILOR
12. INDIVIDUALIZAREA SUPERVIZARII
13. ASIGURAREA UNUI FEEDBACK RELEVANT SI IMEDIAT CARE SA AJUTE ANGAJATILOR CHEIA PRIN CARE ISI POT IMBUNATATEASCA PERFORMANTELE INDIVIDUALE
14. IDENTIFICAREA SI SPRIJINIREA ELIMINARII BARIERELOR IN REALIZAREA INDIVIDUALA
15. MANIFESTAREA INCREDERII IN ANGAJATI
16. CRESTEREA POSIBILITATII ANGAJATILOR DE A CUNOASTE EXPERIENTA IMPLINIRII
17. DOVEDESTE INTERESUL SI CUNOASTEREA PENTRU FIECARE INDIVID AFLAT IN SUPERVIZAREA TA
18. INCURAJEAZA INDIVIZII SA PARTICIPE LA LUAREA DECIZIILOR CARE II AFECTEAZA
19. CREAREA UNUI CLIMAT DE INCREDERESI COMUNICARE DESCHISA
20. MINIMIZAREA FOLOSIRII PUTERII LEGALE
21. AJUTAREA ANGAJATILOR SA DESCOPERE INTEGRITATEA, SEMNIFICATIA SI RELEVANTA MUNCII LOR IN TERMENII REZULTATULUI ORGANIZATORIC
22. ASCULTA SI REZOLVA EFECTIV NEMULTUMIRILE ANGAJATILOR
23. SUBLINIAZA SI TRECE IN REVISTA IMBUNATATIRILE PERFORMANTELOR INDIFERENT DE MARIMEA LOR
24. DEMONSTREAZA PROPRIA TA MOTIVATIE PRI ATITUDINE SI COMPORTAMENT
25. CRITICA COMPORTAMENTUL, NU OAMENII
26. ASIGURA - TE CA EFORTURILE SUNT RECOMPENSATE PRIN REZULTATE
27. INCURAJAZA PERSONALUL SA SE ANGAJEZE IN ACTIVITATI INOVATOARE SI COMPETITIONALE
28. ANXIETATEA ESTE UNA DIN IETRELE FUNDAMENTALE ALE MOTIVATIEI, DECI NU O ELIMINA IN TOTALITATE
29. NU CREDE CA IMI PLACE ESTE INTOTDEAUNA CORELAT CU O PERFORMANTA POZITIVA
29.1 Dezvoltarea Carierei
29.2 Eficacitatea Carierei
29.3 Recomandari Finale Privind Cariera
30. PREZENTAREA FIRMEI S. C. XYZ S. A.
30.1 Istoric
30.2 Obiect Si Domeniu De Activitate
30.3 Certificate Si Autorizatii
30.4 Dotari Si Organizare
30.5 Structura De Personal
31. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
32. PREZENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SOCIETATII
32.1 Subsistemul Organizational
32.2 Subsistemul Informational
32.3 Subsistemul Metodologic
33. ANALIZA RESURSELOR UMANE ALE SOCIETATII
1.1 Ce Inseamna Cariera
1.2 Principalele Obiective Ale Managementului Carierei
1.3 Planificarea Carierei
1.4 Planificarea Carierei Organizationale
1.5 Planificarea Carierei Individuale
1.6 Factorii Care Influenteaza Alegerea Carierei
1.7 Stadiile Carierei
1.8 Principalele Obiective Ale Managementului Carierei
1.9 Principii Legate De Angajat Pentru Evidentierea Conflictelor De Interese
1.10 Utilizarea De Metode Adecvate De Stimulare
2. ELIMINAREA AMENINTARILOR SI PEDEPSELOR CARE NU SUNT IN MOD ADSOLUT NECESARE
3. ASIGURA - TE CA REALIZAREA ESTE RECUNOSCUTA IN MOD CORESPUNZATOR
4. ASIGURA - LE OAMENILOR UN CADRU GENERAL FLEXIBIL SI POSIBILITATEA DE A ALEGE
5. FURNIZEAZA SPRIJIN ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE
6. CONFERA - LE ANGAJATILOR RESPONSABILITATI ODATA CU INREGISTRAREA MODULUI DE REALIZAREA A ACESTORA
7. INCURAJAZA ANGAJATII SA - SI STABILEASCA PROPRIILE LOR OBIECTIVE
8. ASIGURA - TE CA ANGAJATII CONSTIENTIZEAZA MODALITATEA PRIN CARE SARCINILE LOR SUNT STRANS LEGATE DE OBIECTIVELE PERSONALE SI CELE ALE ORGANIZATIEI
9. CLARIFICATI ASTEPTARILE SI ASIGURA - TE CA PERSONALUL LE - A INTELES
10. ASIGURA O MIXTURA ADECVATA INTRE RECOMPENSELE EXTRINSECE SI SATISFACTIA INTRINSECA
11. ELABORAREA DE SARCINI SI CREAREA MEDIULUI PROPICE PLECAND DE LA NECESITATEA ANGAJATILOR
12. INDIVIDUALIZAREA SUPERVIZARII
13. ASIGURAREA UNUI FEEDBACK RELEVANT SI IMEDIAT CARE SA AJUTE ANGAJATILOR CHEIA PRIN CARE ISI POT IMBUNATATEASCA PERFORMANTELE INDIVIDUALE
14. IDENTIFICAREA SI SPRIJINIREA ELIMINARII BARIERELOR IN REALIZAREA INDIVIDUALA
15. MANIFESTAREA INCREDERII IN ANGAJATI
16. CRESTEREA POSIBILITATII ANGAJATILOR DE A CUNOASTE EXPERIENTA IMPLINIRII
17. DOVEDESTE INTERESUL SI CUNOASTEREA PENTRU FIECARE INDIVID AFLAT IN SUPERVIZAREA TA
18. INCURAJEAZA INDIVIZII SA PARTICIPE LA LUAREA DECIZIILOR CARE II AFECTEAZA
19. CREAREA UNUI CLIMAT DE INCREDERESI COMUNICARE DESCHISA
20. MINIMIZAREA FOLOSIRII PUTERII LEGALE
21. AJUTAREA ANGAJATILOR SA DESCOPERE INTEGRITATEA, SEMNIFICATIA SI RELEVANTA MUNCII LOR IN TERMENII REZULTATULUI ORGANIZATORIC
22. ASCULTA SI REZOLVA EFECTIV NEMULTUMIRILE ANGAJATILOR
23. SUBLINIAZA SI TRECE IN REVISTA IMBUNATATIRILE PERFORMANTELOR INDIFERENT DE MARIMEA LOR
24. DEMONSTREAZA PROPRIA TA MOTIVATIE PRI ATITUDINE SI COMPORTAMENT
25. CRITICA COMPORTAMENTUL, NU OAMENII
26. ASIGURA - TE CA EFORTURILE SUNT RECOMPENSATE PRIN REZULTATE
27. INCURAJAZA PERSONALUL SA SE ANGAJEZE IN ACTIVITATI INOVATOARE SI COMPETITIONALE
28. ANXIETATEA ESTE UNA DIN IETRELE FUNDAMENTALE ALE MOTIVATIEI, DECI NU O ELIMINA IN TOTALITATE
29. NU CREDE CA IMI PLACE ESTE INTOTDEAUNA CORELAT CU O PERFORMANTA POZITIVA
29.1 Dezvoltarea Carierei
29.2 Eficacitatea Carierei
29.3 Recomandari Finale Privind Cariera
30. PREZENTAREA FIRMEI S. C. XYZ S. A.
30.1 Istoric
30.2 Obiect Si Domeniu De Activitate
30.3 Certificate Si Autorizatii
30.4 Dotari Si Organizare
30.5 Structura De Personal
31. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
32. PREZENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SOCIETATII
32.1 Subsistemul Organizational
32.2 Subsistemul Informational
32.3 Subsistemul Metodologic
33. ANALIZA RESURSELOR UMANE ALE SOCIETATII
Educarea prescolarilor pentru cunoasterea mediului
1. IMPORTANTA CUNOASTERII MEDIULUI INCONJURATOR IN GRADINITA DE COPII
2. DEZVOLTAREA PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR DE VARSTA PRESCOLARA
3. MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
4. OBIECTIVELE LUCRARII
5. METODE DE CERCETARE
6. METODA ANALIZEI PRODUSELOR ACTIVITATII
7. ADAPTAREA METODOLOGIEI DIDACTICE LA CONTINUTURILE ACTIVITATILOR DE CUNOASTEREA MEDIULUI INCONJURATOR - PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR LUCRARII
7.1 Conversatia
7.2 Demonstratia
7.3 Exercitiul
7.4 Experimentul
7.5 Jocul Didactic
7.6 Modelarea
8. STRATEGII DIDACTICE ADECVATE DEPRINDERILOR PRACTIC - APLICATIVE DE CUNOASTERE A MEDIULUI IN IDEEA CRISTALIZARII UNUI COMPORTAMENT POZITIV IN MEDIU
8.1 Cunoasterea Nivelului Initial De Cunostinte, Priceperi Si Deprinderi Al Prescolarilor In Mediul Inconjurator, La Inceputul Experimentului
8.2 Evaluarea Rezultatelor
9. CONCLUZII SI PROPUNERI
10. BIBLIOGRAFIE
2. DEZVOLTAREA PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR DE VARSTA PRESCOLARA
3. MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
4. OBIECTIVELE LUCRARII
5. METODE DE CERCETARE
6. METODA ANALIZEI PRODUSELOR ACTIVITATII
7. ADAPTAREA METODOLOGIEI DIDACTICE LA CONTINUTURILE ACTIVITATILOR DE CUNOASTEREA MEDIULUI INCONJURATOR - PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR LUCRARII
7.1 Conversatia
7.2 Demonstratia
7.3 Exercitiul
7.4 Experimentul
7.5 Jocul Didactic
7.6 Modelarea
8. STRATEGII DIDACTICE ADECVATE DEPRINDERILOR PRACTIC - APLICATIVE DE CUNOASTERE A MEDIULUI IN IDEEA CRISTALIZARII UNUI COMPORTAMENT POZITIV IN MEDIU
8.1 Cunoasterea Nivelului Initial De Cunostinte, Priceperi Si Deprinderi Al Prescolarilor In Mediul Inconjurator, La Inceputul Experimentului
8.2 Evaluarea Rezultatelor
9. CONCLUZII SI PROPUNERI
10. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind delicventa juvenila. Trasaturi caracteristice ale personalitatii delicvente
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND DELINCVENTA JUVENILA
1.1 Termeni Cheie
1.2 Delincventa Juvenila Si Comportamentul Agresiv
1.3 Fenomenul Copiii Strazii
1.4 Tipuri De Minori Delincventi
1.5 Cadrul Teoretic
2. TRASATURI CARACTERISTICE ALE PERSONALITATII DELINCVENTE
2.1 Arhitectura Personalitatii Delincvente
2.2 Inadaptarea Sociala - Trasatura Majora A Delincventei
2.3 Cauzele Delincventei Juvenile
2.4 Adolescentii Criminali
2.5 Minorii Delincventi Cu Handicap Fizic Si Psihic
2.6 Determinarea Potentialului Delincvent
2.7 Recuperarea Minorilor Delincventi
3. CADRUL LEGISLATIV - ASPECTE, LIMITE, OBSERVATII
3.1 Aspecte Generale
3.2 Raspunderea Penala A Minorilor In Legislatia Romaniei
3.3 Dispozitii Generale Din Codul Penal Al Romaniei
4. POLITICI SOCIALE IN SFERA DELINCVENTEI JUVENILE - ORIENTARI, PROIECTE
4.1 Esecul Institutiilor Statului Si Al Organizatiilor Neguvernamentale In Domeniul Protectiei Copilului
4.2 Perspective De Specializare A Serviciilor Sociale
5. STUDIU DE CAZ
6. CONCLUZII SI PROPUNERE DE LEGE FERENDA
7. BIBLIOGRAFIE
1.1 Termeni Cheie
1.2 Delincventa Juvenila Si Comportamentul Agresiv
1.3 Fenomenul Copiii Strazii
1.4 Tipuri De Minori Delincventi
1.5 Cadrul Teoretic
2. TRASATURI CARACTERISTICE ALE PERSONALITATII DELINCVENTE
2.1 Arhitectura Personalitatii Delincvente
2.2 Inadaptarea Sociala - Trasatura Majora A Delincventei
2.3 Cauzele Delincventei Juvenile
2.4 Adolescentii Criminali
2.5 Minorii Delincventi Cu Handicap Fizic Si Psihic
2.6 Determinarea Potentialului Delincvent
2.7 Recuperarea Minorilor Delincventi
3. CADRUL LEGISLATIV - ASPECTE, LIMITE, OBSERVATII
3.1 Aspecte Generale
3.2 Raspunderea Penala A Minorilor In Legislatia Romaniei
3.3 Dispozitii Generale Din Codul Penal Al Romaniei
4. POLITICI SOCIALE IN SFERA DELINCVENTEI JUVENILE - ORIENTARI, PROIECTE
4.1 Esecul Institutiilor Statului Si Al Organizatiilor Neguvernamentale In Domeniul Protectiei Copilului
4.2 Perspective De Specializare A Serviciilor Sociale
5. STUDIU DE CAZ
6. CONCLUZII SI PROPUNERE DE LEGE FERENDA
7. BIBLIOGRAFIE
Aspecte teoretice avand la baza studiul nevoilor
1. CONSIDERATII MANAGERIALE
2. SCURTA RETROSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR MOTIVATIONALE
2.1 Teorii Ale Motivatiei Bazate Pe Studiul Nevoilor
2.1.1 Teoria Ierarhiei Nevoilor Sau Piramida Trebuintelor
2.1.2 Teoria Lui Alderfer - Erd
2.1.3 Teoria Bifactorila A Lui Herzberg
2.1.4 Teoria Realizarii Nevoilor
2.2 Teorii Ale Motivatiei Bazate Pe Studiul Comportamentelor
2.2.1 Teoria Asteptarilor - Vie
2.2.2 Modelul Asteptarii Al Lui Porter Si Lowler
2.2.3 Modelul Asteptarilor Revizuit De Lowler
2.2.4 Teoria Echitatii
2.2.5 Teoria Scopurilor
2.2.6 Teoria Atribirii
3. SATISFACTIA IN MUNCA
3.1 Constatari Teoretico - Practice Cu Privire La Satisfactie
3.2 Determinantii Organizationali Ai Satisfactiei
3.3 Determinantii Personali Ai Satisfactiei
4. PERFORMANTA, OBIECTIV AL PROCESULUI MANAGERIAL
4.1 Crearea Cadrului Motivational Stimulativ Pentru Obtinerea Rezultatelor Performante
4.1.1 Productivitatea
4.1.2 Loialitatea
5. DIVERGENTE SI CONVERGENTE ASUPRA RELATIEI SATISFACTIEI SI PERFORMANTEI DIN PRISMA CUNOSTINTELOR TEORETICO - PRACTICE
5.1 Satisfactia Determina Performanta
5.2 Performanta Determina Satisfactia
6. OBIECTIVE
7. IPOTEZE
8. VARIABILE
9. LOTUL DE SUBIECTI
10. METODE DE CERCETARE
11. PREZENTAREA SI PRELUCRAREA REZULTATELOR
12. VERIFICAREA IPOTEZELOR CERCETARII
13. CONCLUZII
14. ANEXE
15. BIBLIOGRAFIE
2. SCURTA RETROSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR MOTIVATIONALE
2.1 Teorii Ale Motivatiei Bazate Pe Studiul Nevoilor
2.1.1 Teoria Ierarhiei Nevoilor Sau Piramida Trebuintelor
2.1.2 Teoria Lui Alderfer - Erd
2.1.3 Teoria Bifactorila A Lui Herzberg
2.1.4 Teoria Realizarii Nevoilor
2.2 Teorii Ale Motivatiei Bazate Pe Studiul Comportamentelor
2.2.1 Teoria Asteptarilor - Vie
2.2.2 Modelul Asteptarii Al Lui Porter Si Lowler
2.2.3 Modelul Asteptarilor Revizuit De Lowler
2.2.4 Teoria Echitatii
2.2.5 Teoria Scopurilor
2.2.6 Teoria Atribirii
3. SATISFACTIA IN MUNCA
3.1 Constatari Teoretico - Practice Cu Privire La Satisfactie
3.2 Determinantii Organizationali Ai Satisfactiei
3.3 Determinantii Personali Ai Satisfactiei
4. PERFORMANTA, OBIECTIV AL PROCESULUI MANAGERIAL
4.1 Crearea Cadrului Motivational Stimulativ Pentru Obtinerea Rezultatelor Performante
4.1.1 Productivitatea
4.1.2 Loialitatea
5. DIVERGENTE SI CONVERGENTE ASUPRA RELATIEI SATISFACTIEI SI PERFORMANTEI DIN PRISMA CUNOSTINTELOR TEORETICO - PRACTICE
5.1 Satisfactia Determina Performanta
5.2 Performanta Determina Satisfactia
6. OBIECTIVE
7. IPOTEZE
8. VARIABILE
9. LOTUL DE SUBIECTI
10. METODE DE CERCETARE
11. PREZENTAREA SI PRELUCRAREA REZULTATELOR
12. VERIFICAREA IPOTEZELOR CERCETARII
13. CONCLUZII
14. ANEXE
15. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind componenta de comunicare in organizatii
1. COMUNICAREA. CONCEPT SI ANALIZA
1.1 Semnificatia Termenului Comunicare. Generalitati
1.2 Etape In Dezvoltarea Comunicarii Umane
1.3 Functiile Si Modelele Comunicarii
1.3.1 Modele Clasice Ale Comunicarii
1.3.2 Modele Contemporane Ale Comunicarii
1.4 Interpretari Ale Comunicarii Din Perspectiva Teoriilor Psihologice
1.5 Modelul Procesual - Organic Al Comunicarii
1.5.1 Interpretarea Procesual - Organica A Comunicarii
1.5.2 Comunicarea Publica Si Comunicarea Privata
1.5.3 Contextul Si Situatia In Care Se Comunica
1.5.4 Comunicarea Figurativa, Verbala Si Armonica
1.6 Critica Procesual - Organica A Teoriilor Psihologice
2. COMPETENTA DE COMUNICARE IN ORGANIZAT2. DEPENDENTA COMUNICARII DE RETELELE DE STATUSURI SI ROLURI
2.1 Rolul Comunicarii In Procesul De Socializare Al Oamenilor
2.1.1 Comunicarea Ca Proces Social Complex
2.1.2 Determinismul Socializarii
2.1.3 Rolul Reprezentarilor Si Al Imaginilor In Reteaua De Statusuri Si Roluri
2.1.4 Raportul Comunicare - Status - Rol. Asumarea Si Distribuirea De Roluri
2.2 Formarea Competentelor In Cadrul Organizatiei
2.2.1 Organizatia Din Perspectiva Procesual - Organica
2.2.2 Competente Necesare Oamenilor In Organizatii
2.2.3 Constituirea Competentelor Cognitive
2.2.4 Dimensiunile Sociale Si Profesionale Ale Competentelor
2.3 Constituirea Competentelor Necesare Pentru Gestionarea Comunicarii
2.3.1 Competenta In Comunicare
2.3.2 Constituirea Competentei De A Gestiona Comunicarea
2.3.3 Gestionarea Comunicarii Din Perspectiva Procesualorganica
2.4 Necesitatea Cercetarii Teoretice In Gestionarea Comunicarii
3. COMUNICAREA IN ORGANIZATIA MILITARA
3.1 Particularitati Ale Comunicarii In Organizatia Militara
3.2 Continutul Comunicarii La Nivelul Subunitatii Militare
3.3 Comunicarea Comandantului In Rolul De Educator
3.3.1 Insusirile Personale Ale Comandantului
3.3.2 Relatiile Cu Cel De Educat
3.3.3 Formarea Si Perfectionarea Comandantului
4. REPERE TEORETICE IN ALEGEREA PARTII APLICATIVE
5. GESTIONAREA CRIZELOR DE COMUNICARE
5.1 Necesitatea Gestionarii Crizelor De Comunicare La Nivelul Subunitatii
5.2 Posibilitatea Crizelor De Comunicare In Subunitatea Militara
6. MODUL IN CARE COMANDANTUL DE SUBUNITATE ISI ASUMA ROLUL IN ELABORAREA STRATEGIILOR DE GESTIONARE A CRIZELOR DE COMUNICARE
7. COMPETENTE NECESARE GESTIONARII COMUNICARII IN VARIANTE STIINTIFICE
8. CONCLUZII SI PROPUNERI
9. NOTE
10. BIBLIOGRAFIE
1.1 Semnificatia Termenului Comunicare. Generalitati
1.2 Etape In Dezvoltarea Comunicarii Umane
1.3 Functiile Si Modelele Comunicarii
1.3.1 Modele Clasice Ale Comunicarii
1.3.2 Modele Contemporane Ale Comunicarii
1.4 Interpretari Ale Comunicarii Din Perspectiva Teoriilor Psihologice
1.5 Modelul Procesual - Organic Al Comunicarii
1.5.1 Interpretarea Procesual - Organica A Comunicarii
1.5.2 Comunicarea Publica Si Comunicarea Privata
1.5.3 Contextul Si Situatia In Care Se Comunica
1.5.4 Comunicarea Figurativa, Verbala Si Armonica
1.6 Critica Procesual - Organica A Teoriilor Psihologice
2. COMPETENTA DE COMUNICARE IN ORGANIZAT2. DEPENDENTA COMUNICARII DE RETELELE DE STATUSURI SI ROLURI
2.1 Rolul Comunicarii In Procesul De Socializare Al Oamenilor
2.1.1 Comunicarea Ca Proces Social Complex
2.1.2 Determinismul Socializarii
2.1.3 Rolul Reprezentarilor Si Al Imaginilor In Reteaua De Statusuri Si Roluri
2.1.4 Raportul Comunicare - Status - Rol. Asumarea Si Distribuirea De Roluri
2.2 Formarea Competentelor In Cadrul Organizatiei
2.2.1 Organizatia Din Perspectiva Procesual - Organica
2.2.2 Competente Necesare Oamenilor In Organizatii
2.2.3 Constituirea Competentelor Cognitive
2.2.4 Dimensiunile Sociale Si Profesionale Ale Competentelor
2.3 Constituirea Competentelor Necesare Pentru Gestionarea Comunicarii
2.3.1 Competenta In Comunicare
2.3.2 Constituirea Competentei De A Gestiona Comunicarea
2.3.3 Gestionarea Comunicarii Din Perspectiva Procesualorganica
2.4 Necesitatea Cercetarii Teoretice In Gestionarea Comunicarii
3. COMUNICAREA IN ORGANIZATIA MILITARA
3.1 Particularitati Ale Comunicarii In Organizatia Militara
3.2 Continutul Comunicarii La Nivelul Subunitatii Militare
3.3 Comunicarea Comandantului In Rolul De Educator
3.3.1 Insusirile Personale Ale Comandantului
3.3.2 Relatiile Cu Cel De Educat
3.3.3 Formarea Si Perfectionarea Comandantului
4. REPERE TEORETICE IN ALEGEREA PARTII APLICATIVE
5. GESTIONAREA CRIZELOR DE COMUNICARE
5.1 Necesitatea Gestionarii Crizelor De Comunicare La Nivelul Subunitatii
5.2 Posibilitatea Crizelor De Comunicare In Subunitatea Militara
6. MODUL IN CARE COMANDANTUL DE SUBUNITATE ISI ASUMA ROLUL IN ELABORAREA STRATEGIILOR DE GESTIONARE A CRIZELOR DE COMUNICARE
7. COMPETENTE NECESARE GESTIONARII COMUNICARII IN VARIANTE STIINTIFICE
8. CONCLUZII SI PROPUNERI
9. NOTE
10. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind dificultatea de invatare. Aspecte ale momoriei de scurta si de lunga durata
1. DIFICULTATILE DE INVATARE
1.1 Conceptul De Dificultati De Invatare
1.1.1 Memoria De Scurta Durata Sau Memoria De Lucru
1.1.2 Memoria De Scurta Durata Este Memorie De Lucru
1.2 Teorii Explicative Asupra Dificultatilor De Invatare A Matematicii
1.3 Caracteristicile Memoriei De Scurta Durata
1.3.1 Capacitatea Memoriei De Scurta Durata
1.3.2 Tipul De Codare A Informatiei
1.3.3 Reactualizarea Informatiei
1.4 Atentia Si Memoria De Lucru
1.4.1 Similaritatea Comportamentelor Unitatilor Din "Campul" Atentiei Si Din Memoria De Lucru
1.4.2 Impactul Unitatilor Cognitive Din Ml Asupra Atentiei
1.5 Memoria De Scurta Durata Si Memoria De Lunga Durata - Doua Sisteme Separate
1.5.1 Indicii Acustice
1.5.2 Depozitul Memoriei De Scurta Durata
1.5.3 Niveluri De Procesare
1.5.4 Sistemul Buclei Fonologice
1.5.5 Sistemul Executiv Central
1.6 Implicarea Buclei Fonologice In Aritmetica Mentala
1.7 Rolul Memoriei De Lucru In Strategiile Aritmetice
1.8 Aritmetica Si Folosirea Strategiilor Multiple
1.9 Memoria De Lucru Si Aritmetica
2. METODOLOGIA CERCETARII
2.1 Ipotezele Cercetarii Si Discutarea Lor
2.2 Obiectivele Cercetarii
2.3 Designul Cercetarii
2.4 Etapele Cercetarii
2.5 Prezentarea Esantioanelor
2.6 Metodele De Cercetare
2.7 Prezentarea Instrumentelor De Cercetare
3. DATE EXPERIMENTALE
3.1 Prezentarea, Analiza Si Interpretarea Datelor Experimentale
3.2 Concluzii
4. ANEXE
1.1 Conceptul De Dificultati De Invatare
1.1.1 Memoria De Scurta Durata Sau Memoria De Lucru
1.1.2 Memoria De Scurta Durata Este Memorie De Lucru
1.2 Teorii Explicative Asupra Dificultatilor De Invatare A Matematicii
1.3 Caracteristicile Memoriei De Scurta Durata
1.3.1 Capacitatea Memoriei De Scurta Durata
1.3.2 Tipul De Codare A Informatiei
1.3.3 Reactualizarea Informatiei
1.4 Atentia Si Memoria De Lucru
1.4.1 Similaritatea Comportamentelor Unitatilor Din "Campul" Atentiei Si Din Memoria De Lucru
1.4.2 Impactul Unitatilor Cognitive Din Ml Asupra Atentiei
1.5 Memoria De Scurta Durata Si Memoria De Lunga Durata - Doua Sisteme Separate
1.5.1 Indicii Acustice
1.5.2 Depozitul Memoriei De Scurta Durata
1.5.3 Niveluri De Procesare
1.5.4 Sistemul Buclei Fonologice
1.5.5 Sistemul Executiv Central
1.6 Implicarea Buclei Fonologice In Aritmetica Mentala
1.7 Rolul Memoriei De Lucru In Strategiile Aritmetice
1.8 Aritmetica Si Folosirea Strategiilor Multiple
1.9 Memoria De Lucru Si Aritmetica
2. METODOLOGIA CERCETARII
2.1 Ipotezele Cercetarii Si Discutarea Lor
2.2 Obiectivele Cercetarii
2.3 Designul Cercetarii
2.4 Etapele Cercetarii
2.5 Prezentarea Esantioanelor
2.6 Metodele De Cercetare
2.7 Prezentarea Instrumentelor De Cercetare
3. DATE EXPERIMENTALE
3.1 Prezentarea, Analiza Si Interpretarea Datelor Experimentale
3.2 Concluzii
4. ANEXE
Cartea ca lume interioara. Identitate si individualizare prin lectura
1. INTRODUCERE
2. CONSTRUCTIVISMUL SIMBOLIC
2.1 "Irealul" Real
2.2 Cartea Ca Forma De Individualizare Si Definire A Individualitatii
3. LECTURA: ACT SUBIECTIV - RATIONAL
3.1 Informatiile Extratextuale
4. DIADA CITITOR - CARTE
5. TIPOLOGII ALE CARTII
5.1 Cartea Ca Mesaj
5.2 Cartea Ca Substitut
5.3 Cartea Salvata
5.4 Cartea Ca Valoare Democratica
5.5 Cartea Ca Iubire
5.6 Cartea Ca Altul
6. CARTEA CA LUME INTERIOARA
6.1 Exteriorizarea
6.2 Obiectivarea
6.3 Interiorizarea
7. PROCES SAU "INTALNIRE FATALA"
8. RELATIA PRODUS - CONSUMATOR
9. VALOAREA SIMBOLICA VS VALOARE ECONOMICA
10. COLECTIILE PERSONALE
11. TIPOLOGII ALE CITITORULUI
11.1 Filosoful
11.2 Hedonistul
11.3 Realistul
11.4 Fatalistul
11.5 Yoghinul
12. CONCLUZII
13. BIBLIOGRAFIE
2. CONSTRUCTIVISMUL SIMBOLIC
2.1 "Irealul" Real
2.2 Cartea Ca Forma De Individualizare Si Definire A Individualitatii
3. LECTURA: ACT SUBIECTIV - RATIONAL
3.1 Informatiile Extratextuale
4. DIADA CITITOR - CARTE
5. TIPOLOGII ALE CARTII
5.1 Cartea Ca Mesaj
5.2 Cartea Ca Substitut
5.3 Cartea Salvata
5.4 Cartea Ca Valoare Democratica
5.5 Cartea Ca Iubire
5.6 Cartea Ca Altul
6. CARTEA CA LUME INTERIOARA
6.1 Exteriorizarea
6.2 Obiectivarea
6.3 Interiorizarea
7. PROCES SAU "INTALNIRE FATALA"
8. RELATIA PRODUS - CONSUMATOR
9. VALOAREA SIMBOLICA VS VALOARE ECONOMICA
10. COLECTIILE PERSONALE
11. TIPOLOGII ALE CITITORULUI
11.1 Filosoful
11.2 Hedonistul
11.3 Realistul
11.4 Fatalistul
11.5 Yoghinul
12. CONCLUZII
13. BIBLIOGRAFIE
Fundamentele teoretice ale invatarii si invatarii autodirijate. Studiu empiric asupra invatarii autodirijate
1. INTRODUCERE
2. FUNDAMENTE TEORETICE ALE INVATARII SI INVATARII AUTODIRIJATE
2.1 Conceptul De Invatare Si Conceptul De Management
2.2 Invatarea Autodirijata
2.2.1 Definitii Ale Invatarii Autodirijate
2.2.2 Teorii Ale Invatarii Autoreglatoare
2.2.2.1 Curente Cu Privire La Autoformare
2.2.2.1.1 Curentul Extrascolar
2.2.2.1.2 Curentul Socio - Cultural
2.2.2.1.3 Curentul Centrat Pe Dezvoltare
2.2.2.1.4 Curentul Psihometric
2.2.2.1.5 Curentul Epistemologic
2.2.2.1.6 Curentul Focalizat Pe Organizare
2.2.2.2 Interpretari Teoretice Ale Invatarii Autoreglatoare
2.2.2.2.1 Teoria Operationala A Invatarii Auto - Reglatoare
2.2.2.2.2 Interpretarea Fenomenologica A S. R. L.
2.2.2.2.3 Interpretarea Social - Cognitiva A S. R. L.
2.2.2.2.4 Interpretarea Volitionala A Invatarii Auto - Reglatoare
2.2.2.2.5 Interpretarea Vygotskiana A Invatarii Autoreglatoare
2.2.2.3 Teze Ale Invatarii Autodirijate Din Perspectiva Teoriei Sistemice Si Constructiviste
2.2.2.3.1 Conceptul Invatarii Autodirijate Este Diferit De Cel Al Pedagogiei Normative
2.2.2.3.2 Invatarea Autodirijata Pune Accentul Pe Insusirea, Nu Pe Transmiterea Cunostintelor
2.2.2.3.3 Invatarea Autodirijata Suporta O Determinare Biografica
2.2.2.3.4 Invatarea Autodirijata Este O Activitate Bazata Pe Autoresponsabilizare
2.2.2.3.5 Conceptul Autoorganizarii Separa Principiul Instruirii De Cel Al Invatarii
2.2.2.3.6 Autodirijarea Invatarii
2.2.2.3.7 Autodirijarea Este Un Proces Cognitiv Si Emotional
2.3 Necesitatea Invatarii Autodirijate
3. STRATEGII DE INVATARE AUTODIRIJATA
3.1 Definirea Strategiilor Didactice
3.1.1 Stiluri De Gandire
4. STUDIU EMPIRIC ASUPRA INVATARII AUTODIRIJATE / SELF - MANGEMENTULUI INVATARII
4.1 Stadiul Problemei
4.2 Problema De Cercetare:
4.2.1 Tema Cercetarii
4.2.2 Identificarea Variabilelor
4.2.3 Ipotezele Cercetarii
4.2.4 Obiectivele Cercetarii
4.2.5 Descrierea Esantionului
4.2.6 Caracterizare Generala A Metodelor Folosite
4.2.6.1 Chestionarul
4.2.6.2 Focus Grupul
4.2.7 Proiectarea Cercetarii
4.2.7.1 Intrebarile Ghidului De Interviu
5. REZULTATELE CERCETARII - INTERPRETARI, COMENTARII
5.1 Performantele Studentilor
5.2 Motivatia Pentru Invatare
5.3 Transferul In Invatare
5.4 Autoformarea
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
2. FUNDAMENTE TEORETICE ALE INVATARII SI INVATARII AUTODIRIJATE
2.1 Conceptul De Invatare Si Conceptul De Management
2.2 Invatarea Autodirijata
2.2.1 Definitii Ale Invatarii Autodirijate
2.2.2 Teorii Ale Invatarii Autoreglatoare
2.2.2.1 Curente Cu Privire La Autoformare
2.2.2.1.1 Curentul Extrascolar
2.2.2.1.2 Curentul Socio - Cultural
2.2.2.1.3 Curentul Centrat Pe Dezvoltare
2.2.2.1.4 Curentul Psihometric
2.2.2.1.5 Curentul Epistemologic
2.2.2.1.6 Curentul Focalizat Pe Organizare
2.2.2.2 Interpretari Teoretice Ale Invatarii Autoreglatoare
2.2.2.2.1 Teoria Operationala A Invatarii Auto - Reglatoare
2.2.2.2.2 Interpretarea Fenomenologica A S. R. L.
2.2.2.2.3 Interpretarea Social - Cognitiva A S. R. L.
2.2.2.2.4 Interpretarea Volitionala A Invatarii Auto - Reglatoare
2.2.2.2.5 Interpretarea Vygotskiana A Invatarii Autoreglatoare
2.2.2.3 Teze Ale Invatarii Autodirijate Din Perspectiva Teoriei Sistemice Si Constructiviste
2.2.2.3.1 Conceptul Invatarii Autodirijate Este Diferit De Cel Al Pedagogiei Normative
2.2.2.3.2 Invatarea Autodirijata Pune Accentul Pe Insusirea, Nu Pe Transmiterea Cunostintelor
2.2.2.3.3 Invatarea Autodirijata Suporta O Determinare Biografica
2.2.2.3.4 Invatarea Autodirijata Este O Activitate Bazata Pe Autoresponsabilizare
2.2.2.3.5 Conceptul Autoorganizarii Separa Principiul Instruirii De Cel Al Invatarii
2.2.2.3.6 Autodirijarea Invatarii
2.2.2.3.7 Autodirijarea Este Un Proces Cognitiv Si Emotional
2.3 Necesitatea Invatarii Autodirijate
3. STRATEGII DE INVATARE AUTODIRIJATA
3.1 Definirea Strategiilor Didactice
3.1.1 Stiluri De Gandire
4. STUDIU EMPIRIC ASUPRA INVATARII AUTODIRIJATE / SELF - MANGEMENTULUI INVATARII
4.1 Stadiul Problemei
4.2 Problema De Cercetare:
4.2.1 Tema Cercetarii
4.2.2 Identificarea Variabilelor
4.2.3 Ipotezele Cercetarii
4.2.4 Obiectivele Cercetarii
4.2.5 Descrierea Esantionului
4.2.6 Caracterizare Generala A Metodelor Folosite
4.2.6.1 Chestionarul
4.2.6.2 Focus Grupul
4.2.7 Proiectarea Cercetarii
4.2.7.1 Intrebarile Ghidului De Interviu
5. REZULTATELE CERCETARII - INTERPRETARI, COMENTARII
5.1 Performantele Studentilor
5.2 Motivatia Pentru Invatare
5.3 Transferul In Invatare
5.4 Autoformarea
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE
Influenta comunicarii interpersonale in mediul militar
1. INTRODUCERE
2. COMUNICAREA INTERPERSONALA EFICACE SI EFICIENTA - BAZA RELATIONARII EMPATICE A PERSONALULUI STRUCTURILOR MILITARE
2.1 Delimitari Conceptuale
2.1.1 Locul Comunicarii Interpersonalein Cadrul Comunicarii
2.1.2 Influentele Psihologice Ale Comunicarii Interpersonale
2.1.3 Modelul "Ferestrei Lui Johari" In Studiul Comunicarii Interpersonale
2.2 Rolul Comunicarii Interpersonalein Cadrul Organizatiei Militare
2.2.1 Comunicarea Interpersonala Ca Parte A Comunicarii Organizationale Din Structurile Militare
2.2.2 Comunicarea Interpersonala De Succesin Cadrul Organizatiei
2.2.3 Comunicarea Interpersonalain Activitatea Liderului Militar
2.3 Influenta Stilului De Comunicare Al Liderului Asupra Climatului Comunicarii Organizationale
2.3.1 Tipologia Stilurilor De Comunicare Organizationale
2.3.1.1 Stilul De Tip "Blamare"
2.3.1.2 Stilul De Tip "Informare - Dirijare"
2.3.1.3 Stilul De Tip "Convingere"
2.3.1.4 Stiliul De Tip "Rezolvare De Probleme"
2.3.2 Climatul Comunicarii Organizationale
2.3.3 Influenta Stilului De Comunicare Asupra Climatului Comunicarii
3. COMUNICAREA DE MOTIVAREIN STRUCTURILE MILITARE
3.1 Corelatia Comunicare - Cunoastere - Motivatie
3.2 Rolul Comunicarii Interpersonalein Motivarea Subordonatilor
3.3 Modalitati De Motivare A Subordonatiilor
4. GESTIONAREA COMUNICARIIIN STRUCTURILE MILITARE
4.1 Posibilitatea Gestionarii Comnicarii De Catre Comandant (lider Militar)
4.2 Posibilitati De Realizarea A Unei Comunicarii Optimein Structurile Militare
4.2.1 Critriile De Eficienta A Comunicarii
4.2.2 Cerintele Comunicari Eficiente
4.2.3 Comandantul Si Cerintele Comunicarii Optime
5. STUDIU PRIVIND INFLUENTA STILULUI DE COMUNICARE ASUPRA CLIMATULUI COMUNICARIIINTR - O STRUCTURA MILITARA
5.1 Tema Studiului
5.2 Obiectivele Studiului
5.3 Universul Investigat
6. ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR REZULTATEIN URMA APLICARII CHESTIONARELOR
6.1 Testul De Diagnosticare A Climatului Comunicarii
6.2 Testul "Stiti Sa Comunicati Oral"
7. CONCLUZII SI PROPUNERI REZULTATEIN URMA STUDIULUI
8. BIBLIOGRAFIE
2. COMUNICAREA INTERPERSONALA EFICACE SI EFICIENTA - BAZA RELATIONARII EMPATICE A PERSONALULUI STRUCTURILOR MILITARE
2.1 Delimitari Conceptuale
2.1.1 Locul Comunicarii Interpersonalein Cadrul Comunicarii
2.1.2 Influentele Psihologice Ale Comunicarii Interpersonale
2.1.3 Modelul "Ferestrei Lui Johari" In Studiul Comunicarii Interpersonale
2.2 Rolul Comunicarii Interpersonalein Cadrul Organizatiei Militare
2.2.1 Comunicarea Interpersonala Ca Parte A Comunicarii Organizationale Din Structurile Militare
2.2.2 Comunicarea Interpersonala De Succesin Cadrul Organizatiei
2.2.3 Comunicarea Interpersonalain Activitatea Liderului Militar
2.3 Influenta Stilului De Comunicare Al Liderului Asupra Climatului Comunicarii Organizationale
2.3.1 Tipologia Stilurilor De Comunicare Organizationale
2.3.1.1 Stilul De Tip "Blamare"
2.3.1.2 Stilul De Tip "Informare - Dirijare"
2.3.1.3 Stilul De Tip "Convingere"
2.3.1.4 Stiliul De Tip "Rezolvare De Probleme"
2.3.2 Climatul Comunicarii Organizationale
2.3.3 Influenta Stilului De Comunicare Asupra Climatului Comunicarii
3. COMUNICAREA DE MOTIVAREIN STRUCTURILE MILITARE
3.1 Corelatia Comunicare - Cunoastere - Motivatie
3.2 Rolul Comunicarii Interpersonalein Motivarea Subordonatilor
3.3 Modalitati De Motivare A Subordonatiilor
4. GESTIONAREA COMUNICARIIIN STRUCTURILE MILITARE
4.1 Posibilitatea Gestionarii Comnicarii De Catre Comandant (lider Militar)
4.2 Posibilitati De Realizarea A Unei Comunicarii Optimein Structurile Militare
4.2.1 Critriile De Eficienta A Comunicarii
4.2.2 Cerintele Comunicari Eficiente
4.2.3 Comandantul Si Cerintele Comunicarii Optime
5. STUDIU PRIVIND INFLUENTA STILULUI DE COMUNICARE ASUPRA CLIMATULUI COMUNICARIIINTR - O STRUCTURA MILITARA
5.1 Tema Studiului
5.2 Obiectivele Studiului
5.3 Universul Investigat
6. ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR REZULTATEIN URMA APLICARII CHESTIONARELOR
6.1 Testul De Diagnosticare A Climatului Comunicarii
6.2 Testul "Stiti Sa Comunicati Oral"
7. CONCLUZII SI PROPUNERI REZULTATEIN URMA STUDIULUI
8. BIBLIOGRAFIE
Studiul structurilor microgrupului militar - obiect al investigatiei sociologice
1. INVESTIGATIA SOCIOLOGICA
1.1 Sociologia - Stiinta Stdiului Relatiilor Interumane
1.2 Teoria Investigatiei Sociologice
1.2.1 Scopurile Investigatiei Sociologice
1.2.2 Regulile Investigatiei Sociologice
1.2.3 Etapele Investigatiei Sociologice
1.2.3.1 Pregatirea Investigatiei
1.2.3.2 Culegerea Informatiei
1.2.3.3 Valorificarea Informatiei
1.3 Metode Si Tehnici De Investigare
1.3.1 Observatia Sociologica
1.3.2 Ancheta Sociologica
1.3.3 Interviul
1.4 Metode Si Tehnici De Cunoastere A Grupului
1.4.1 Autobiografia Grupurilor
1.4.2 Observatia Sistematica A Grupurilor Pe Baza Categoriilor Informationale
1.4.3 Tehnica Sociometrica
2. STUDIUL STRUCTURILOR MICROGRUPULUI MILITAR - OBIECT AL INVESTIGATIEI SOCIOLOGICE
2.1 Grupul Militar Din Perspectiva Sociologica
2.1.1 Analiza Conceptului De"Grup" - Definire Si Caracterizare
2.1.2 Subunitatea Militara - Grup Primar Specific
2.2 Structurile Specifice Microgrupului Militar
2.2.1 Structura Statusurilor Si Rolurilor
2.2.2 Structura Puterii
2.2.3 Structura Comunicarii
2.2.4 Structura Afectiv - Axiologica
2.3 Investigarea Structurii Afectiv - Axiologica Din Microgrupul Militar
2.3.1 Metodologia Cercetar2. Principii Metodologice Utilizate
2.3.2 Ipotezele Si Obiectivele Investigatiei
2.3.3 Cadrul Conceptual Al Investigatiei
2.3.4 Universul Investigat
2.3.5 Metode Si Tehnici Utilizate
2.3.5.1 Observatia
2.3.5.2 Analiza Documentelor
2.3.5.3 Testul Sociometric
2.4 Prezentarea Rezultatelor Investigatiei
2.4.1 Prezentarea Rezultatelor Reiesite Din Analiza Documentelor
2.4.2 Analiza Si Prelucrarea Datelor Rezultate Din Testul Sociometric
1.1 Sociologia - Stiinta Stdiului Relatiilor Interumane
1.2 Teoria Investigatiei Sociologice
1.2.1 Scopurile Investigatiei Sociologice
1.2.2 Regulile Investigatiei Sociologice
1.2.3 Etapele Investigatiei Sociologice
1.2.3.1 Pregatirea Investigatiei
1.2.3.2 Culegerea Informatiei
1.2.3.3 Valorificarea Informatiei
1.3 Metode Si Tehnici De Investigare
1.3.1 Observatia Sociologica
1.3.2 Ancheta Sociologica
1.3.3 Interviul
1.4 Metode Si Tehnici De Cunoastere A Grupului
1.4.1 Autobiografia Grupurilor
1.4.2 Observatia Sistematica A Grupurilor Pe Baza Categoriilor Informationale
1.4.3 Tehnica Sociometrica
2. STUDIUL STRUCTURILOR MICROGRUPULUI MILITAR - OBIECT AL INVESTIGATIEI SOCIOLOGICE
2.1 Grupul Militar Din Perspectiva Sociologica
2.1.1 Analiza Conceptului De"Grup" - Definire Si Caracterizare
2.1.2 Subunitatea Militara - Grup Primar Specific
2.2 Structurile Specifice Microgrupului Militar
2.2.1 Structura Statusurilor Si Rolurilor
2.2.2 Structura Puterii
2.2.3 Structura Comunicarii
2.2.4 Structura Afectiv - Axiologica
2.3 Investigarea Structurii Afectiv - Axiologica Din Microgrupul Militar
2.3.1 Metodologia Cercetar2. Principii Metodologice Utilizate
2.3.2 Ipotezele Si Obiectivele Investigatiei
2.3.3 Cadrul Conceptual Al Investigatiei
2.3.4 Universul Investigat
2.3.5 Metode Si Tehnici Utilizate
2.3.5.1 Observatia
2.3.5.2 Analiza Documentelor
2.3.5.3 Testul Sociometric
2.4 Prezentarea Rezultatelor Investigatiei
2.4.1 Prezentarea Rezultatelor Reiesite Din Analiza Documentelor
2.4.2 Analiza Si Prelucrarea Datelor Rezultate Din Testul Sociometric
Aspecte ale copilului in perioada adolescentei
1. INTRODUCERE
2. ADOLESCENTUL SI EDUCATIA
2.1 Importanta Educatiei Sexuale
2.2 Adolescenta
2.2.1 Geneza Sociala A Adolescentei
2.2.2 Criterii Conjugate Ale Definirii Perioadei Adolescentine
2.2.3 Teorii Sociologice Si Antropologice Cu Privire La Adolescenta
3. ADOLESCENTUL SI CEI DIN JURUL SAU
3.1 Conceptul De Educatie
3.2 Familia Ca Factor In Educatia Adolescentului
3.3 Scoala, Grupul De Prieteni Si Mass - Media In Influenta Educatiei Adolescentului
4. ARIA SI METODOLOGIA CERCETARII
5. ANALIZA SI INTERPRETAREA
5.1 Familia Ca Factor In Educatia Sexuala A Adolescentului
5.2 Scoala - Un Factor Responsabil De Educatie Sexuala
6. BIBLIOGRAFIE
2. ADOLESCENTUL SI EDUCATIA
2.1 Importanta Educatiei Sexuale
2.2 Adolescenta
2.2.1 Geneza Sociala A Adolescentei
2.2.2 Criterii Conjugate Ale Definirii Perioadei Adolescentine
2.2.3 Teorii Sociologice Si Antropologice Cu Privire La Adolescenta
3. ADOLESCENTUL SI CEI DIN JURUL SAU
3.1 Conceptul De Educatie
3.2 Familia Ca Factor In Educatia Adolescentului
3.3 Scoala, Grupul De Prieteni Si Mass - Media In Influenta Educatiei Adolescentului
4. ARIA SI METODOLOGIA CERCETARII
5. ANALIZA SI INTERPRETAREA
5.1 Familia Ca Factor In Educatia Sexuala A Adolescentului
5.2 Scoala - Un Factor Responsabil De Educatie Sexuala
6. BIBLIOGRAFIE
Aspecte clasice si moderne ale lectiei
1. INTRODUCERE
2. EDUCATIA - FORMA DE INTERACTIUNE UMANA
3. PROCESUL DE INVATAMANT - FORMA DE ORGANIZARE A EDUCATIEI
4. COMUNICAREA DIDACTICA
5. LECTIA - UNITATE DIDACTICA FUNDAMENTALA
5.1 Forme De Organizare A Lectiei
5.2 Lectia - Definitie, Trasaturi
5.3 Tipuri Si Variante De Lectii
6. CLASIC SI MODERN IN LECTIE
7. CONCLUZII
8. PROIECTE DE LECTII
9. BIBLIOGRAFIE
2. EDUCATIA - FORMA DE INTERACTIUNE UMANA
3. PROCESUL DE INVATAMANT - FORMA DE ORGANIZARE A EDUCATIEI
4. COMUNICAREA DIDACTICA
5. LECTIA - UNITATE DIDACTICA FUNDAMENTALA
5.1 Forme De Organizare A Lectiei
5.2 Lectia - Definitie, Trasaturi
5.3 Tipuri Si Variante De Lectii
6. CLASIC SI MODERN IN LECTIE
7. CONCLUZII
8. PROIECTE DE LECTII
9. BIBLIOGRAFIE
Educatia - idei fundamentale
1. PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE EDUCATIEI
1.1 Fundamentale Educatiei
1.2 Factori Cognitivi Si Metacognitivi
1.3 Factori Afectivi - Motivationali
1.4 Factori De Dezvoltare A Personalitatii
1.5 Factori Personali Si Sociali
1.6 Diferente Individuale
2. PEDAGOGIA STINTA A EDUCATIEI
2.1 Constituirea Pedagogiei Ca Stinta
2.2 Caracterul Stintific Al Pedagogiei
2.3 Caracterul Interdisciplinar Al Pedagogiei
2.4 Sistemul Stiintelor Educatiei
3. PERSONALITATEA SI INTELIGENTA
3.1 Generalitati Asupra Tipurilor De Personalitate
3.2 Caracteristicile De Baza Ale Personalitatii
3.3 Inteligenta
3.4 Modul In Care Functioneaza Creierul
3.5 Educatia In Dezvoltarea Personalitatii
3.6 Dezvoltarea Pshihologica A Adolescentului
4. MOTIVATIA INVATARII
4.1 Motivatia Invatar2. Valente Psihopedagogice
4.2 Structura Sistemului Motivational Scolar
4.3 Invatarea De Tip Scolar
4.4 Structuri Si Mecanisme De Integrare A Motivelor Scolare
4.5 Concluzii Asupra Motivatiei
4.6 Finalitatile Educatiei
4.6.1 Idealul Educational
4.6.2 Scopurile Educationale
4.6.3 Obiectivele Educationale
5. CONCLUZII
5.1 Sugestii Metodologice Privind Procesul De Instruire
5.2 Sugestii Metodologie Privind Evaluarea
5.3 Sugestii Metodologice Privind Managementul Didactic
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Fundamentale Educatiei
1.2 Factori Cognitivi Si Metacognitivi
1.3 Factori Afectivi - Motivationali
1.4 Factori De Dezvoltare A Personalitatii
1.5 Factori Personali Si Sociali
1.6 Diferente Individuale
2. PEDAGOGIA STINTA A EDUCATIEI
2.1 Constituirea Pedagogiei Ca Stinta
2.2 Caracterul Stintific Al Pedagogiei
2.3 Caracterul Interdisciplinar Al Pedagogiei
2.4 Sistemul Stiintelor Educatiei
3. PERSONALITATEA SI INTELIGENTA
3.1 Generalitati Asupra Tipurilor De Personalitate
3.2 Caracteristicile De Baza Ale Personalitatii
3.3 Inteligenta
3.4 Modul In Care Functioneaza Creierul
3.5 Educatia In Dezvoltarea Personalitatii
3.6 Dezvoltarea Pshihologica A Adolescentului
4. MOTIVATIA INVATARII
4.1 Motivatia Invatar2. Valente Psihopedagogice
4.2 Structura Sistemului Motivational Scolar
4.3 Invatarea De Tip Scolar
4.4 Structuri Si Mecanisme De Integrare A Motivelor Scolare
4.5 Concluzii Asupra Motivatiei
4.6 Finalitatile Educatiei
4.6.1 Idealul Educational
4.6.2 Scopurile Educationale
4.6.3 Obiectivele Educationale
5. CONCLUZII
5.1 Sugestii Metodologice Privind Procesul De Instruire
5.2 Sugestii Metodologie Privind Evaluarea
5.3 Sugestii Metodologice Privind Managementul Didactic
6. BIBLIOGRAFIE
Analiza lectiei de recapitulare si sitematizare a cunostintelor
1. INTRODUCERE
1.1 Importanta Locului Si Sarcinile Predarii Geografiei Si Stiintelor In Invatamantul Primar
1.2 Motivarea Alegerii Temei
1.3 Obiectivele Lucrarii
2. CARACTERIZAREA GENERALA A VEGETATIEI DIN ROMANIA
2.1 Scurt Istoric Despre Cunoasterea Si Cercetarea Vegetatiei In Romania
2.2 Dezvoltarea Istorica Si Formarea Actualelor Asociatii Vegetale
2.3 Factorii Care Influenteaza Dezvoltarea Vegetatiei
3. ACTUALELE ASOCIATII VEGETALE
3.1 Vegetatia De Munte
3.1.1 Etajul Alpin
3.1.2 Etajul Subalpin
3.1.3 Padurile De Munte
3.2 Vegetatia Dealurilor Si Podisurilor
3.2.1 Subetajul Gorunului
3.2.2 Zona Stejeretelor
3.3 Vegetatia Campiilor
3.3.1 Zona De Silvostepa
3.3.2 Zona De Stepa
4. TIPURI ZONALE
4.1 Vegetatia Saraturilor
4.2 Vegetatia Nisipurilor
4.3 Vegetatia De Lunca
5. VEGETATIA ACVATICA
5.1 Vegetatia Apelor Curgatoare
5.2 Vegetatia De Mlastina
5.3 Vegetatia Lacurilor
5.4 Vegetatia Marii Negre
5.5 Rezervatii Si Monumente Ale Naturii
5.6 Modificari Antropice Asupra Vegetatiei Din Romania
5.7 Valorificarea Resurselor Naturale
6. FORMA DE ORGANIZARE - CADRUL DE DESFASURARE AL PROCESULUI DE INVATAMANT
7. FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT
7.1 Lectia - Forma De Baza A Procesului De Invatamant
7.1.1 Caracterizare Generala A Lectiei
7.1.2 Structura Sistematica Interna A Unei Lectii
7.1.3 Tipuri Fundamentale De Lectii
7.2 Alte Forme De Organizare A Procesului De Invatamant
8. LECTIA DE RECAPITULARE SI SISTEMATIZARE
8.1 Prezentare Generala
8.2 Etapele Lectiei De Recapitulare Si Sistematizare
8.3 Metode Folosite In Recapitularea Si Sistematizarea Cunostintelor
8.4 Mijloace De Invatamant Si Functiile Lor
8.5 Principii Didactice Si Geografice Folosite In Lectiile De Geografie Si Stiinte Ale Naturii
9. CONCLUZII
10. BIBLIOGRAFIE
1.1 Importanta Locului Si Sarcinile Predarii Geografiei Si Stiintelor In Invatamantul Primar
1.2 Motivarea Alegerii Temei
1.3 Obiectivele Lucrarii
2. CARACTERIZAREA GENERALA A VEGETATIEI DIN ROMANIA
2.1 Scurt Istoric Despre Cunoasterea Si Cercetarea Vegetatiei In Romania
2.2 Dezvoltarea Istorica Si Formarea Actualelor Asociatii Vegetale
2.3 Factorii Care Influenteaza Dezvoltarea Vegetatiei
3. ACTUALELE ASOCIATII VEGETALE
3.1 Vegetatia De Munte
3.1.1 Etajul Alpin
3.1.2 Etajul Subalpin
3.1.3 Padurile De Munte
3.2 Vegetatia Dealurilor Si Podisurilor
3.2.1 Subetajul Gorunului
3.2.2 Zona Stejeretelor
3.3 Vegetatia Campiilor
3.3.1 Zona De Silvostepa
3.3.2 Zona De Stepa
4. TIPURI ZONALE
4.1 Vegetatia Saraturilor
4.2 Vegetatia Nisipurilor
4.3 Vegetatia De Lunca
5. VEGETATIA ACVATICA
5.1 Vegetatia Apelor Curgatoare
5.2 Vegetatia De Mlastina
5.3 Vegetatia Lacurilor
5.4 Vegetatia Marii Negre
5.5 Rezervatii Si Monumente Ale Naturii
5.6 Modificari Antropice Asupra Vegetatiei Din Romania
5.7 Valorificarea Resurselor Naturale
6. FORMA DE ORGANIZARE - CADRUL DE DESFASURARE AL PROCESULUI DE INVATAMANT
7. FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT
7.1 Lectia - Forma De Baza A Procesului De Invatamant
7.1.1 Caracterizare Generala A Lectiei
7.1.2 Structura Sistematica Interna A Unei Lectii
7.1.3 Tipuri Fundamentale De Lectii
7.2 Alte Forme De Organizare A Procesului De Invatamant
8. LECTIA DE RECAPITULARE SI SISTEMATIZARE
8.1 Prezentare Generala
8.2 Etapele Lectiei De Recapitulare Si Sistematizare
8.3 Metode Folosite In Recapitularea Si Sistematizarea Cunostintelor
8.4 Mijloace De Invatamant Si Functiile Lor
8.5 Principii Didactice Si Geografice Folosite In Lectiile De Geografie Si Stiinte Ale Naturii
9. CONCLUZII
10. BIBLIOGRAFIE
Cultivarea creativitatii in scoala
1. INTRODUCERE
2. CREATIVITATEA; DELIMITARI CONCEPTUALE
3. CREATIVITATEA - DIMENSIUNE ESENTIALA A PERSONALITATII
4. TIPURILE CREATIVITATII
5. ETAPELE PROCESULUI CREATOR
6. FACTORII CREATIVITATII
6.1 Factori Care Influenteaza Creativitatea
6.2 Stimularea Creativitatii Elevului
6.3 Factori Care Blocheaza Manifestarile Creative
7. MIJLOACE DE DEPISTARE A CAPACITATII CREATOARE
8. EDUCAREA CREATIVITATII
8.1 Generalitati
8.2 Modalitati De Cultivare A Creativitatii
9. POTENTIALUL CREATOR AL ELEVILOR
10. CAI SI MIJLOACE DE EDUCARE A CREATIVITATII IN PROCESUL DE INVATAMANT
11. CONCLUZII: ROLUL CREATIVITATII IN CADRUL PROCESULUI DE INVATARE
12. BIBLIOGRAFIE
2. CREATIVITATEA; DELIMITARI CONCEPTUALE
3. CREATIVITATEA - DIMENSIUNE ESENTIALA A PERSONALITATII
4. TIPURILE CREATIVITATII
5. ETAPELE PROCESULUI CREATOR
6. FACTORII CREATIVITATII
6.1 Factori Care Influenteaza Creativitatea
6.2 Stimularea Creativitatii Elevului
6.3 Factori Care Blocheaza Manifestarile Creative
7. MIJLOACE DE DEPISTARE A CAPACITATII CREATOARE
8. EDUCAREA CREATIVITATII
8.1 Generalitati
8.2 Modalitati De Cultivare A Creativitatii
9. POTENTIALUL CREATOR AL ELEVILOR
10. CAI SI MIJLOACE DE EDUCARE A CREATIVITATII IN PROCESUL DE INVATAMANT
11. CONCLUZII: ROLUL CREATIVITATII IN CADRUL PROCESULUI DE INVATARE
12. BIBLIOGRAFIE
Aspecte ale influentei activitatilor de gradinita asupra socializarii progresive a scolarului
1. INTRODUCERE
2. SOCIALIZAREA IN FAMILIE SI IMPORTANTA ACESTUI PROCES PENTRU INTEGRAREA VIITOARE A COPILULUI
2.1 Conceptul De Socializare. Delimitare Teoretica
2.2 Rolurile Parintilor In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.3 Stiluri Educative Ale Parintilor Si Efectele Lor Asupra Dezvoltarii Copilului
3. GRADINITA CA FACTOR DE SOCIALIZARE
3.1 Cadrul Didactic Si Grupul De Covarstnici - Factori De Socializare
3.2 Formele De Activitate Ale Prescolarului
3.3 Implicatiile Gradinitei Asupra Socializarii
4. METODOLOGIA CERCETARII
4.1 Formularea Obiectivelor Cercetarii
4.1.1 Obiective General - Teoretice
4.1.2 Obiective Practic - Aplicative
4.2 Formularea Ipotezelor Cercetarii
4.3 Metode, Tehnici, Procedee Si Instrumente Utilizate
4.4 Informatii Referitoare La Lotul De Subiecti Investigat
5. PRELUCRAREA DATELOR, PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE
5.1 Cercetarea Validitatii De Continut A Instrumentelor Utilizate
5.2 Validarea Convergenta A Protocolului De Observatie
5.3 Verificarea Ipotezelor
6. CONCLUZII SI RECOMANDARI
7. ANEXE
8. BIBLIOGRAFIE
2. SOCIALIZAREA IN FAMILIE SI IMPORTANTA ACESTUI PROCES PENTRU INTEGRAREA VIITOARE A COPILULUI
2.1 Conceptul De Socializare. Delimitare Teoretica
2.2 Rolurile Parintilor In Dezvoltarea Psihica A Copilului
2.3 Stiluri Educative Ale Parintilor Si Efectele Lor Asupra Dezvoltarii Copilului
3. GRADINITA CA FACTOR DE SOCIALIZARE
3.1 Cadrul Didactic Si Grupul De Covarstnici - Factori De Socializare
3.2 Formele De Activitate Ale Prescolarului
3.3 Implicatiile Gradinitei Asupra Socializarii
4. METODOLOGIA CERCETARII
4.1 Formularea Obiectivelor Cercetarii
4.1.1 Obiective General - Teoretice
4.1.2 Obiective Practic - Aplicative
4.2 Formularea Ipotezelor Cercetarii
4.3 Metode, Tehnici, Procedee Si Instrumente Utilizate
4.4 Informatii Referitoare La Lotul De Subiecti Investigat
5. PRELUCRAREA DATELOR, PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE
5.1 Cercetarea Validitatii De Continut A Instrumentelor Utilizate
5.2 Validarea Convergenta A Protocolului De Observatie
5.3 Verificarea Ipotezelor
6. CONCLUZII SI RECOMANDARI
7. ANEXE
8. BIBLIOGRAFIE
Actorii dezvoltarii locale si parteneriatul public - privat
1. ASPECTE TEORETICE
1.1 Introducere
1.2 Concepte De Baza Privind Parteneriatul Public Privat
1.2.1 Despre Ppp
1.2.1.1 Acceptiuni Privind Ppp
1.2.1.2 Evolutie
1.2.1.3 Tipuri De Asociere Public - Privata
1.2.2 Modele De Ppp
1.2.3 Aspecte Legale Privind Contractele De Ppp
1.2.4 Etapele Planificarii Si Implementarii Unui Contract De Ppp
1.2.5 Ppp In Uniunea Europeana
1.2.5.1 Consideratii Generale
1.2.5.2 Politici Publice Privind Promovarea Ppp In Tarile Uniunii Europene
1.3 Dezvoltarea Locala
1.3.1 Definirea Conceptelor De Dezvoltare Economica Locala Si Dezvoltare Economica Comunitara
1.3.2 Actorii Dezvoltarii Locale
1.4 Rolul Parteneriatului Public Privat In Dezvoltarea Locala1
1.4.1 Context General
1.4.2 Motivatii Si Caracteristici
1.4.3 Obiectivele Partenerilor
1.4.4 Dimensiunile Parteneriatului
1.4.4.1 Procesul Organizarii Parteneriatului
1.4.4.2 Structura Parteneriatului
1.4.5 Conditiile Succesului In Parteneriat
1.4.6 Conditii De Parteneriat In Romania
2. PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ
2.1 Ipoteza
2.2 Metodologie
2.2.1 Berliner Wasserbetriebe
2.2.1.1 Introducere
2.2.1.2 Despre Oras
2.2.1.3 Serviciile De Apa Si Canalizare
2.3 Introducere
2.4 Profilul Alimentarii Cu Apa
2.4.1 Actori Implicati In Furnizarea Serviciilor De Alimentare Cu Apa Si Canalizare
2.4.1.1 Descriere De Ansamblu A Actorilor
2.4.2 Etape
2.4.2.1 Privatizarea Partiala A Bwb Si Trecerea La Managementul Privat
2.4.2.2 Schimbarea Legii Privatizarii Partiale
2.4.3 Factori
2.4.4 Consecintele Privatizarii
2.4.4.1 Infrastructura
2.4.4.2 Calitatea Apei
2.4.4.3 Preturi/tarife
2.4.4.4 Finantele Municipale
2.4.4.5 Instabilitatea Financiara Si Povara Asupra Consumatorilor
2.4.4.6 Recrutari Interne Si Externe
2.4.5 Concluziile Etapelor
2.4.5.1 Etape Suprapuse
2.4.6 Participarea Si Sustenabilitatea In Luarea Deciziilor
2.4.6.1 Participarea
2.4.6.2 Sustenabilitatea
2.5 Xyz Bucuresti
2.5.1 Introducere
2.5.2 Despre Oras
2.5.3 Sistemul De Apa Si Canalizare
2.5.3.1 Descriere
2.5.3.2 Profilul Sistemului De Alimentare Cu Apa Si Canalizare
2.5.4 Actori Implicati In Furnizarea Serviciilor De Apa Si Canalizare
2.5.5 Etape
2.5.5.1 Concesionarea Serviciilor De Alimentare Cu Apa
2.5.5.2 Conflictul Dintre Xyz Si Angajati
2.5.5.3 Debransarile Si Conflictele Legate De Acestea
2.5.6 Evenimente Si Actori
2.5.6.1 Factori
2.5.6.2 Decizii
2.5.7 Participarea Si Sustenabilitatea In Luarea Deciziilor
3. CONCLUZII
4. ANEXE
5. BIBLIOGRAFIE
1.1 Introducere
1.2 Concepte De Baza Privind Parteneriatul Public Privat
1.2.1 Despre Ppp
1.2.1.1 Acceptiuni Privind Ppp
1.2.1.2 Evolutie
1.2.1.3 Tipuri De Asociere Public - Privata
1.2.2 Modele De Ppp
1.2.3 Aspecte Legale Privind Contractele De Ppp
1.2.4 Etapele Planificarii Si Implementarii Unui Contract De Ppp
1.2.5 Ppp In Uniunea Europeana
1.2.5.1 Consideratii Generale
1.2.5.2 Politici Publice Privind Promovarea Ppp In Tarile Uniunii Europene
1.3 Dezvoltarea Locala
1.3.1 Definirea Conceptelor De Dezvoltare Economica Locala Si Dezvoltare Economica Comunitara
1.3.2 Actorii Dezvoltarii Locale
1.4 Rolul Parteneriatului Public Privat In Dezvoltarea Locala1
1.4.1 Context General
1.4.2 Motivatii Si Caracteristici
1.4.3 Obiectivele Partenerilor
1.4.4 Dimensiunile Parteneriatului
1.4.4.1 Procesul Organizarii Parteneriatului
1.4.4.2 Structura Parteneriatului
1.4.5 Conditiile Succesului In Parteneriat
1.4.6 Conditii De Parteneriat In Romania
2. PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ
2.1 Ipoteza
2.2 Metodologie
2.2.1 Berliner Wasserbetriebe
2.2.1.1 Introducere
2.2.1.2 Despre Oras
2.2.1.3 Serviciile De Apa Si Canalizare
2.3 Introducere
2.4 Profilul Alimentarii Cu Apa
2.4.1 Actori Implicati In Furnizarea Serviciilor De Alimentare Cu Apa Si Canalizare
2.4.1.1 Descriere De Ansamblu A Actorilor
2.4.2 Etape
2.4.2.1 Privatizarea Partiala A Bwb Si Trecerea La Managementul Privat
2.4.2.2 Schimbarea Legii Privatizarii Partiale
2.4.3 Factori
2.4.4 Consecintele Privatizarii
2.4.4.1 Infrastructura
2.4.4.2 Calitatea Apei
2.4.4.3 Preturi/tarife
2.4.4.4 Finantele Municipale
2.4.4.5 Instabilitatea Financiara Si Povara Asupra Consumatorilor
2.4.4.6 Recrutari Interne Si Externe
2.4.5 Concluziile Etapelor
2.4.5.1 Etape Suprapuse
2.4.6 Participarea Si Sustenabilitatea In Luarea Deciziilor
2.4.6.1 Participarea
2.4.6.2 Sustenabilitatea
2.5 Xyz Bucuresti
2.5.1 Introducere
2.5.2 Despre Oras
2.5.3 Sistemul De Apa Si Canalizare
2.5.3.1 Descriere
2.5.3.2 Profilul Sistemului De Alimentare Cu Apa Si Canalizare
2.5.4 Actori Implicati In Furnizarea Serviciilor De Apa Si Canalizare
2.5.5 Etape
2.5.5.1 Concesionarea Serviciilor De Alimentare Cu Apa
2.5.5.2 Conflictul Dintre Xyz Si Angajati
2.5.5.3 Debransarile Si Conflictele Legate De Acestea
2.5.6 Evenimente Si Actori
2.5.6.1 Factori
2.5.6.2 Decizii
2.5.7 Participarea Si Sustenabilitatea In Luarea Deciziilor
3. CONCLUZII
4. ANEXE
5. BIBLIOGRAFIE
Perspectiva socio - cognitiva si mecanismele prin care violenta mass - media actioneaza asupra prescolarilor
1. INTRODUCERE
2. TEORII ASUPRA AGRESIVITATII
2.1 Teoria Invatarii Sociale A Lui Bandura
2.2 Studiul Reactiilor Agresive Neimitate Al Lui Berkowitz Si Lui Graun
2.3 Experimentul Lui Leyens
2.4 Studiul Longitudinal Al Lui Eron
3. PREDISPOZITIA BIOLOGICA COPILULUI SPRE AGRESIVITATE
4. PERSPECTIVA SOCIO - COGNITIVA PRIVIND AGRESIVITATEA
4.1 Rolul Interpretarii Cognitive A Activarii Fiziologice In Agresiune
4.2 Prelucrarea Informatiei Socile La Copiii Considerati Agresivi
5. O POZITIE A MASURARII CONTROLULUI PENTRU COPIII PRESCOLARI
6. MECANISMELE PRIN CARE VIOLENTA MASS - MEDIA ACTIONEAZA ASUPRA AGRESIVITATII
7. METODOLOGIE (DESIGN EXPERIMENTAL)
8. ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR
9. CONCLUZII
10. BIBLIOGRAFIE
2. TEORII ASUPRA AGRESIVITATII
2.1 Teoria Invatarii Sociale A Lui Bandura
2.2 Studiul Reactiilor Agresive Neimitate Al Lui Berkowitz Si Lui Graun
2.3 Experimentul Lui Leyens
2.4 Studiul Longitudinal Al Lui Eron
3. PREDISPOZITIA BIOLOGICA COPILULUI SPRE AGRESIVITATE
4. PERSPECTIVA SOCIO - COGNITIVA PRIVIND AGRESIVITATEA
4.1 Rolul Interpretarii Cognitive A Activarii Fiziologice In Agresiune
4.2 Prelucrarea Informatiei Socile La Copiii Considerati Agresivi
5. O POZITIE A MASURARII CONTROLULUI PENTRU COPIII PRESCOLARI
6. MECANISMELE PRIN CARE VIOLENTA MASS - MEDIA ACTIONEAZA ASUPRA AGRESIVITATII
7. METODOLOGIE (DESIGN EXPERIMENTAL)
8. ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR
9. CONCLUZII
10. BIBLIOGRAFIE
Analiza privind structura sociala si familia
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE FUNCTIONALE ALE STRUCTURII SOCIALE
2.1 Conceptul De Strucutra Sociala
2.2 Etnie Si Rasa
2.3 Status Si Clase Sociale
2.4 Pozitia Individului In Societate, Respectiv In Statul De Drept
3. FAMILIA - UNITATEA DE BAZA A SOCIETATII
3.1 Ocrotirea Prin Lege A Familiei
3.2 Ocrotirea Minorului
3.3 Asistenta Sociala
4. POPULATIA - OBIECT DE STUDIU AL DEMOGRAFIEI
5. FACTORI CARE DETERMINA DECLINUL UNEI SOCIETATI
5.1 Reducerea Natalitatii
5.2 Generalizarea Denatalitatii
5.3 Intarzierea Casatoriei
5.4 Problema Subnutritiei
5.5 Migratia
5.6 Denaturarea Traditiei
6. OCROTIREA PRIN LEGE A MINORITATILOR NATIONALE
6.1 Relatia Dintre Om Si Societate Cu Referire La Respectarea Drepturilor Sa Libertatilor Omului
7. PREMISELE VIETII SOCIALE
8. DOMENII DE CERCETARE ALE REALITATII SOCIALE
8.1 Antropologia
8.2 Studii Etnografice
8.3 Completari Aduse De Etnologie
8.4 Natura Biologico - Culturala A Realitatii Sociale
9. CONCLUZII
10. BIBLIOGRAFIE
2. ASPECTE FUNCTIONALE ALE STRUCTURII SOCIALE
2.1 Conceptul De Strucutra Sociala
2.2 Etnie Si Rasa
2.3 Status Si Clase Sociale
2.4 Pozitia Individului In Societate, Respectiv In Statul De Drept
3. FAMILIA - UNITATEA DE BAZA A SOCIETATII
3.1 Ocrotirea Prin Lege A Familiei
3.2 Ocrotirea Minorului
3.3 Asistenta Sociala
4. POPULATIA - OBIECT DE STUDIU AL DEMOGRAFIEI
5. FACTORI CARE DETERMINA DECLINUL UNEI SOCIETATI
5.1 Reducerea Natalitatii
5.2 Generalizarea Denatalitatii
5.3 Intarzierea Casatoriei
5.4 Problema Subnutritiei
5.5 Migratia
5.6 Denaturarea Traditiei
6. OCROTIREA PRIN LEGE A MINORITATILOR NATIONALE
6.1 Relatia Dintre Om Si Societate Cu Referire La Respectarea Drepturilor Sa Libertatilor Omului
7. PREMISELE VIETII SOCIALE
8. DOMENII DE CERCETARE ALE REALITATII SOCIALE
8.1 Antropologia
8.2 Studii Etnografice
8.3 Completari Aduse De Etnologie
8.4 Natura Biologico - Culturala A Realitatii Sociale
9. CONCLUZII
10. BIBLIOGRAFIE
Aspecte privind strategiile matrimoniale si indentitate la aromanii gramusteni
1. INTRODUCERE
2. CASATORIE SI FAMILIE
2.1 Concepte Fundamentale Ale Rudeniei
2.2 Casatoria
2.2.1 Definitii Si Dimensiuni
2.2.2 Reglementarea Matrimoniala
2.2.3 Alegerea Partenerului
2.3 Familia
2.3.1 Definitii Si Concepte
2.3.2 Tipuri De Familie
2.3.3 Modele Traditionale Ale Casatoriei Si Familiei In Sud - Estul Europei
2.4 Schimbare Sociala - Schimbare In Familie Si In Strategiile Matrimoniale
2.5 Rudenie Si Identitate
3. DESPRE IDENTITATE
3.1 Identitate Individuala
3.2 Identitate La Nivel Colectiv
3.2.1 Identitate Individuala - Identitate Sociala. Categorizare
3.2.2 Teorii Asupra Identitatii Culturale Si Etnice
3.2.3 Probleme Cheie Ale Identitatii
3.2.4 Contact Cultural Si Identitate
4. AROMANII
4.1 Aromani - Vlahi - Roman1. Problema Numelui
4.2 Originea Si Evolutia Istorica A Aromanilor
4.2.1 Localizarea Originii
4.2.2 Intrarea Pe "Scena Istoriei"
4.2.3 Limba "La Proba"
4.2.4 Raspandire Si Numar
4.3 Viata Economica Si Implicatiile Ei Organizatorice
4.3.1 Pastoritul
4.3.2 Comertul Si Transportul
4.3.3 Modalitati De Organizare. Celnicatul
4.4 Organizare Familiala Si Casatorie
4.5 Venirea Si Migratiile Din Romania
4.5.1 Premise
4.5.2 Colonizarea
4.5.3 Migratiile
5. OBIECTIVE SI METODOLOGIE
6. STRATEGII MATRIMONIALE SI IDENTITATE
6.1 Istorie Traita - Istorie Povestita. Din Livadz In Calarasi
6.2 O Problema De Identitate
6.2.1 Problema Numelui
6.2.2 O Perspectiva Intergenerationala Asupra Definirii Specificitatii
6.3 Alegerea Partenerului Marital La Aromani
6.3.1 Casatoria In Grecia
6.3.2 Endogamia: Intre Regula Si Exceptie
6.4 Atitudini Fata De Endogamie Si Pastrarea Identitatii
7. CONCLUZII
8. ANEXA. GRILA DE INTERVIU
9. BIBLIOGRAFIE
2. CASATORIE SI FAMILIE
2.1 Concepte Fundamentale Ale Rudeniei
2.2 Casatoria
2.2.1 Definitii Si Dimensiuni
2.2.2 Reglementarea Matrimoniala
2.2.3 Alegerea Partenerului
2.3 Familia
2.3.1 Definitii Si Concepte
2.3.2 Tipuri De Familie
2.3.3 Modele Traditionale Ale Casatoriei Si Familiei In Sud - Estul Europei
2.4 Schimbare Sociala - Schimbare In Familie Si In Strategiile Matrimoniale
2.5 Rudenie Si Identitate
3. DESPRE IDENTITATE
3.1 Identitate Individuala
3.2 Identitate La Nivel Colectiv
3.2.1 Identitate Individuala - Identitate Sociala. Categorizare
3.2.2 Teorii Asupra Identitatii Culturale Si Etnice
3.2.3 Probleme Cheie Ale Identitatii
3.2.4 Contact Cultural Si Identitate
4. AROMANII
4.1 Aromani - Vlahi - Roman1. Problema Numelui
4.2 Originea Si Evolutia Istorica A Aromanilor
4.2.1 Localizarea Originii
4.2.2 Intrarea Pe "Scena Istoriei"
4.2.3 Limba "La Proba"
4.2.4 Raspandire Si Numar
4.3 Viata Economica Si Implicatiile Ei Organizatorice
4.3.1 Pastoritul
4.3.2 Comertul Si Transportul
4.3.3 Modalitati De Organizare. Celnicatul
4.4 Organizare Familiala Si Casatorie
4.5 Venirea Si Migratiile Din Romania
4.5.1 Premise
4.5.2 Colonizarea
4.5.3 Migratiile
5. OBIECTIVE SI METODOLOGIE
6. STRATEGII MATRIMONIALE SI IDENTITATE
6.1 Istorie Traita - Istorie Povestita. Din Livadz In Calarasi
6.2 O Problema De Identitate
6.2.1 Problema Numelui
6.2.2 O Perspectiva Intergenerationala Asupra Definirii Specificitatii
6.3 Alegerea Partenerului Marital La Aromani
6.3.1 Casatoria In Grecia
6.3.2 Endogamia: Intre Regula Si Exceptie
6.4 Atitudini Fata De Endogamie Si Pastrarea Identitatii
7. CONCLUZII
8. ANEXA. GRILA DE INTERVIU
9. BIBLIOGRAFIE
Consideratii privind victimizarea femei in Romania in perioada de tranzitie
1. INTRODUCERE
2. CAUZE SI CONDITII CE FAVORIZEAZA VIOLENTA SI VICTIMIZAREA FEMEII
2.1 Starea Anomica - O Cauza Sociala Generala A Criminalitatii
2.2 Victimizarea In Afara Familiei - Cauze Si Conditii
2.3 Victimizarea Casnica - Cauze Si Conditii
3. SITUATIA ROMANIEI
3.1 Victimizarea Femeii In Regimul Comunist Si In Perioada De Tranzitie
4. FORME ALE VIOLENTEI ASUPRA FEMEII
4.1 Violenta In Afara Familiei
4.2 Violenta Conjugala. Cazul Xyz - Oglinda A Unui Fenomen Social
4.3 Victimizarea Femeii
5. STUDIU DE CAZ
5.1 Solutii Posibile Pentru Prevenirea Si Reducerea Fenomenului Violentei In Romania
6. BIBLIOGRAFIE
2. CAUZE SI CONDITII CE FAVORIZEAZA VIOLENTA SI VICTIMIZAREA FEMEII
2.1 Starea Anomica - O Cauza Sociala Generala A Criminalitatii
2.2 Victimizarea In Afara Familiei - Cauze Si Conditii
2.3 Victimizarea Casnica - Cauze Si Conditii
3. SITUATIA ROMANIEI
3.1 Victimizarea Femeii In Regimul Comunist Si In Perioada De Tranzitie
4. FORME ALE VIOLENTEI ASUPRA FEMEII
4.1 Violenta In Afara Familiei
4.2 Violenta Conjugala. Cazul Xyz - Oglinda A Unui Fenomen Social
4.3 Victimizarea Femeii
5. STUDIU DE CAZ
5.1 Solutii Posibile Pentru Prevenirea Si Reducerea Fenomenului Violentei In Romania
6. BIBLIOGRAFIE
Aspecte ale integrarii familiei de rromi si a etniei rromi in mijlocul etniei majoritare
1. INTRODUCERE
2. PREZENTARE GENERALA. ETNIA SI FAMILIA DE RROMI
2.1 Originea Rromilor
2.2 Profilul Etnic Al Populatiei De Rromi
2.2.1 Rasa
2.2.2 Limba
2.2.3 Traditiile Culturale Etnice Proprii
2.2.4 Modul De Viata
2.3 Distinctivitatea Populatiei De Rromi
2.4 Familia De Rromi
2.5 Ocupatii Si Traditii In Randul Famiilor De Rromi
2.6 Nivelul De Trai Al Familiilor De Rromi
2.6.1 Etnia Rromilor In Timpul Regimului Comunist
2.6.2 Etnia Rromilor In Anii 90
3. INTEGRAREA FAMILIEI DE RROMI SI A ETNIEI RROMILOR IN MIJLOCUL ETNIEI MAJORITARE
3.1 Integrare Economica
3.2 Integrare Sociala
4. METODOLOGIE UTILIZATA IN INVESTIGAREA SOCIALA
4.1 Ancheta Sociala
4.2 Observatia
4.3 Chestionarul Sociologic
4.4 Genorama
4.5 Ecomapa - Harta Eco
4.6 Intrevederea
4.7 Ascultarea
4.8 Empatia
4.9 Consilierea
4.10 Esantionarea
5. MASURI DE ASISTENTA SOCIALA A FAMIILOR DE RROMI
5.1 Masuri De Asistenta Sociala A Familiilor Numeroase De Rromi
5.2 Masuri De Asistenta Sociala A Familiilor Cu Membri Delincventi
5.3 Masuri De Asistenta Sociala A Familiilor Dezorganizate
5.4 Masuri De Asistenta Sociala A Familiilor Fara Suport Material (fara Loc De Munca, Fara Pregatire Scolara Si Profesionala)
6. CONCLUZII SI DIRECTII DE ACTIUNE
6.1 Definirea Problemei
6.2 Cadrul Cercetarii
6.3 Obiectivele Cercetarii
6.4 Metodologia Cercetarii
6.5 Ipotezele Cercetarii
6.6 Strategii De Abordare A Problemei
7. STUDII DE CAZ
7.1 Primul Caz Studiat
7.2 Al Doilea Caz Studiat
7.3 Al Treilea Caz Studiat
8. ANEXE
9. BIBLIOGRAFIE
2. PREZENTARE GENERALA. ETNIA SI FAMILIA DE RROMI
2.1 Originea Rromilor
2.2 Profilul Etnic Al Populatiei De Rromi
2.2.1 Rasa
2.2.2 Limba
2.2.3 Traditiile Culturale Etnice Proprii
2.2.4 Modul De Viata
2.3 Distinctivitatea Populatiei De Rromi
2.4 Familia De Rromi
2.5 Ocupatii Si Traditii In Randul Famiilor De Rromi
2.6 Nivelul De Trai Al Familiilor De Rromi
2.6.1 Etnia Rromilor In Timpul Regimului Comunist
2.6.2 Etnia Rromilor In Anii 90
3. INTEGRAREA FAMILIEI DE RROMI SI A ETNIEI RROMILOR IN MIJLOCUL ETNIEI MAJORITARE
3.1 Integrare Economica
3.2 Integrare Sociala
4. METODOLOGIE UTILIZATA IN INVESTIGAREA SOCIALA
4.1 Ancheta Sociala
4.2 Observatia
4.3 Chestionarul Sociologic
4.4 Genorama
4.5 Ecomapa - Harta Eco
4.6 Intrevederea
4.7 Ascultarea
4.8 Empatia
4.9 Consilierea
4.10 Esantionarea
5. MASURI DE ASISTENTA SOCIALA A FAMIILOR DE RROMI
5.1 Masuri De Asistenta Sociala A Familiilor Numeroase De Rromi
5.2 Masuri De Asistenta Sociala A Familiilor Cu Membri Delincventi
5.3 Masuri De Asistenta Sociala A Familiilor Dezorganizate
5.4 Masuri De Asistenta Sociala A Familiilor Fara Suport Material (fara Loc De Munca, Fara Pregatire Scolara Si Profesionala)
6. CONCLUZII SI DIRECTII DE ACTIUNE
6.1 Definirea Problemei
6.2 Cadrul Cercetarii
6.3 Obiectivele Cercetarii
6.4 Metodologia Cercetarii
6.5 Ipotezele Cercetarii
6.6 Strategii De Abordare A Problemei
7. STUDII DE CAZ
7.1 Primul Caz Studiat
7.2 Al Doilea Caz Studiat
7.3 Al Treilea Caz Studiat
8. ANEXE
9. BIBLIOGRAFIE
Studiu privind minoritatea etnica a rromilor din Romania
1. TIGAN2. CONCEPT, ORIGINI, LIMBA SI MIGRATII
1.1 Notiunea De Tigan
1.2 Origini, Limba Si Migratii
1.3 Categorii De Tigani
1.3.1 Tiganii Corturari
1.3.2 Tiganii Muzicanti
1.3.3 Tiganii Geambasi
1.4 Probleme Ale Etniei Rromilor
1.4.1 Probleme Ale Etniei Rromilor Pe Plan Mondial
1.4.2 Probleme Ale Etniei Rromilor In Spatiul Romanesc
1.5 Port, Traditii, Obiceiuri
1.6 Legislatie Privitoare La Minoritatea Rroma
1.6.1 Legislatia Din Europa
1.6.2 Legislatia Actuala Din Romania
2. METODE SI TEHNICI SPECIFICE SUBIECTULUI CERCETAT
2.1 Documentarea
2.1.1 Ce Este Un Document Social
2.1.2 Clasificarea Documentelor Sociale
2.1.3 Valoarea Si Limitele Utilizarii Documentelor Personale In Cercetarea Sociologica
2.1.4 Documentarea Statistica
2.2 Metoda Observatiei
2.2.1 Reguli De Observare A Observatorului Participant
2.3 Chestionarul
2.3.1 Pretestarea Si Definirea Chestionarului
2.3.2 Constructia Chestionarului
2.3.3 Structura Chestionarului
2.3.4 Tehnici De Structurare A Chestionarelor
2.4 Interviul
2.4.1 Principalele Tipuri De Interviu
2.4.2 Regulile Construirii Ghidului Interviu
2.4.3 Interviul Semistructurat
2.4.4 Ghidurile De Interviu
3. ANALIZA DATELOR
3.1 Caracteristici Ale Cercetarii
3.2 Operationalizarea Conceptelor
3.3 Chestionarul
3.4 Ghid De Interviu Nr. 1
3.5 Ghid De Interviu Nr. 2
3.6 Analiza Si Interpretarea Datelor Cercetarii
3.6.1 Analiza Cantitativa
3.6.2 Analiza Calitativa
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIA
6. ANEXE
1.1 Notiunea De Tigan
1.2 Origini, Limba Si Migratii
1.3 Categorii De Tigani
1.3.1 Tiganii Corturari
1.3.2 Tiganii Muzicanti
1.3.3 Tiganii Geambasi
1.4 Probleme Ale Etniei Rromilor
1.4.1 Probleme Ale Etniei Rromilor Pe Plan Mondial
1.4.2 Probleme Ale Etniei Rromilor In Spatiul Romanesc
1.5 Port, Traditii, Obiceiuri
1.6 Legislatie Privitoare La Minoritatea Rroma
1.6.1 Legislatia Din Europa
1.6.2 Legislatia Actuala Din Romania
2. METODE SI TEHNICI SPECIFICE SUBIECTULUI CERCETAT
2.1 Documentarea
2.1.1 Ce Este Un Document Social
2.1.2 Clasificarea Documentelor Sociale
2.1.3 Valoarea Si Limitele Utilizarii Documentelor Personale In Cercetarea Sociologica
2.1.4 Documentarea Statistica
2.2 Metoda Observatiei
2.2.1 Reguli De Observare A Observatorului Participant
2.3 Chestionarul
2.3.1 Pretestarea Si Definirea Chestionarului
2.3.2 Constructia Chestionarului
2.3.3 Structura Chestionarului
2.3.4 Tehnici De Structurare A Chestionarelor
2.4 Interviul
2.4.1 Principalele Tipuri De Interviu
2.4.2 Regulile Construirii Ghidului Interviu
2.4.3 Interviul Semistructurat
2.4.4 Ghidurile De Interviu
3. ANALIZA DATELOR
3.1 Caracteristici Ale Cercetarii
3.2 Operationalizarea Conceptelor
3.3 Chestionarul
3.4 Ghid De Interviu Nr. 1
3.5 Ghid De Interviu Nr. 2
3.6 Analiza Si Interpretarea Datelor Cercetarii
3.6.1 Analiza Cantitativa
3.6.2 Analiza Calitativa
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIA
6. ANEXE
Relatiile dintre handicapul social si performantele in invatare la scolarul mic
1. MOTIVATIE SAU ARGUMENT PENTRU ALEGEREA TEMEI
2. PROFILUL PSIHOLOGIC AL SCOLARULUI MIC
2.1 Psihologia Copilului Si Scurt Istoric
2.2 Factorii Dezvoltarii Personalitatii Copilului
2.2.1 Rolul Ereditatii
2.2.2 Rolul Mediului: Factori Interni Si Externi
2.3 Probleme Specifice Ale Adaptarii Copilului La Viata Si Activitatea Scolara
2.3.1 Relatii Cu Invatatoarea
2.3.2 Relatii Cu Colegii Sai
2.4 Evolutia Psihologica
2.4.1 Pe Plan Senzorial
2.4.2 Pe Plan Intelectual
2.4.3 Pe Plan Reglatoriu
2.4.4 Personalitatea
2.5 Activitatea
2.6 Exigentele Educative
2.7 Dinamica Proceselor De Invatare Pe Parcursul Micii Scolaritati
2.8 Particularitati Ale Invatarii La Elevii Din Clasa A Iv - A
2.9 Integrarea Sociala
3. HANDICAPUL SOCIAL SI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA PERFORMANTELOR DE INVATARE A SCOLARULUI MIC
3.1 Handicapul; Handicapul Social
3.1.1 Definitii
3.2 Clasificare
3.3 Cauze Si Consecinte
3.3.1 Saracia
3.3.2 Lipsa Educatiei
3.3.3 Situatia Capitalei
3.3.4 Nutritia Copilului
3.3.5 Violenta Domestica
3.4 Relatii Dintre Handicapul Social Si Dificultatile De Invatare
3.4.1 Punerea Problemei Dificultatilor De Invatare
3.4.2 Simptomatologia General - Orientativa A Dificultatilor De Invatare
3.4.3 Delimitari Conceptuale
3.4.4 Definitii Ale Dificultatilor De Invatare
3.4.5 Scurt Istoric
3.4.6 Etiologia Dificultatilor De Invatare
3.4.7 Depistarea, Examinarea, Evaluarea Si Prevenirea Dificultatilor De Invatare
4. MODELE DE EDUCATIE
4.1 Modelul Familial
4.2 Sistemul Educational
5. CERCETAREA
5.1 Demersuri In Cercetarea Psihologica
5.2 Obiectivele Cercetarii
5.3 Ipoteza Cercetarii
5.4 Descrierea Esantionului
5.5 Descrierea Probelor
5.5.1 Matricele Progresive "Raven"
5.5.2 Proba "Similitudini"
5.5.3 Testul "Cine Sunt Eu "
5.5.4 Chestionarul General Asupra Mediului Social - Economic Si Cultural Familial
5.5.5 Chestionar Asupra Impactului Pe Care Il Are Saracia Asupra Activitatii Scolarului, Aplicat Cadrelor Didactice Din Scoala
5.5.6 Testul Arborelui - Aplicat Tuturor Elevilor, Dar Analiza Detaliata Doar Elevilor Din Studiul De Caz
5.5.7 Testul Familiei - Aplicat Elevilor Din Studiul De Caz
6. ANALIZA REZULTATELOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
6.1 Testul Raven
6.2 Testul Similitudini
6.3 Testul Arborelui
6.4 Testul Cine Sunt Eu "
6.5 Chestionarul I
6.6 Chestionarul Ii
6.7 Studii De Caz (5 Studii)
7. CONSIDERATII GENERALE
8. ANEXE
9. BIBLIOGRAFIE
2. PROFILUL PSIHOLOGIC AL SCOLARULUI MIC
2.1 Psihologia Copilului Si Scurt Istoric
2.2 Factorii Dezvoltarii Personalitatii Copilului
2.2.1 Rolul Ereditatii
2.2.2 Rolul Mediului: Factori Interni Si Externi
2.3 Probleme Specifice Ale Adaptarii Copilului La Viata Si Activitatea Scolara
2.3.1 Relatii Cu Invatatoarea
2.3.2 Relatii Cu Colegii Sai
2.4 Evolutia Psihologica
2.4.1 Pe Plan Senzorial
2.4.2 Pe Plan Intelectual
2.4.3 Pe Plan Reglatoriu
2.4.4 Personalitatea
2.5 Activitatea
2.6 Exigentele Educative
2.7 Dinamica Proceselor De Invatare Pe Parcursul Micii Scolaritati
2.8 Particularitati Ale Invatarii La Elevii Din Clasa A Iv - A
2.9 Integrarea Sociala
3. HANDICAPUL SOCIAL SI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA PERFORMANTELOR DE INVATARE A SCOLARULUI MIC
3.1 Handicapul; Handicapul Social
3.1.1 Definitii
3.2 Clasificare
3.3 Cauze Si Consecinte
3.3.1 Saracia
3.3.2 Lipsa Educatiei
3.3.3 Situatia Capitalei
3.3.4 Nutritia Copilului
3.3.5 Violenta Domestica
3.4 Relatii Dintre Handicapul Social Si Dificultatile De Invatare
3.4.1 Punerea Problemei Dificultatilor De Invatare
3.4.2 Simptomatologia General - Orientativa A Dificultatilor De Invatare
3.4.3 Delimitari Conceptuale
3.4.4 Definitii Ale Dificultatilor De Invatare
3.4.5 Scurt Istoric
3.4.6 Etiologia Dificultatilor De Invatare
3.4.7 Depistarea, Examinarea, Evaluarea Si Prevenirea Dificultatilor De Invatare
4. MODELE DE EDUCATIE
4.1 Modelul Familial
4.2 Sistemul Educational
5. CERCETAREA
5.1 Demersuri In Cercetarea Psihologica
5.2 Obiectivele Cercetarii
5.3 Ipoteza Cercetarii
5.4 Descrierea Esantionului
5.5 Descrierea Probelor
5.5.1 Matricele Progresive "Raven"
5.5.2 Proba "Similitudini"
5.5.3 Testul "Cine Sunt Eu "
5.5.4 Chestionarul General Asupra Mediului Social - Economic Si Cultural Familial
5.5.5 Chestionar Asupra Impactului Pe Care Il Are Saracia Asupra Activitatii Scolarului, Aplicat Cadrelor Didactice Din Scoala
5.5.6 Testul Arborelui - Aplicat Tuturor Elevilor, Dar Analiza Detaliata Doar Elevilor Din Studiul De Caz
5.5.7 Testul Familiei - Aplicat Elevilor Din Studiul De Caz
6. ANALIZA REZULTATELOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
6.1 Testul Raven
6.2 Testul Similitudini
6.3 Testul Arborelui
6.4 Testul Cine Sunt Eu "
6.5 Chestionarul I
6.6 Chestionarul Ii
6.7 Studii De Caz (5 Studii)
7. CONSIDERATII GENERALE
8. ANEXE
9. BIBLIOGRAFIE
Aspecte ale asistentei sociale acordate adolescentilor consumatori de droguri legale
1. ARGUMENT
2. ASISTENTA SOCIALA A CONSUMATORILOR DE DROGURI
2.1 Caracterizare Generala
2.2 Problematica Adolescentei
2.3 Adolescenta Si Hebeologia
2.4 Caracteristicile Psihologice Ale Adolescentei
2.5 Personalitatea Adolescentilor
2.6 Adolescenta - Probleme Specifice
2.7 Surse De Stres In Adolescenta
3. DESPRE DROGURI
3.1 Ce Este Drogul
3.1.1 Uzul Si Abuzul De Droguri In Romania
3.1.2 Istoricul Consumului De Droguri
3.1.3 Celebritati Morfinomanice
3.1.4 Consumul De Droguri - O Problema Sociala
3.1.5 Drogurile Legale
3.1.6 Clasificarea Drogurilor
3.1.7 Scurt Istoric
3.2 Alcoolul
3.2.1 Actiunea Alcoolului Asupra Organismului
3.2.2 Cand Alcoolul Devine Dusman Al Sanatatii
3.3 Tutunul
3.3.1 Efectele Nicotinei Asupra Organismului
3.3.2 Dependenta De Nicotina
3.3.3 Fumatul Si Tinerii
3.4 Cafeaua
3.4.1 Istoric Si Intoxicatia Cafeinica
3.4.2 Actiunea Cafeinei Asupra Organismului
4. REZULTATELE CERCETARII CONSUMULUI DE DROGURI LEGALE IN RANDUL ADOLESCENTILOR
4.1 Introducere
4.2 Metode Si Tehnici De Utilizare
4.3 Constituirea Esantionului
4.4 Scopul Cercetarii
4.5 Obiectivele Cercetarii
4.6 Ipotezele Cercetarii
4.7 Rezultatele Obtinute
4.8 Concluzii
5. BIBLIOGRAFIE
6. ANEXE
2. ASISTENTA SOCIALA A CONSUMATORILOR DE DROGURI
2.1 Caracterizare Generala
2.2 Problematica Adolescentei
2.3 Adolescenta Si Hebeologia
2.4 Caracteristicile Psihologice Ale Adolescentei
2.5 Personalitatea Adolescentilor
2.6 Adolescenta - Probleme Specifice
2.7 Surse De Stres In Adolescenta
3. DESPRE DROGURI
3.1 Ce Este Drogul
3.1.1 Uzul Si Abuzul De Droguri In Romania
3.1.2 Istoricul Consumului De Droguri
3.1.3 Celebritati Morfinomanice
3.1.4 Consumul De Droguri - O Problema Sociala
3.1.5 Drogurile Legale
3.1.6 Clasificarea Drogurilor
3.1.7 Scurt Istoric
3.2 Alcoolul
3.2.1 Actiunea Alcoolului Asupra Organismului
3.2.2 Cand Alcoolul Devine Dusman Al Sanatatii
3.3 Tutunul
3.3.1 Efectele Nicotinei Asupra Organismului
3.3.2 Dependenta De Nicotina
3.3.3 Fumatul Si Tinerii
3.4 Cafeaua
3.4.1 Istoric Si Intoxicatia Cafeinica
3.4.2 Actiunea Cafeinei Asupra Organismului
4. REZULTATELE CERCETARII CONSUMULUI DE DROGURI LEGALE IN RANDUL ADOLESCENTILOR
4.1 Introducere
4.2 Metode Si Tehnici De Utilizare
4.3 Constituirea Esantionului
4.4 Scopul Cercetarii
4.5 Obiectivele Cercetarii
4.6 Ipotezele Cercetarii
4.7 Rezultatele Obtinute
4.8 Concluzii
5. BIBLIOGRAFIE
6. ANEXE
Acceptare si respingere in comportamentul toxicoman
1. INTRODUCERE
2. MECANISME DE REGLARE SOCIALA
2.1 Socializare Si Devianta Sociala
2.1.1 Raporturile Procesului De Socializare Cu Alte Procese Sociale
2.1.2 Conceptul De Socializare
2.1.3 Mecanisme Si Instante De Socializare
2.1.4 Socializare Si Resocializare
2.2 Conformitate, Integrare Sociala Si Devianta
2.2.1 Integrare Sociala Delimitari
2.2.2 Tipuri De Integrare Sociala
2.2.3 Integrare, Neintegrare Si Reintegrare Sociala
2.3 Control Social Si Comportament Deviant
2.3.1 Control Social - Definire
2.3.2 Forme Si Mecanisme Ale Controlului Social
2.3.3 Control, Norme Si Sanctiuni Sociale
2.3.4 Control Social, Conformitate Si Devianta
2.4 Cultura Devianta, Subcultura Delincventa
2.4.1 Conformitate Si Devianta Sociala
2.4.2 Devianta Si Delincventa
2.4.3 Subculturi Delincvente
3. ABORDARI EXPLICATIVE ASUPRA COMPORTAMENTELOR TOXICOMANE
3.1 Narcodependenta
3.1.1 Ce Este Drogul
3.1.2 Schema Evolutiei Consumului De Drog, De La Prima Administrare Si Pana La Stadiul De Dependenta Grava
3.1.3 Lista Claselor De Droguri
3.2 Alcoolismul
3.2.1 Istoric. Definitii
3.2.2 Factori Etiologici In Dependenta De Alcool
3.2.3 Variantele Alcoolismului Si Evolutia Comportamentului Alcoolic
3.2.4 Consecintele Psihice Ale Consumului Excesiv De Alcool
3.3 Farmacodependenta
3.3.1 Concept. Farmacodependenta Si Celelalte Toxicomanii
3.3.2 Factori Etiologici Ai Farmacodependentei
3.3.3 Farmacomania Minora / Majora
4. FIGURA NARCOMANULUI
4.1 Caracterizare Generala
4.2 Specificul Muncii De Asistenta Sociala. Interventie. Recuperare
5. FIGURA ALCOOLICULUI
5.1 Caracterizare Generala
5.2 Alcoolismul La Femei
5.3 Forme De Reactie Sociala (prevederi Juridice)
5.4 Specificul Muncii De Asistenta Sociala. Interventie. Tratament
6. DIMENSIUNI ALE ASISTENTEI SOCIALE IN TOXICOMANIE
6.1 Ce Este Asistenta Sociala
6.2 Cine Sunt Asistentii Sociali
6.3 Principiile Muncii Sociale
6.4 Istoricul Asistentei Sociale In Romania
6.5 Unde Poate Fi Gasit Asistentul Social
7. CODUL ETIC AL ASISTENTILOR SOCIALI
7.1 Principii
7.2 Valori
7.3 Conduita Si Comportament
7.3.1 Moduri Explicite
7.3.2 Moduri Implicite
7.4 Metode Si Tehnici Ale Asistentului Social In Lucrul Cu Clientii Toxicomani
7.4.1 Interviul
7.4.2 Consilierea
7.4.3 Evaluarea Sprijinul Social
7.4.4 Sculptura Familiei
7.4.5 Intalnirea Grupului Familial
7.4.6 Cartea Vietii
7.5 Investigarea Problemelor Morale Ale Familiei
7.6 Investigarea Problemelor Legate De Alcoolism (si In General De Toxicomanie)
8. METODOLOGIA "PROIECTULUI DE INTERVENTIE" SOCIALA (CONCEPTE, MODELE, ETAPE ALE DEMERSULUI)
8.1 Prevenire Si Interventie Tratamentul Si Readaptarea Toxicomanilor. Rolul Asistentului Social
8.2 Alcoolism Si Saracie. Vecinatatea Ca Resursa In Asistenta Sociala
8.3 Proiect De Depistare A Parintilor Alcoolici
8.4 Educatia Copiilor Si Tinerilor In Vederea Prevenirii Toxicomaniei
8.4.1 Metode De Instruire
8.4.2 Mijloace De Instruire
8.5 Mijloace Vizuale
8.6 Metode Si Mijloace Netraditionale
9. NOTA BIBLIOGRAFICA
10. ANEXE
2. MECANISME DE REGLARE SOCIALA
2.1 Socializare Si Devianta Sociala
2.1.1 Raporturile Procesului De Socializare Cu Alte Procese Sociale
2.1.2 Conceptul De Socializare
2.1.3 Mecanisme Si Instante De Socializare
2.1.4 Socializare Si Resocializare
2.2 Conformitate, Integrare Sociala Si Devianta
2.2.1 Integrare Sociala Delimitari
2.2.2 Tipuri De Integrare Sociala
2.2.3 Integrare, Neintegrare Si Reintegrare Sociala
2.3 Control Social Si Comportament Deviant
2.3.1 Control Social - Definire
2.3.2 Forme Si Mecanisme Ale Controlului Social
2.3.3 Control, Norme Si Sanctiuni Sociale
2.3.4 Control Social, Conformitate Si Devianta
2.4 Cultura Devianta, Subcultura Delincventa
2.4.1 Conformitate Si Devianta Sociala
2.4.2 Devianta Si Delincventa
2.4.3 Subculturi Delincvente
3. ABORDARI EXPLICATIVE ASUPRA COMPORTAMENTELOR TOXICOMANE
3.1 Narcodependenta
3.1.1 Ce Este Drogul
3.1.2 Schema Evolutiei Consumului De Drog, De La Prima Administrare Si Pana La Stadiul De Dependenta Grava
3.1.3 Lista Claselor De Droguri
3.2 Alcoolismul
3.2.1 Istoric. Definitii
3.2.2 Factori Etiologici In Dependenta De Alcool
3.2.3 Variantele Alcoolismului Si Evolutia Comportamentului Alcoolic
3.2.4 Consecintele Psihice Ale Consumului Excesiv De Alcool
3.3 Farmacodependenta
3.3.1 Concept. Farmacodependenta Si Celelalte Toxicomanii
3.3.2 Factori Etiologici Ai Farmacodependentei
3.3.3 Farmacomania Minora / Majora
4. FIGURA NARCOMANULUI
4.1 Caracterizare Generala
4.2 Specificul Muncii De Asistenta Sociala. Interventie. Recuperare
5. FIGURA ALCOOLICULUI
5.1 Caracterizare Generala
5.2 Alcoolismul La Femei
5.3 Forme De Reactie Sociala (prevederi Juridice)
5.4 Specificul Muncii De Asistenta Sociala. Interventie. Tratament
6. DIMENSIUNI ALE ASISTENTEI SOCIALE IN TOXICOMANIE
6.1 Ce Este Asistenta Sociala
6.2 Cine Sunt Asistentii Sociali
6.3 Principiile Muncii Sociale
6.4 Istoricul Asistentei Sociale In Romania
6.5 Unde Poate Fi Gasit Asistentul Social
7. CODUL ETIC AL ASISTENTILOR SOCIALI
7.1 Principii
7.2 Valori
7.3 Conduita Si Comportament
7.3.1 Moduri Explicite
7.3.2 Moduri Implicite
7.4 Metode Si Tehnici Ale Asistentului Social In Lucrul Cu Clientii Toxicomani
7.4.1 Interviul
7.4.2 Consilierea
7.4.3 Evaluarea Sprijinul Social
7.4.4 Sculptura Familiei
7.4.5 Intalnirea Grupului Familial
7.4.6 Cartea Vietii
7.5 Investigarea Problemelor Morale Ale Familiei
7.6 Investigarea Problemelor Legate De Alcoolism (si In General De Toxicomanie)
8. METODOLOGIA "PROIECTULUI DE INTERVENTIE" SOCIALA (CONCEPTE, MODELE, ETAPE ALE DEMERSULUI)
8.1 Prevenire Si Interventie Tratamentul Si Readaptarea Toxicomanilor. Rolul Asistentului Social
8.2 Alcoolism Si Saracie. Vecinatatea Ca Resursa In Asistenta Sociala
8.3 Proiect De Depistare A Parintilor Alcoolici
8.4 Educatia Copiilor Si Tinerilor In Vederea Prevenirii Toxicomaniei
8.4.1 Metode De Instruire
8.4.2 Mijloace De Instruire
8.5 Mijloace Vizuale
8.6 Metode Si Mijloace Netraditionale
9. NOTA BIBLIOGRAFICA
10. ANEXE
Implicatiile deficientei vizuale la varsta scolara mica
1. PROBLEMATIZAREA TEMEI
1.1 Deficienta Vizuala La Varsta Scolara Mica Si Implicatiile Ei
1.2 Conceptualizare
1.3 Particularitatile Morfologice Si Functionale Ale Copiilor Cu Deficienta Vizuala De Varsta Scolara Mica (7 - 11 Ani)
1.4 Conceptul De Orientare Si De Mobilitate
1.4.1 Aspecte Ale Orientarii Si Mobilitatii In Conditiile Deficientei Vizuale
2. PSIHOMOTRICITATEA. PARTICULARITATILE DEZVOLTARII MOTRICE LA COPIII DE VARSTA SCOLARA MICA
2.1 Conceptul De Psihomotricitate
2.2 Dezvoltare Motorie La Varsta Scolara Mica
2.2.1 Principiile Dezvoltarii Motorii
2.2.2 Particularitati Ale Dezvoltarii Motorii La Copiii Cu Deficienta Vizuala
2.2.3 Schema Corporala
2.3 Invatarea Motrica
2.3.1 Aspecte Bio - Psiho - Sociale Ale Invatarii Motrice
2.3.2 Repetarea Ca Forma Eficienta De Insusire A Actiunilor Motrice
2.3.3 Variabilitatea In Cadrul Abilitatilor Motrice
2.3.4 Deprinderile Motrice De Baza: Mersul, Alergarea, Saritura
2.3.5 Formarea Deprinderilor Motrice De Baza
2.3.6 Etapele Formarii Deprinderilor Motrice De Baza
3. IMPORTANTA EDUCATIEI FIZICE SI A SPORTULUI LA COPIII CU DEFICIENTA VIZUALA
3.1 Educatia Fizica Si Sportul In Dezvoltarea Mobilitatii Si Orientarii Spatiale
3.2 Rolul Educatiei Fizice Si A Sportului In Dezvoltarea Copiilor
3.3 Pozitii Fundamentale Si Principalele Derivate Ale Acestora
3.4 Tinuta Corecta A Corpului Si Atitudini Deficitare
3.5 Metodica Invatarii Deprinderilor Motrice De Baza
4. OBIECTIVE SI METODOLOGIE
4.1 Motivatia Si Obiectivele Lucrarii
4.2 Metodologia
4.2.1 Descrierea Lotului De Subiecti
4.2.2 Instrumente Folosite
4.2.3 Procedura De Lucru
4.2.4 Studii De Caz
5. LIMITE, DISCUTII SI CONCLUZII
5.1 Limite
5.2 Discutii
5.3 Concluzii
6. BIBLIOGRAFIE
1.1 Deficienta Vizuala La Varsta Scolara Mica Si Implicatiile Ei
1.2 Conceptualizare
1.3 Particularitatile Morfologice Si Functionale Ale Copiilor Cu Deficienta Vizuala De Varsta Scolara Mica (7 - 11 Ani)
1.4 Conceptul De Orientare Si De Mobilitate
1.4.1 Aspecte Ale Orientarii Si Mobilitatii In Conditiile Deficientei Vizuale
2. PSIHOMOTRICITATEA. PARTICULARITATILE DEZVOLTARII MOTRICE LA COPIII DE VARSTA SCOLARA MICA
2.1 Conceptul De Psihomotricitate
2.2 Dezvoltare Motorie La Varsta Scolara Mica
2.2.1 Principiile Dezvoltarii Motorii
2.2.2 Particularitati Ale Dezvoltarii Motorii La Copiii Cu Deficienta Vizuala
2.2.3 Schema Corporala
2.3 Invatarea Motrica
2.3.1 Aspecte Bio - Psiho - Sociale Ale Invatarii Motrice
2.3.2 Repetarea Ca Forma Eficienta De Insusire A Actiunilor Motrice
2.3.3 Variabilitatea In Cadrul Abilitatilor Motrice
2.3.4 Deprinderile Motrice De Baza: Mersul, Alergarea, Saritura
2.3.5 Formarea Deprinderilor Motrice De Baza
2.3.6 Etapele Formarii Deprinderilor Motrice De Baza
3. IMPORTANTA EDUCATIEI FIZICE SI A SPORTULUI LA COPIII CU DEFICIENTA VIZUALA
3.1 Educatia Fizica Si Sportul In Dezvoltarea Mobilitatii Si Orientarii Spatiale
3.2 Rolul Educatiei Fizice Si A Sportului In Dezvoltarea Copiilor
3.3 Pozitii Fundamentale Si Principalele Derivate Ale Acestora
3.4 Tinuta Corecta A Corpului Si Atitudini Deficitare
3.5 Metodica Invatarii Deprinderilor Motrice De Baza
4. OBIECTIVE SI METODOLOGIE
4.1 Motivatia Si Obiectivele Lucrarii
4.2 Metodologia
4.2.1 Descrierea Lotului De Subiecti
4.2.2 Instrumente Folosite
4.2.3 Procedura De Lucru
4.2.4 Studii De Caz
5. LIMITE, DISCUTII SI CONCLUZII
5.1 Limite
5.2 Discutii
5.3 Concluzii
6. BIBLIOGRAFIE
Efectele negative ale divortului asupra copiilor
1. MOTIVATIE
2. CUVANT INTRODUCTIV
3. PERSPECTIVA GENERALA ASUPRA PROBLEMATICII DIVORTULUI
3.1 Definirea Conceptului De Divort Si Evolutia Lui De - A Lungul Timpului
3.2 Perspectiva Teologica Asupra Divortului
3.3 Cauze Ale Divortulu1. Modele Conflictuale Care Duc La Divort
4. EFECTELE DIVORTULUI ASUPRA CUPLULUI SI ASUPRA COPIILOR
4.1 Valentele Agresive Ale Divortului
4.2 Modificarea Responsabilitatilor Paternale
4.3 Argumente In Favoarea Mentinerii Accesului Copiilor La Parintele Absent
4.4 Rolul Copiilor In Conflictele Familiale
4.5 Strategii Utilizate De Copiii Pentru Reunirea Parintil
5. LEGISLATIA IN PROBLEMA DOVORTULUI
5.1 Caracterul Exceptional Al Desfacerii Casatoriei Prin Divort
5.2 Conceptia Dreptului Nostru Privind Divortul
5.3 Legislatia Nationala
5.4 Legislatia Internationala
5.5 Legislatia Crestina Ortodoxa
5.6 Legislatia Romano - Catolica
6. CERCETAREA SOCIALA
6.1 Repere Metodologice
6.2 Studii De Caz
7. ASISTENTA SOCIALA A COPIILOR PROVENITI DIN FAMILII DIVORTATE
7.1 Practica Asistentei Sociale
7.2 Rolurile Asistentului Social
7.3 Componente Si Cunostinte Indispensabile Asistentului Social In Lucrul Cu Familiile Si Copiii
7.4 Interventii La Nivel Individual
7.5 Tehnici De Lucru Cu Familiile Si Copiii Acestora
7.6 Interventii La Nivel Familial
7.7 Interventii La Nivelul Comunitatii
8. CONCLUZII
9. BIBLIOGRAFIE
2. CUVANT INTRODUCTIV
3. PERSPECTIVA GENERALA ASUPRA PROBLEMATICII DIVORTULUI
3.1 Definirea Conceptului De Divort Si Evolutia Lui De - A Lungul Timpului
3.2 Perspectiva Teologica Asupra Divortului
3.3 Cauze Ale Divortulu1. Modele Conflictuale Care Duc La Divort
4. EFECTELE DIVORTULUI ASUPRA CUPLULUI SI ASUPRA COPIILOR
4.1 Valentele Agresive Ale Divortului
4.2 Modificarea Responsabilitatilor Paternale
4.3 Argumente In Favoarea Mentinerii Accesului Copiilor La Parintele Absent
4.4 Rolul Copiilor In Conflictele Familiale
4.5 Strategii Utilizate De Copiii Pentru Reunirea Parintil
5. LEGISLATIA IN PROBLEMA DOVORTULUI
5.1 Caracterul Exceptional Al Desfacerii Casatoriei Prin Divort
5.2 Conceptia Dreptului Nostru Privind Divortul
5.3 Legislatia Nationala
5.4 Legislatia Internationala
5.5 Legislatia Crestina Ortodoxa
5.6 Legislatia Romano - Catolica
6. CERCETAREA SOCIALA
6.1 Repere Metodologice
6.2 Studii De Caz
7. ASISTENTA SOCIALA A COPIILOR PROVENITI DIN FAMILII DIVORTATE
7.1 Practica Asistentei Sociale
7.2 Rolurile Asistentului Social
7.3 Componente Si Cunostinte Indispensabile Asistentului Social In Lucrul Cu Familiile Si Copiii
7.4 Interventii La Nivel Individual
7.5 Tehnici De Lucru Cu Familiile Si Copiii Acestora
7.6 Interventii La Nivel Familial
7.7 Interventii La Nivelul Comunitatii
8. CONCLUZII
9. BIBLIOGRAFIE
Analiza influentei mediului penitenciar asupra mamelor care executa pedepse privative de libertate
1. INTRODUCERE
2. CONSIDERATII PRIVIND CRIMINALITATEA FEMININA
2.1 Orientari Teoretice In Domeniul Criminologiei
2.2 Etiologia Criminalitatii Feminine - Teorii Si Perspective
3. INSTITUTIA PENITENCIARA - PREZENTARE GENERALA
3.1 Sistemul Penitenciar Din Romania
3.2 Organizarea Si Functionarea Asezamantului Penitenciar
3.3 Functiile - Penala Si Educativa - Ale Penitenciarului
3.4 Personalul Din Penitenciar
4. SITUATIA FEMEII DETINUTE IN PENITENCIAR
4.1 Conditiile De Existenta Din Mediul Carceral
4.2 Personalitatea Femeii Detinute - Sanatatea Morala A Detinutelor
4.3 Adaptarea La Mediul De Viata Din Penitenciar Si Modalitati De Relationare Ale Detinutelor
4.4 Tratamentul Penitenciar Al Femeilor Detinute
5. CONSECINTELE PRIVARII DE LIBERTATE ASUPRA MAMELOR DETINUTE
5.1 Cercetare Efectuata La Penitenciarul Targsor
5.2 Prezentarea Si Interpretarea Datelor
6. ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL SI AL CONSILIERULUI DE REINTEGRARE SOCIALA IN OPTIMIZAREA RELATIILOR FEMEII DETINUTE CU FAMILIA SI COPIII SAI
7. ANEXE
8. BIBLIOGRAFIE
2. CONSIDERATII PRIVIND CRIMINALITATEA FEMININA
2.1 Orientari Teoretice In Domeniul Criminologiei
2.2 Etiologia Criminalitatii Feminine - Teorii Si Perspective
3. INSTITUTIA PENITENCIARA - PREZENTARE GENERALA
3.1 Sistemul Penitenciar Din Romania
3.2 Organizarea Si Functionarea Asezamantului Penitenciar
3.3 Functiile - Penala Si Educativa - Ale Penitenciarului
3.4 Personalul Din Penitenciar
4. SITUATIA FEMEII DETINUTE IN PENITENCIAR
4.1 Conditiile De Existenta Din Mediul Carceral
4.2 Personalitatea Femeii Detinute - Sanatatea Morala A Detinutelor
4.3 Adaptarea La Mediul De Viata Din Penitenciar Si Modalitati De Relationare Ale Detinutelor
4.4 Tratamentul Penitenciar Al Femeilor Detinute
5. CONSECINTELE PRIVARII DE LIBERTATE ASUPRA MAMELOR DETINUTE
5.1 Cercetare Efectuata La Penitenciarul Targsor
5.2 Prezentarea Si Interpretarea Datelor
6. ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL SI AL CONSILIERULUI DE REINTEGRARE SOCIALA IN OPTIMIZAREA RELATIILOR FEMEII DETINUTE CU FAMILIA SI COPIII SAI
7. ANEXE
8. BIBLIOGRAFIE
Aspecte generale ale managerului scolar de zi si de maine
1. INTRODUCERE
1.1 Motivatia Alegerii Temei
1.2 Obiectivele Lucrarii
1.3 Metodologia Cercetarii
1.3.1 Cercetarea Pedagogica - Notiuni Generale
1.3.2 Elemente De Cercetare Si Prelucrare A Datelor Si Rezultatelor
1.4 Finalitati
2. CONCEPTUL DE MANAGER AL EDUCATIEI
2.1 Definitie
2.2 Scop
2.3 Rol
3. PORTRETUL EDUCATIONAL AL MANGERULUI INSTITUTOR EFICIENT
3.1 Eficienta Managerului
3.1.1 Statutul De Manager
3.1.2 Tipuri De Manageri
3.1.3 Stiluri De Management
3.2 Inovatie Si Schimbare In Sistemul De Invatamant Romanesc
3.2.1 Sistemul De Invatamant Din Romania
3.3 Variantele Sistemelor Educationale
3.4 Competenta Si Decizia Ca Factor Al Eficientei Institutorului
3.4.1 Competenta
3.4.2 Decizia
4. ROLUL MANAGERULUI IN INSTITUTIILE DE INVATAMANT
4.1 Rolul Managerului In Invatamantul Preuniversitar
4.2 Rolul Managerului In Invatamantul Primar
4.3 Rolul Managerului In Invatamantul Prescolar
5. INSTITUTORUL DE AZI SI DE MAINE
5.1 Rolurile Institutorului
5.2 Managerul Scolar, Profesionist Si Practicant
5.3 Fisa Postului De Institutor
5.4 Documentele Scolare Folosite
5.5 Comparatie Intre Un Absolvent De "Liceu Pedagogic" Si Un Absolvent "Colegiu De Institutori"
6. CONCLUZII
6.1 Concluzii Asupra Continutului Lucrarii
7. BIBLIOGRAFIE
Analiza comportamentului autodistructiv la adolescenti
1. INTRODUCERE
2. ADOLESCENTA - O PERIOADA DE CRIZA, DE DESCOPERIRE A IDENTITATII
2.1 Ce Este Adolescenta
2.1.1 Cateva Consideratii Cronologice
2.1.1.1 J. J. Rousseau
2.1.1.2 Stanley Hall
2.1.2 "Deruta Clasificarilor"
2.1.3 Teoriile Stadiale
2.1.3.1 S. Freud
2.1.3.2 E. Erikson
2.1.3.3 J. Piaget
2.1.3.4 L. Kohlberg
2.1.4 Teorii Sociologice Si Antropologice Cu Privire La Adolescenta
2.1.4.1 Teoria "Anxietatii Socializate" (a. Davies)
2.1.4.2 Teoria "Sarcinilor De Dezvoltare" (r. Havighurst)
2.1.4.3 Societatea Adolescentina Si "Subcultura" Tineretului (j. Coleman)
2.1.4.4 Ambivalenta Atitudinala Adolescentina (t. Parsons)
2.1.4.5 Teoria "Continuitatii Dezvoltarii" (r. Benedict Si M. Mead)
2.2 Conflict Si Criza In Structurarea Adolescentei
2.2.1 Conceptul De Criza
2.2.2 Criza Adolescentina
2.2.3 Adolescenta Intre Normal Si Patologic
2.2.4 Dificultati An Relatiile Adolescentului Cu Familia
2.2.5 Aspecte - Problema In Relatia Adolescent - Profesor
2.2.6 Adolescentul Si Atitudinea Sa Morala Fata De Sinucidere
3. PROBLEMATICA GENERALA A FENOMENULUI SUICIDAR
3.1 Definitii Ale Suicidului
3.2 Clasificari Ale Conceptelor Apartinand Suicidologiei
3.3 Evaluari Cantitative Privind Suicidul. Amploarea Fenomenului Suicidar La Adolescenti
3.3.1 Date Statistice Privind Sinuciderile La Adolescenti
3.4 Legislatii Cu Privire La Suicid
4. ISTORICUL ATITUDINILOR FATA DE SINUCIDERE
4.1 Suicidul La Popoarele Antice
4.1.1 Grecia Antica
4.1.2 Roma Antica
4.1.3 Dacia
4.1.4 Galia
4.1.5 Laponia
4.1.6 Egiptul Antic
4.1.7 China Antica
4.1.8 India
4.1.9 Japonia
4.1.10 Sinuciderea La Precolumbieni
4.1.11 Africa
4.2 Principalele Conceptii Religioase Despre Sinucidere
4.2.1 Iudaismul Despre Sinucidere
4.2.2 Crestinismul Despre Sinucidere
4.2.3 Islamismul Despre Sinucidere
4.2.4 Budismul Despre Sinucidere
4.3 Conceptii Filosofice Despre Sinucidere
4.3.1 Immanuel Kant
4.3.2 Jean - Paul Sartre
4.3.3 Albert Camus
4.4 Sinuciderea In Literatura
4.4.1 Scriitori Sinucigasi
4.4.1.1 Virginia Woolf
4.4.1.2 Cesare Pavese
4.4.1.3 Sylvia Plath
4.4.1.4 Franz Kafka
4.4.2 Personaje Sinucigase Adolescente In Literatura Universala
4.4.2.1 Werther
4.4.2.2 Kurt Gerber
4.4.3 Personaje Suicidare Adolescente In Literatura Romana
4.4.3.1 Niculaita Minciuna
4.4.3.2 Tudor Petrican
5. FACTORII DE RISC AI SUICIDULUI
5.1 Factorii Biologici
5.1.1 Supozitia Ereditara
5.1.2 Afectiunile Somatice Medico - Chirurgicale
5.2 Factorii Psihologici
5.3 Factorii Psihopatologici
5.4 Factorii Sociali
5.4.1 Factorii Socioeconomici
5.4.2 Locul De Rezidenta
5.4.3 Factorii Social - Istorici
5.4.4 Mass - Media
5.4.5 Factorii Familiali
5.4.6 Statutul Persoanei
5.4.7 Sexul
5.4.8 Varsta
5.4.9 Religia
5.4.10 Rasa
5.5 Factorii Fizici/de Mediu
5.5.1 Starea Meteorologica
5.5.2 Anotimpul
5.5.3 Altitudinea
6. TEORII SI CONCEPTII CU PRIVIRE LA SUICID
6.1 Teorii Genetice/biologice
6.2 Teorii Psihologice
6.3 Teorii Psihiatrice
6.4 Teorii Sociologice
6.4.1 Teorii Sociologice Deterministe
6.4.1.1 Teoria Sociogenetica A Lui E. Durkheimanomia Si Influenta Ei Asupra Suicidului
6.4.1.2 Conceptia Lui Maurice Halbwachs
6.4.1.3 Teoria Trifactoriala A Lui Andrew Henry Si James Short
6.4.1.4 Teoria Integrarii Statutului A Lui Jack P. Gibbs Si Walter T. Martin
6.4.2 Teorii Fenomenologice
6.4.2.1 Teoria Semnificatiilor Suicidare A Lui Jack Douglas 117
7. CERCETARI PERSONALE CU PRIVIRE LA FENOMENUL SUICIDAR DIN ROMANIA, IN GENERAL, SI DIN BUCURESTI, IN SPECIAL
7.1 Scopul Cercetarii
7.2 Obiective Urmarite
7.3 Ipoteze
7.4 Populatia Investigata
7.5 Metode Si Tehnici Utilizate
7.6 Rezultate
7.7 Masuri De Prevenire
7.7.1 Diminuarea Disponibilitatii Mijloacelor De Autovatamare
7.7.2 Incurajarea Organizatiilor De Ajutorare
7.7.3 Socializarea
7.7.4 Convorbiri Cu Expertii
7.8 Concluzii
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
2. ADOLESCENTA - O PERIOADA DE CRIZA, DE DESCOPERIRE A IDENTITATII
2.1 Ce Este Adolescenta
2.1.1 Cateva Consideratii Cronologice
2.1.1.1 J. J. Rousseau
2.1.1.2 Stanley Hall
2.1.2 "Deruta Clasificarilor"
2.1.3 Teoriile Stadiale
2.1.3.1 S. Freud
2.1.3.2 E. Erikson
2.1.3.3 J. Piaget
2.1.3.4 L. Kohlberg
2.1.4 Teorii Sociologice Si Antropologice Cu Privire La Adolescenta
2.1.4.1 Teoria "Anxietatii Socializate" (a. Davies)
2.1.4.2 Teoria "Sarcinilor De Dezvoltare" (r. Havighurst)
2.1.4.3 Societatea Adolescentina Si "Subcultura" Tineretului (j. Coleman)
2.1.4.4 Ambivalenta Atitudinala Adolescentina (t. Parsons)
2.1.4.5 Teoria "Continuitatii Dezvoltarii" (r. Benedict Si M. Mead)
2.2 Conflict Si Criza In Structurarea Adolescentei
2.2.1 Conceptul De Criza
2.2.2 Criza Adolescentina
2.2.3 Adolescenta Intre Normal Si Patologic
2.2.4 Dificultati An Relatiile Adolescentului Cu Familia
2.2.5 Aspecte - Problema In Relatia Adolescent - Profesor
2.2.6 Adolescentul Si Atitudinea Sa Morala Fata De Sinucidere
3. PROBLEMATICA GENERALA A FENOMENULUI SUICIDAR
3.1 Definitii Ale Suicidului
3.2 Clasificari Ale Conceptelor Apartinand Suicidologiei
3.3 Evaluari Cantitative Privind Suicidul. Amploarea Fenomenului Suicidar La Adolescenti
3.3.1 Date Statistice Privind Sinuciderile La Adolescenti
3.4 Legislatii Cu Privire La Suicid
4. ISTORICUL ATITUDINILOR FATA DE SINUCIDERE
4.1 Suicidul La Popoarele Antice
4.1.1 Grecia Antica
4.1.2 Roma Antica
4.1.3 Dacia
4.1.4 Galia
4.1.5 Laponia
4.1.6 Egiptul Antic
4.1.7 China Antica
4.1.8 India
4.1.9 Japonia
4.1.10 Sinuciderea La Precolumbieni
4.1.11 Africa
4.2 Principalele Conceptii Religioase Despre Sinucidere
4.2.1 Iudaismul Despre Sinucidere
4.2.2 Crestinismul Despre Sinucidere
4.2.3 Islamismul Despre Sinucidere
4.2.4 Budismul Despre Sinucidere
4.3 Conceptii Filosofice Despre Sinucidere
4.3.1 Immanuel Kant
4.3.2 Jean - Paul Sartre
4.3.3 Albert Camus
4.4 Sinuciderea In Literatura
4.4.1 Scriitori Sinucigasi
4.4.1.1 Virginia Woolf
4.4.1.2 Cesare Pavese
4.4.1.3 Sylvia Plath
4.4.1.4 Franz Kafka
4.4.2 Personaje Sinucigase Adolescente In Literatura Universala
4.4.2.1 Werther
4.4.2.2 Kurt Gerber
4.4.3 Personaje Suicidare Adolescente In Literatura Romana
4.4.3.1 Niculaita Minciuna
4.4.3.2 Tudor Petrican
5. FACTORII DE RISC AI SUICIDULUI
5.1 Factorii Biologici
5.1.1 Supozitia Ereditara
5.1.2 Afectiunile Somatice Medico - Chirurgicale
5.2 Factorii Psihologici
5.3 Factorii Psihopatologici
5.4 Factorii Sociali
5.4.1 Factorii Socioeconomici
5.4.2 Locul De Rezidenta
5.4.3 Factorii Social - Istorici
5.4.4 Mass - Media
5.4.5 Factorii Familiali
5.4.6 Statutul Persoanei
5.4.7 Sexul
5.4.8 Varsta
5.4.9 Religia
5.4.10 Rasa
5.5 Factorii Fizici/de Mediu
5.5.1 Starea Meteorologica
5.5.2 Anotimpul
5.5.3 Altitudinea
6. TEORII SI CONCEPTII CU PRIVIRE LA SUICID
6.1 Teorii Genetice/biologice
6.2 Teorii Psihologice
6.3 Teorii Psihiatrice
6.4 Teorii Sociologice
6.4.1 Teorii Sociologice Deterministe
6.4.1.1 Teoria Sociogenetica A Lui E. Durkheimanomia Si Influenta Ei Asupra Suicidului
6.4.1.2 Conceptia Lui Maurice Halbwachs
6.4.1.3 Teoria Trifactoriala A Lui Andrew Henry Si James Short
6.4.1.4 Teoria Integrarii Statutului A Lui Jack P. Gibbs Si Walter T. Martin
6.4.2 Teorii Fenomenologice
6.4.2.1 Teoria Semnificatiilor Suicidare A Lui Jack Douglas 117
7. CERCETARI PERSONALE CU PRIVIRE LA FENOMENUL SUICIDAR DIN ROMANIA, IN GENERAL, SI DIN BUCURESTI, IN SPECIAL
7.1 Scopul Cercetarii
7.2 Obiective Urmarite
7.3 Ipoteze
7.4 Populatia Investigata
7.5 Metode Si Tehnici Utilizate
7.6 Rezultate
7.7 Masuri De Prevenire
7.7.1 Diminuarea Disponibilitatii Mijloacelor De Autovatamare
7.7.2 Incurajarea Organizatiilor De Ajutorare
7.7.3 Socializarea
7.7.4 Convorbiri Cu Expertii
7.8 Concluzii
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
Publicitatea si efectele acesteia asupra consumatorului
1. INTRODUCERE
2. RECLAMA PUBLICITARA
2.1 Definitii, Istoric, Functii, Clasificare, Elemente Ale Reclamei
2.2 Efectele Negative Ale Publicitatii
2.3 Perspective Sociologice Asupra Mass - Media
2.4 Efectele Si Rolurile Publicitatii
3. COMUNICAREA - CANALUL DE TRANSMITERE AL PUBLICITATII
3.1 Aspecte Generale
3.1.1 Definitii, Functii, Mijloace Si Forme Ale Comunicarii
3.1.2 Viziunea Sociologica Asupra Comunicarii
3.2 Comunicarea Publicitara
3.2.1 Comunicarea De Masa Mijloace Si Forme De Comunicare In Masa
3.2.2 Teorii Sociologice Ale Efectelor Comunicarii De Masa
3.2.3 Efectele Sociale, Functiile Si Disfuntiile Mass - Media
3.3 Mesajul Publicitar
3.3.1 Structura, Caracteristici, Strategii Si Teorii Ale Mesajului Publicitar
3.3.2 Continutul Si Constructia Mesajului Publicitar
4. COMPORTAMENTUL DE CONSUMATOR
4.1 Defintii, Caracteristici
4.2 Pentru O Teorie A Consumului
4.2.1 Ideologia Bunastarii
4.2.2 Obiect - Nevoie - Placere - Consum
4.2.3 Being Yourself
4.3 Viziunea Sociologica Asupra Comportamentului De Consumator
4.4 Factori De Influentare A Comportamentului De Consumator
4.5 Actiunea Reclamei Asupra Psihicului Si Comportamentului
4.4.1 Efectul Manipulator Al Reclamelor
4.4.2 Modelele Persuasiunii Mecanisme De Influentare A Oamenilor
5. METODOLOGIA CERCETARII
6. ANALIZA
7. ANALIZA DE CONTINUT CALITATIVA A RECLAMELOR MENTIONATE IN CHESTIONAR
8. CONCLUZII
9. BIBLIOGRAFIE
10. ANEXE
2. RECLAMA PUBLICITARA
2.1 Definitii, Istoric, Functii, Clasificare, Elemente Ale Reclamei
2.2 Efectele Negative Ale Publicitatii
2.3 Perspective Sociologice Asupra Mass - Media
2.4 Efectele Si Rolurile Publicitatii
3. COMUNICAREA - CANALUL DE TRANSMITERE AL PUBLICITATII
3.1 Aspecte Generale
3.1.1 Definitii, Functii, Mijloace Si Forme Ale Comunicarii
3.1.2 Viziunea Sociologica Asupra Comunicarii
3.2 Comunicarea Publicitara
3.2.1 Comunicarea De Masa Mijloace Si Forme De Comunicare In Masa
3.2.2 Teorii Sociologice Ale Efectelor Comunicarii De Masa
3.2.3 Efectele Sociale, Functiile Si Disfuntiile Mass - Media
3.3 Mesajul Publicitar
3.3.1 Structura, Caracteristici, Strategii Si Teorii Ale Mesajului Publicitar
3.3.2 Continutul Si Constructia Mesajului Publicitar
4. COMPORTAMENTUL DE CONSUMATOR
4.1 Defintii, Caracteristici
4.2 Pentru O Teorie A Consumului
4.2.1 Ideologia Bunastarii
4.2.2 Obiect - Nevoie - Placere - Consum
4.2.3 Being Yourself
4.3 Viziunea Sociologica Asupra Comportamentului De Consumator
4.4 Factori De Influentare A Comportamentului De Consumator
4.5 Actiunea Reclamei Asupra Psihicului Si Comportamentului
4.4.1 Efectul Manipulator Al Reclamelor
4.4.2 Modelele Persuasiunii Mecanisme De Influentare A Oamenilor
5. METODOLOGIA CERCETARII
6. ANALIZA
7. ANALIZA DE CONTINUT CALITATIVA A RECLAMELOR MENTIONATE IN CHESTIONAR
8. CONCLUZII
9. BIBLIOGRAFIE
10. ANEXE
Divortul ca disfunctie a familiei si consecintele acestuia asupra evolutiei adolescentului
1. INTRODUCERE
2. FAMILIA - CADRU DE SOCIALIZARE SI DEZVOLTARE A ADOLESCENTULUI
2.1 Definirea Conceptului Si Caracteristici Ale Acestuia
2.2 Structura Familiei
2.3 Functiile Familiei
2.4 Modelele Familiei
3. ADOLESCENTA - PERIOADA CARACTERIZATA DE MARI TRANSFORMARI
3.1 Criterii Conjugate In Definirea Conceptului De Adolescenta
3.2 Periodicizarea Acestei Etape. Caracteristici
3.3 Teorii Psihologice Si Sociologice Cu Privire La Adolescenta
3.4 Criza Adolescentei
4. DIVORTUL - CA DISFUNCTIE A FAMILIEI SI CONSECINTELE ACESTUIA ASUPRA ADOLESCENTULUI
4.1 Definirea Divortului
4.2 Factorii Care Actioneaza Asupra Disolutiei Solidaritatii Familiale Si Asupra Divortului
4.3 Alte Disfunctii Care Pot Sa Apara La Nivelul Structurii Familiale
4.4 Influentele Divortului Asupra Relatiilor In Cadrul Familiei
5. CONSECINTELE DISOLUTIEI FAMILIALE ASUPRA EVOLUTIEI ADOLESCENTULUI
5.1 Influenta Divortului Asupra Educatiei Adolescentului
5.2 Schimbarile Majore Care Intervin In Planul Psiho - Social Al Adolescentului In Urma Divortului
5.3 Interventia Asistentului Social In Ameliorarea Efectelor Negative Ale Divortului Asupra Adolescentului
6. CERCETAREA METODOLOGICA
6.1 Tema
6.2 Obiective
6.3 Documentare
6.4 Universul Cercetarii
6.5 Unitatea De Analiza
6.6 Ipoteze Ale Cercetarii
6.7 Operationalizarea Conceptelor
6.8 Prezentarea Metodelor Si Tehnicilor De Cercetare
7. CONCLUZII FINALE
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
2. FAMILIA - CADRU DE SOCIALIZARE SI DEZVOLTARE A ADOLESCENTULUI
2.1 Definirea Conceptului Si Caracteristici Ale Acestuia
2.2 Structura Familiei
2.3 Functiile Familiei
2.4 Modelele Familiei
3. ADOLESCENTA - PERIOADA CARACTERIZATA DE MARI TRANSFORMARI
3.1 Criterii Conjugate In Definirea Conceptului De Adolescenta
3.2 Periodicizarea Acestei Etape. Caracteristici
3.3 Teorii Psihologice Si Sociologice Cu Privire La Adolescenta
3.4 Criza Adolescentei
4. DIVORTUL - CA DISFUNCTIE A FAMILIEI SI CONSECINTELE ACESTUIA ASUPRA ADOLESCENTULUI
4.1 Definirea Divortului
4.2 Factorii Care Actioneaza Asupra Disolutiei Solidaritatii Familiale Si Asupra Divortului
4.3 Alte Disfunctii Care Pot Sa Apara La Nivelul Structurii Familiale
4.4 Influentele Divortului Asupra Relatiilor In Cadrul Familiei
5. CONSECINTELE DISOLUTIEI FAMILIALE ASUPRA EVOLUTIEI ADOLESCENTULUI
5.1 Influenta Divortului Asupra Educatiei Adolescentului
5.2 Schimbarile Majore Care Intervin In Planul Psiho - Social Al Adolescentului In Urma Divortului
5.3 Interventia Asistentului Social In Ameliorarea Efectelor Negative Ale Divortului Asupra Adolescentului
6. CERCETAREA METODOLOGICA
6.1 Tema
6.2 Obiective
6.3 Documentare
6.4 Universul Cercetarii
6.5 Unitatea De Analiza
6.6 Ipoteze Ale Cercetarii
6.7 Operationalizarea Conceptelor
6.8 Prezentarea Metodelor Si Tehnicilor De Cercetare
7. CONCLUZII FINALE
8. BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
Studiul sociologic al raportului minoritate - majoritate
1. INTRODUCERE
2. PERSPECTIVA SOCIOLOGICA A RAPORTULUI MINORITATE - MAJORITATE
2.1 Coordonate Teoretice Ale Conceptului De Minoritate
2.2 Consideratii Sociologice, Psihologice Si Socio - Politice Asupra Conceptului De Minoritate
2.2.1 Delimitari Terminologice Natiune, Etnie, Nationalitate, Etnotip, Minoritate
2.2.2 Tipologia Minoritatilor
2.2.3 Identitatea Minoritatilor Nationale Si Etnice - Piatra Unghiulara A Evolutiei Raporturilor Minoritate - Majoritate
2.3 Europa Natiunilor Si Revirimentul Identitatilor Ca Realitate Particulara A Lumii Contemporane. Modele De Relatii Si Raporturi Interetnice
2.3.1 Europa - Intre Globalizare Si Fractionare
3. IDENTITIALII CA ELEMENTE FUNDAMENTALE IN PREZERVAREA SPECIFICITATII UNUI GRUP ETNIC
3.1 Scurt Istoric Al Protectiei Minoritatilor Nationale
3.2 Principalele Drepturi Si Libertati Ale Persoanelor Apartinand Minoritatilor Nationale In Europa
3.2.1 Protectia Dreptului La Existenta
3.2.2 Nediscriminarea In Raporturile Minoritate - Majoritate
3.2.3 Protejarea Dreptului La Cultura, La Folosirea Limbii Materne Si La Libera Practica A Religiei
3.2.4 Asigurarea Dreptului De A Participa La Viata Politica In Calitate De Membru Al Comunitatii
3.2.5 Divergente De Idei Si Compromis International In Polemica Drepturi Individuale - Drepturi Colective
4. PROTECTIA SOCIALA A MINORITATILOR DIN ROMANIA
4.1 Situatia Demografica In Romania
4.1.1 Fundamentul Istoric Al Relatiilor Interetnice
4.1.2 Populatia De Nationalitate Romana Din Romania
4.1.3 Populatia De Nationalitate Maghiara Din Romania
4.1.4 Populatia De Nationalitate "žrroma" Din Romania
4.1.5 Populatia De Nationalitate Germana Din Romania
4.1.6 Populatia De Nationalitate Ucraineana Din Romania
4.1.7 Populatia De Nationalitate Rusi - Lipoveni Din Romania
4.1.8 Populatia De Nationalitate Turca Din Romania
4.1.9 Populatia De Nationalitate Sarba, Croata Si Slovena Din Romania
4.1.10 Populatia De Nationalitate Tatara Din Romania
4.1.11 Populatia De Nationalitate Slovaca Din Romania
4.1.12 Populatia De Alte Nationalitati Din Romania
4.2 Cadrul Institutional Si Legislativ Existent
4.3 Protejarea Marcatorilor De Identitate In Conformitate Cu Standardele Internationale Acceptate
4.3.1 Nediscriminare Si Toleranta
4.3.2 Educatia In Limba Materna
4.3.3 Libera Practica A Religiei
4.3.4 Implicare In Viata Socio - Politica In Calitate De Membri Ai Minoritatilor Nationale
4.4 Etnia Romilor - Una Dintre Principalele Surse De Tensiuni Sociale, Dar Si De Ingrijorare
4.5 Exigentele Formularii De Propuneri Si Solutii
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
2. PERSPECTIVA SOCIOLOGICA A RAPORTULUI MINORITATE - MAJORITATE
2.1 Coordonate Teoretice Ale Conceptului De Minoritate
2.2 Consideratii Sociologice, Psihologice Si Socio - Politice Asupra Conceptului De Minoritate
2.2.1 Delimitari Terminologice Natiune, Etnie, Nationalitate, Etnotip, Minoritate
2.2.2 Tipologia Minoritatilor
2.2.3 Identitatea Minoritatilor Nationale Si Etnice - Piatra Unghiulara A Evolutiei Raporturilor Minoritate - Majoritate
2.3 Europa Natiunilor Si Revirimentul Identitatilor Ca Realitate Particulara A Lumii Contemporane. Modele De Relatii Si Raporturi Interetnice
2.3.1 Europa - Intre Globalizare Si Fractionare
3. IDENTITIALII CA ELEMENTE FUNDAMENTALE IN PREZERVAREA SPECIFICITATII UNUI GRUP ETNIC
3.1 Scurt Istoric Al Protectiei Minoritatilor Nationale
3.2 Principalele Drepturi Si Libertati Ale Persoanelor Apartinand Minoritatilor Nationale In Europa
3.2.1 Protectia Dreptului La Existenta
3.2.2 Nediscriminarea In Raporturile Minoritate - Majoritate
3.2.3 Protejarea Dreptului La Cultura, La Folosirea Limbii Materne Si La Libera Practica A Religiei
3.2.4 Asigurarea Dreptului De A Participa La Viata Politica In Calitate De Membru Al Comunitatii
3.2.5 Divergente De Idei Si Compromis International In Polemica Drepturi Individuale - Drepturi Colective
4. PROTECTIA SOCIALA A MINORITATILOR DIN ROMANIA
4.1 Situatia Demografica In Romania
4.1.1 Fundamentul Istoric Al Relatiilor Interetnice
4.1.2 Populatia De Nationalitate Romana Din Romania
4.1.3 Populatia De Nationalitate Maghiara Din Romania
4.1.4 Populatia De Nationalitate "žrroma" Din Romania
4.1.5 Populatia De Nationalitate Germana Din Romania
4.1.6 Populatia De Nationalitate Ucraineana Din Romania
4.1.7 Populatia De Nationalitate Rusi - Lipoveni Din Romania
4.1.8 Populatia De Nationalitate Turca Din Romania
4.1.9 Populatia De Nationalitate Sarba, Croata Si Slovena Din Romania
4.1.10 Populatia De Nationalitate Tatara Din Romania
4.1.11 Populatia De Nationalitate Slovaca Din Romania
4.1.12 Populatia De Alte Nationalitati Din Romania
4.2 Cadrul Institutional Si Legislativ Existent
4.3 Protejarea Marcatorilor De Identitate In Conformitate Cu Standardele Internationale Acceptate
4.3.1 Nediscriminare Si Toleranta
4.3.2 Educatia In Limba Materna
4.3.3 Libera Practica A Religiei
4.3.4 Implicare In Viata Socio - Politica In Calitate De Membri Ai Minoritatilor Nationale
4.4 Etnia Romilor - Una Dintre Principalele Surse De Tensiuni Sociale, Dar Si De Ingrijorare
4.5 Exigentele Formularii De Propuneri Si Solutii
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
Rolul familiei in educarea copiilor
1. INTRODUCERE
2. NU ESTE BINE SA FIE OMUL SINGUR
2.1 Familia In General
2.2 Ispitele Care Incearca Familia
2.3 Elemente Care Mentin Unitatea Familiei
2.3.1 Dragostea
2.3.2 Comunicarea
2.3.3 Iertarea
3. NOTE BIBLIOGRAFICE
4. PARINTI SI COPII
4.1 Parintele Un Exemplu Pentru Copil
4.2 Mame Crestine In Vechime
4.3 Rolul Femeii In Familie Atitudine Pozitiva Neoprotestanta
4.4 Datoriile Parintilor Fata De Copii
4.5 Datoriile Copiilor Fata De Parinti
5. NOTE BIBLIOGRAFICE
6. EDUCATIA COPIILOR
6.1 Necesitatea Si Inceputul Educatiei
6.2 Educarea Evlaviei
6.3 Educarea Ascultarii
6.4 Educarea Dreptatii Si Dragostei De Adevar
6.5 Educarea Infranarii
6.6 Educarea Contra Invidiei
6.7 Colaborarea Familie - Scoala - Biserica
7. NOTE BIBLIOGRAFICE
8. EDUCATIA COPIILOR DUPA SFANTUL TEOFAN ZAVORATUL
9. NOTE BIBLIOGRAFICE
10. NORME EDUCATIVE
11. NOTE BIBLIOGRAFICE
12. CONCLUZII
13. BIBLIOGRAFIE
2. NU ESTE BINE SA FIE OMUL SINGUR
2.1 Familia In General
2.2 Ispitele Care Incearca Familia
2.3 Elemente Care Mentin Unitatea Familiei
2.3.1 Dragostea
2.3.2 Comunicarea
2.3.3 Iertarea
3. NOTE BIBLIOGRAFICE
4. PARINTI SI COPII
4.1 Parintele Un Exemplu Pentru Copil
4.2 Mame Crestine In Vechime
4.3 Rolul Femeii In Familie Atitudine Pozitiva Neoprotestanta
4.4 Datoriile Parintilor Fata De Copii
4.5 Datoriile Copiilor Fata De Parinti
5. NOTE BIBLIOGRAFICE
6. EDUCATIA COPIILOR
6.1 Necesitatea Si Inceputul Educatiei
6.2 Educarea Evlaviei
6.3 Educarea Ascultarii
6.4 Educarea Dreptatii Si Dragostei De Adevar
6.5 Educarea Infranarii
6.6 Educarea Contra Invidiei
6.7 Colaborarea Familie - Scoala - Biserica
7. NOTE BIBLIOGRAFICE
8. EDUCATIA COPIILOR DUPA SFANTUL TEOFAN ZAVORATUL
9. NOTE BIBLIOGRAFICE
10. NORME EDUCATIVE
11. NOTE BIBLIOGRAFICE
12. CONCLUZII
13. BIBLIOGRAFIE
Divortul si criza familiala in perspectiva asistentei sociale
1. PROCESUL SI PROBLEMELE DIVORTULUI
1.1 Tendintele Nuptialitatii Si Divortialitatii
1.2 Aspecte Legislative Ale Divortului
1.2.1 Desfacerea Casatoriei
1.3 Divortul - Sisteme De Justificare, Tipuri, Dimensiuni, Etape
1.3.1 Divortul Emotional
1.3.2 Divortul Legal
1.3.3 Divortul Economic
1.3.4 Divortul Parental
1.3.5 Divortul Comunitar
1.3.6 Divortul Psihologic
2. CRIZA FAMILIALA
2.1 Teorii Cu Privire La Criza Familiala
2.2 Destramarea Casniciei, Criza Familiala Si Divortul
2.3 Schimbari In Modele Conjugale Si Parentale
3. DEMERS PRACTIC
4. LUAREA HOTARARII DE A DIVORTA
5. STUDIU CANTITATIV PRIVIND LUAREA HOTARARII DE A DIVORTA PRIN ANALIZA MOTIVELOR CARE DUC LA SEPARAREA IN CUPLU
6. CAUZE SI EFECTE ALE SEPARARII PARTENERILOR DE CUPLU MARITAL
7. STUDIU DE CAZ NR. 1
7.1 Deschiderea Cazului
7.2 Evaluarea Initiala
7.3 Interventie
7.4 Monitorizare Inchiderea Cazului
8. CONCLUZII SI RECOMANDARI
9. FORME DE INTERVENTIE
9.1 Consilierea
9.1.1 Etapa Preconsiliere
9.1.2 Desfasurarea Procesului De Consiliere
9.1.3 Evaluarea Gandirii Clientei
9.2 Negocierea Conflictelor
9.3 Medierea Conflictelor
9.4 Harta Conflictelor
10. ANEXE
11. BIBLIOGRAFIE
1.1 Tendintele Nuptialitatii Si Divortialitatii
1.2 Aspecte Legislative Ale Divortului
1.2.1 Desfacerea Casatoriei
1.3 Divortul - Sisteme De Justificare, Tipuri, Dimensiuni, Etape
1.3.1 Divortul Emotional
1.3.2 Divortul Legal
1.3.3 Divortul Economic
1.3.4 Divortul Parental
1.3.5 Divortul Comunitar
1.3.6 Divortul Psihologic
2. CRIZA FAMILIALA
2.1 Teorii Cu Privire La Criza Familiala
2.2 Destramarea Casniciei, Criza Familiala Si Divortul
2.3 Schimbari In Modele Conjugale Si Parentale
3. DEMERS PRACTIC
4. LUAREA HOTARARII DE A DIVORTA
5. STUDIU CANTITATIV PRIVIND LUAREA HOTARARII DE A DIVORTA PRIN ANALIZA MOTIVELOR CARE DUC LA SEPARAREA IN CUPLU
6. CAUZE SI EFECTE ALE SEPARARII PARTENERILOR DE CUPLU MARITAL
7. STUDIU DE CAZ NR. 1
7.1 Deschiderea Cazului
7.2 Evaluarea Initiala
7.3 Interventie
7.4 Monitorizare Inchiderea Cazului
8. CONCLUZII SI RECOMANDARI
9. FORME DE INTERVENTIE
9.1 Consilierea
9.1.1 Etapa Preconsiliere
9.1.2 Desfasurarea Procesului De Consiliere
9.1.3 Evaluarea Gandirii Clientei
9.2 Negocierea Conflictelor
9.3 Medierea Conflictelor
9.4 Harta Conflictelor
10. ANEXE
11. BIBLIOGRAFIE
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
