Controlul genetic al rezistenţei grâului de toamnă la patogenii care produc boli de rădăcină

1. CERCETĂRI CONTEMPORANE CU PRIVIRE LA GENETICA REZISTENŢEI GRÂULUI COMUN DE TOAMNĂ (TRITICUM AESTIVUM L.) LA BOLI FUNGICE 
1.1. Sensibilitatea grâului la boli fungice
1.1.1. Originea şi importanţa economică a grâului
1.1.2. Atacul grâului comun de toamnă de patogeni ai putregaiului de rădăcină
1.1.3. Rolul toxinelor şi enzimelor Fusarium spp
1.2. Variabilitatea ciupercilor fitopatogene, ca factor al pierderii rezistenţei plantelor
1.3. Particularităţi şi metodologii în crearea surselor de rezistenţă la putregaiul de rădăcină
1.4. Embrioculturile, ca obiecte de testare şi identificare a genotipurilor de păioase rezistente la boli
1.5. Importanţa materialului iniţial pentru crearea surselor de rezistenţă
1.6. Tipuri de rezistenţă şi mecanisme de interacţiune plantă x patogen
1.6.1. Tipuri de rezistenţă a plantelor la patogeni
1.6.2. Reacţii de răspuns al plantelor la patogeni
1.6.3. Rolul interacţiunilor plantă x patogen în formarea fitopatosistemelor
1.7. Aportul QTL în crearea bazei genetice a rezistenţei orizontale
1.8. Heritabilitatea rezistenţei culturilor cerealiere păioase la agenţii bolilor de rădăcină  
2. MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE 
2.1. Locul şi condiţiile de efectuare a experienţelor, materialul iniţial pentru cercetări
2.2. Izolarea, identificarea şi stabilirea patogenităţii ciupercilor
2.3. Testări în cultura embrionilor imaturi şi maturi de grâu
2.4. Determinarea activităţii β-glucozidazice a fungilor Fusarium
2.5. Cercetarea capacităţii imunomodulatorii a glicozidelor steroidice
2.6. Testarea putregaiului de rădăcină în condiţii de câmp
2.7. Analiza genetico-statistică a datelor
3. ROLUL GENOTIPURILOR DE TRITICUM AESTIVUM L. ASUPRA COMPONENŢEI SPECIILOR ŞI PATOGENITĂŢII IZOLATELOR DE FUNGI CARE PRODUC PUTREZIREA RĂDĂCINII ŞI BOLI ALE SPICULUI 
3.1. Putregaiul de rădăcină la grâu în condiţiile Republicii Moldova. Componenţa speciilor agenţilor cauzali. Impactul maladiei asupra unor elemente de productivitate
3.2. Analiza factorială a relaţiilor genotip de grâu x agenţi cauzali ai putregaiului de rădăcină
3.2.1. Interacţiuni genotip de grâu x filtrat de cultură
3.2.2. Interacţiuni genotip de grâu x toxină de Fusarium
3.3. Rolul genotipului de grâu comun de toamnă în manifestarea capacităţii patogene a agenţilor cauzali ai putregaiului de rădăcină
3.4. Repartiţia plantelor de grâu în clase fenotipice sub influenţa patogenilor care produc putregaiul de rădăcină
3.5. Activitatea β-glucozidazică a fungilor Fusarium, cu diferit grad de virulenţă  
4. REACŢIA GRÂULUI COMUN LA FILTRATELE DE CULTURĂ FUSARIUM SPP. IN VITRO ŞI IMUNOMODULAREA REZISTENŢEI 
4.1. Reacţia embrionilor imaturi de grâu pe medii cu filtrate de cultură Fusarium spp
4.2. Reacţia embrionilor maturi de grâu pe medii cu filtrate de cultură Fusarium spp
4.3. Reacţia plantelor integre de grâu la acţiunea filtratelor de cultură Fusarium spp
4.4. Specificitatea de interacţiune glicozidă steroidică x ciupercă Deyteromicetes
4.5. Specificitatea de interacţiune glicozidă steroidică x plantă de grâu
4.6. Rolul antistresant al unor glicozide steroidice
4.7. Reacţia efectelor genetice a grâului la acţiunea imunomodulatoare a Moldstimului 
5. HERITABILITATEA REZISTENŢEI GRÂULUI COMUN DE TOAMNĂ LA AGENŢII PUTREGAIULUI DE RĂDĂCINĂ 
5.1. Influenţa temperaturii asupra heritabilităţii rezistenţei grâului la F. oxyspoprum var. orthoceras
5.2. Influenţa temperaturii asupra heritabilităţii rezistenţei grâului la D. sorokiniana
5.3. Cercetarea indicilor genetici de bază implicaţi în heritabilitatea rezistenţei grâului la putregaiul de rădăcină şi unele boli foliare, în condiţii de câmp
5.3.1. Determinarea gradului de dominaţie a rezistenţei la fuzarioza radiculară
5.3.2. Influenţa factorului citoplasmatic asupra rezistenţei plantelor la hibrizii reciproci de grâu
5.3.3. Interacţiunile genice implicate în heritabilitatea rezistenţei grâului la boli fungice
5.4. Stabilirea capacităţii de donatori ai rezistenţei la liniile create de grâu
5.5. Indicii de rezistenţă şi producţie ai unor linii perspective de grâu comun de toamnă  
CONCLUZII GENERALE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu