Markeri Moleculari în Cancerul De Sân

Introducere.  I. Aspecte generale .   I.1. Scurt istoric al cancerului I.1.1. Aparitia cancerului . I.1.2. Definitia cancerului  I.1.3. Clasificarea . I.1.4. Factorii care influenteaza aparitia cancerului I.2. Epidemiologie II. Cancerul mamar II.1. Anatomia sânului II.2. Notiuni generale  II.3. Epidemiologie  II.4. Factorii de risc în cancerul de sân  III. Markeri moleculari III.1. Generalitati III.2. Tinata biologica a celului canceroase . III.3. HER-2/neu  III.4. RAS . III.5. P53  IV. Tratament si rezistenta  IV.1. screening-ul.  IV.2. chirurgia IV.3. chimioterapia IV.4. radioterapia  IV.5. transplantul de maduva osoasa autologa si de celule stem sangvine din sângele periferic  IV.6. hormonoterapia.  IV.7. terapiile biologice  Incheiere Bibliografie

Efectele Poluanţilor din Atmosfera asupra Organismului Uma

I.1 Natura si structura atmosferei  I.2 Compozitia atmosferei  II.Poluarea atmosferei,surse de poluare si poluantii aerului  II.1 Tipuri de poluare  II.1.1 Poluarea cu monoxid de carbon  II.1.2 Poluarea cu dioxid de carbon  II.1.3 Poluarea cu oxizi ai azotului  II.1.4 Poluarea cu dioxid de sulf-depunerile acide  II.1.5 Smogul fotochimic  II.1.6 Freonii-gaura de ozon  II.1.7 Fumul de tigara  II.1.8 Poluarea cu compusi organici  II.1.9 Poluarea cu metale si compusii acestora   II.1.9.1 Plumbul si compusii sai  II.1.9.2 Mercurul  II.1.9.3 Aluminiu  II.1.9.4 Cadmiul  II.1.10 Poluarea cu particule solide  III.Efectele poluantilor din atmosfera asupra organismului uman si asupra mediului  III.1 Efectele poluarii cu monoxid de carbon  III.2 Efectele poluarii cu dioxid de carbon  III.3 Efectele poluarii cu oxizi ai azotului  III.4 Efectele poluarii cu dioxid de sulf  III.5 Efectul smogului fotochimic  III.6 Efectul degradarii stratului de ozon III.7 Efectul fumatului  III.8 Efectele compusilor organici  III.9 Efectele poluarii cu metale si compusii acestora III.9.1 Efectele poluarii cu plumb  III.9.2 Efectele poluarii cu mercur  III.9.3 Efectele poluarii cu aluminiu  III.9.4 Efectele poluarii cu cadmiu  IV.Analiza calitatii aerului  V.Masuri de combatere ale aerului  V.1 Masuri de combatere a poluarii cu monoxid de carbon  V.2 Masuri de combatere a poluarii cu dioxid de carbon V.3 Masuri de combatere a poluarii cu oxizi ai azotului V.4 Masuri de combatere a poluarii cu dioxid de sulf  V.5 Masuri de combatere a smogului fotochimic  V.6 Masuri de protectie a stratului de ozon   V.7 Masuri de combatere a fumatului  VI.Massuri de protectia muncii in laboratorul de chimie  VII.Concluzii  VII.1 Combaterea poluarii  VII.2 Combaterea poluarii atmosferice  VII.3 Actiuni guvernamentale pentru combaterea poluarii  VII.4 Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii  VII.5 Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice in Romania  Bibliografie

Polimorfismul Populaţional şi Melanismul Industrial

I. POLIMORFISMUL POPULATIONAL 
I.1. Polimorfismul în cadrul populatiilor naturale 
I.2 Tipuri principale de polimorfism
I.2.1. Polimorfismul balansat 
I.2.2. Polimorfismul efemer 
I.2.3. Polimorfismul neutru 
I.2.4. Polimorfismul geografic si ecologic 
I.2.5. Polimorfismul sexual 
I.2.6. Polimorfismul criptic 
I.3. Polimorfismul la plante, animale si om 
I.3.1. Polimorfismul la plante 
I.3.2. Polimorfismul la animale 
I.3.3. Polimorfismul la om 
I.4. Bazele genetice ale polimorfismului
I.4.1. Controlul genetic al polimorfismului 
I.4.2. Rolul polimorfismului în evolutie 
II. MELANISMUL INDUSTRIAL
II.1. Cauzele melanismului industrial 
II.2. Genetica formelor melanice 
II.3. Melanismul recesiv 
II.3.1. Melanismul industrial si selectia progresiva 
II.3.2. Melanismul industrial si mutatia 
II.3.3. Melanismul industrial – tip de polimorfism efemer
II.3.4.Transformarea polimorfismului efemer în polimorfism balansat 
II.4. Melanismul industrial si rolul creator al selectiei naturale
II.5. Raspândirea melanismului industrial 
II.6.Melanismul industrial la Adalia bipunctata
II.6.1. Distributia geografica si cauzele melanismului industrial la Adalia bipunctata 
III.DIFERENTE ÎN CADRUL ECHILIBRULUI TERMIC, TEMPERATURII CORPULUI SI ACTIVITATII ÎNTRE FORMELE NON-MELANICE SI MELANICE ALE BUBURUZEI CU DOUA PETE ADALIA BIPUNCTATA 
III.1. Introducere
III.2. Materiale si metode 
III.3. Schimburile fluxurilor de energie în stare de repaus 
III.3.1. Animalele de experienta 
III.4. Masuratorile privind transmitanta elitrei 
III.5. Masuratori privind temperatura corpului si alte caracteristici
III.6. Planul experimental 
III.6.1. Temperatura corpului 
III.6.2. Activitatea buburuzelor 
III.6.3. Rezultate
III.6.3.1. Temperatura în exces 
III.6.3.2.Temperatura corpului 
III.6.3.3.Activitatea buburuzelor 
III.6.3.4.Influenta radiatiilor si a temperaturii ambiante în timp asupra activitatii si a vitezei de deplasare 
III.6.3.5.Influenta dimensiunii corpului 
III.6.3.6.Seriile de control
III.6.3.7.Influenta vântului
III.7. Discutie 
III.8. Anexa 
IV. DATE PRIVIND POSIBILITATEA IDENTIFICARII MELANISMULUI INDUSTRIAL ÎN BAZINUL BAIA MARE 
IV.1. Poluarea mediului în zona Baia Mare
IV.1.1. Surse de poluare 
IV.1.2. Factorii meteorologici determinanti în distributia poluantilor 
IV.1.3. Nivelul poluarii în bazinul industrial Baia Mare
IV.2.Unele observatii privind prezente formelor melanice de Adalia bipunctata în zona Baia Mare 
IV.2.1.Materialul biologic studiat
IV.2.2.Datele obtinute si discutia lor 
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE 

Biodiversitatea si Biosecuritatea Judetului Braila

1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND BIODIVERSITATEA SI BIOSECURITATEA
I.1 ARGUMENT
2. BIODIVERSITATEA SI BIOSECURITATEA. PADURILE
II.1. Biodiversitatea
II.1.1. Habitatele naturale
II.1.2. Flora si fauna salbatica
II.1.3. Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
II.1.4. Starea ariilor naturale protejate
II.1.5. Starea monumentelor istorice, arhitectonice si de arta
II.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii
II.2. Biosecuritatea
II.2.1. Locatii si suprafete cultivate cu plante superioare modificate genetic si operatorii în domeniu
II.2.2. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie în caz de accidente
I.2.3. Evaluarea efectelor pe care le pot prezenta organismele modificate genetic (OMG) sau parti ale acestora, direct sau indirect, imediat sau cu întirziere, asupra sanatatii umane si asupra mediului
II.3. Starea padurilor
II.3.1. Fondul forestier
II.3.2. Functia economica a padurilor
II.3.3. Masa lemnoasa pusa în circuitul economic
II.3.4. Distributia padurilor dupa principalele forme de relief
II.3.5. Starea de sanatate a padurilor din Romania, în anul 2004
II.3.6. Suprafete din fondul forestier parcurse cu taieri
II.3.7. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de împadurire
II.3.8. Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului
II.3.9.Impactul silviculturii asupra naturii si mediului
3 . CONCLUZIE
4 BIBLIOGRAFIE

Poluarea Raului Casin - Onesti

ARGUMENT
1. APA CA FACTOR DE MEDIU 
2. POLUAREA APEI 
2.1.PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE ALE APELOR 
2.1.1. SURSE DE POLUARE NATURALA 
2.1.2. SURSE DE POLUARE ARTIFICIALA
2.2. INFLUENTA POLUANTILOR APELOR ASUPRA MEDIULUI SI ORGANISMELOR 
3. INDICATORI DE CALITATE A APEI 
3.1. CLASIFICAREA APELOR IN FUNCTIE DE UTILIZARI 
3.2. ANALIZE ORGANOLEPTICE 
3.3. ANALIZE FIZICE
3.4. ANALIZE FIZICO-CHIMCE
3.5. ANALIZE CHIMICE 
3.5.1. DETERMINAREA MICROPOLUANTILOR CHIMICI ORGANICI 
3.5.2. DETERMINAREA INDICATORILOR CHIMICI DE POLUARE A APEI
3.6. ANALIZE BIOLOGICE SI MICROBIOLOGICE  -
4. POLUAREA RAULUI CASIN 
4.1. AMPLASAREA GEOGRAFICA A RAULUI CASIN 
4.2. SURSE DE POLUARE A RAULUI CASIN 
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE  

Situatia Mamiferelor Mari In Ariile Naturale Protejate

I. INTRODUCERE II. DEFINITII (Mamiferele si ariile protejate) III. KRUGER  PARC NATIONAL DIN AFRICA DE SUD III.1 Descrierea Parcului III.2. Elefantul African (studiu de caz parcul national Kruger) III.2.1 Prezentare Generala III.2.2 Situatia Elefantilor in Kruger IV. PARCUL NATIONAL YELLOWSTONE DIN AMERICA IV.1 Descrierea Parcului IV.2 Bizonul American (studio de caz parcul national Yellowstone) IV.2.1 Prezentare Generala IV.2.2 Situatia Bizonului American in parcul national Yellowstone IV.3 Elanul IV.3.1 Prezentare Generala IV.3.2 Sitauatia Elanului in parcul national Yellowstone V. BIBLIOGRAFIE

Fungi Miceliali Producatori de Proteaze Exocelulare

SUMAR Introducere  1. Enzime proteolitice de origine microbiana  1.1 Importanta enzimelor protetice  1.2 Microorganisme-producatoare de enzime proteolitice  1.2.1. Surse de obtinerea a complexelor proteolitice  1.3 Mecanismul de actiune si proprietatile proteazelor  1.3.1. Substraturile enzimelor proteolitice  1.3.2 Clasificarea enzimelor proteolitice  1.3.3. Caracteristica proteazelor  1.3.4. Mecanismul de actiune ale unor proteaze 2. Materiale si metode de cercetare  2.1. Obiectul de studii  2.2. Metodele de cercetare  2.2.1. Determinarea activitatii proteolitice  3. Rezultatele de baza ale cercetarilor si analiza lor 3.1. Evaluarea calitativa a unor tulpini de micromicete dupa criteriul de sinteza a proteazelor  3.2. Evidentierea tulpinelor de fungi miceliali – perspectivi producatori de proteaze 3.3. Apreciarea capacitatii de biosinteza a tulpinilor selectate medii cu compozitie modificata  Concluzii Bibliografie

Recombinarea Genetică la Procariote

1. Recombinarea genetică la procariote. 
2 Transformarea genetică
3 Conjugarea la bacterii
4 Sexducţia.
5 Transducţia.
6 Analiza hibridologică prin transducţie
Bibliografie 

Stabilirea Elementelor de Prognoza si Avertizare la Principalii Dăunători din Culturile de Cereale Paioase în Condiţiile CPP Dorohoi

CUPRINS
1. CADRUL NATURAL
1.1. Aşezare geografică
1.2. Clima
1.3. Relieful
1.4. Solul
1.5. Hidrografia
1.6. Vegetaţia şi fauna
2. IMPORTANŢA CULTURILOR DE CEREALE PĂIOASE
3. CERINŢELE FAŢĂ DE FACTORII CLIMATICI ŞI TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR PĂIOASE
3.1. Cerinţele culturilor de cereale păioase faţă de factorii climatici
3.2. Tehnologia de cultivare la culturile de cereale păioase
4. PREZENTAREA PRINCIPALELOR SPECII DĂUNĂTOARE ÎN CULTURILE DE CEREALE PĂIOASE
4.1. Eurygaster spp.
4.2. Aelia spp.
4.3. Haplothrips tritici Kurdj
4.4. Schizaphis graminum Rond.
4.5. Zabrus tenebrioides Goeze
4.6. Anisoplia spp.
4.7. Cephus pygmaeus L.
4.8. Mayetiola destructor Say
4.9. Haplodiplosis marginata Rübs
  REZULTATE OBŢINUTE
5. PROGNOZA ŞI AVERTIZAREA ÎN COMBATEREA PLOŞNIŢELOR CEREALELOR
5.1. Elaborarea prognozelor de lungă durată
5.1.1. Scări de estimare
5.1.2. Hărţi de răspândire şi prognoză
5.1.3. Biotermogramele
5.2. Elaborarea prognozelor de scurtă durată
5.3.Prognoza şi avertizarea ploşniţelor cerealelor
6. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE INTEGRATĂ
6.1. Măsuri de carantină fitosanitară
6.2. Măsuri agrofitotehnice
6.3. Măsuri fizico-mecanice
6.4. Combaterea biologică
6.5. Combaterea chimică
CAPITOLUL VIII. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Dinamica Fondului de Gene intr-o Populaţie Experimentală de Drosophila Melanogaster, sub Presiune Selectivă

CUPRINS:
Introducere
1. Istoric
1.1. Din istoricul cercetărilor
1.1.1. Din istoricul cercetărilor pe plan mondial
1.1.2. Din istoricul cercetărilor efectuate în România
2. Drosophila melanogaster – caracterizare general-biologică şi ecologică
2.1. Încadrarea sistematică a speciei Drosophila melanogaster
2.2. Date morfologice
2.3. Ciclul de viaţă
2.4. Răspândire şi ecologie
2.4.1. Habitatul natural şi condiţiile de laborator
2.4.2. Temperatura – factor fizic ce influenţează dezvoltarea speciei Drosophila melanogaster
2.4.3. Umiditatea – factor fizic ce influenţează dezvoltarea speciei Drosophila melanogaster
2.4.4. Prolificitatea – factor ce influenţează dezvoltarea speciei Drosophila melanogaster
2.4.5. Longevitatea – factor ce influenţează dezvoltarea speciei Drosophila melanogaster
2.5. Unii paraziţi ai culturilor de Drosophila melanogaster
2.6. Determinismul sexelor la Drosophila melanogaster
3. Elemente de genetică a populaţiilor şi evoluţie
3.1. Definiţia şi caracterizarea populaţiei
3.2. Factorii care determină compoziţia şi dinamica genetică a populaţiilor
4. Scopul investigaţiilor
5. Materiale şi metode de lucru
5. Rezultate şi discuţii
Concluzii
Bibliografie

Reactia Fiziologica a Plantelor de Elodea Canadensis Determinata de Natura Chimica a unor Compusi cu Sulf

1. Introducere
I.1. Rolul sulfului în viaţa plantelor
I.2. Inhibări produse de anionul sulfat
I.3. Descrierea plantelor de Elodea canadensis
2. Aspecte generale privind poluarea
II.1. Aspecte biochimice privind poluarea plantelor
II.2. Poluarea hidrosferei
II.2.1. Tipuri de poluare
II.2.2. Materiile principale poluante şi efectele acestora
II.2.3. Surse principale de poluare
II.2.4. Poluarea surselor de apă cu detergenţi
II.2.5. Poluarea apelor de suprafaţă cu reziduuri provenite de la întreprinderi de prelucrare a lemnului
3. Alte cercetări privind influenţa compuşilor cu sulf asupra plantelor
4. Cercetări personale privind reacţia fiziologică a plantelor de Elodea sp. determinată de natura chimică a unor compuşi cu sulf
IV.1. Material şi metode
IV.2. Rezultate şi discuţii
IV.3. Concluzii
Bibliografie

Micotoxinele Produse de Genul Fusarium şi Efectele lor asupra Reproductiei Animalelor

1 Precizări
2 Date biologice
2.1 Aspecte biochimice
2.1.1 Absorbţie, distribuţie şi excreţie
2.1.2 Biotransformare
2.1.3 Efectele zearaleonei asupra enzimelor şi altor parametrii biochimici
2.2 Studii toxicologice
2.2.1 Studii pe termen scurt asupra toxicităţii
2.2.2 Studii pe termen lung asupra toxicităţii şi carcinogenicitătii
2.2.3 Toxicitate în reproducţie
2.2.4 Studii speciale
2.2.4.1 Efecte hormonale
2.3 Observaţii în medicina umană
3 Factori care afectează contaminarea
3.1 Condiţiile de mediu şi climatul
3.2 Procesarea, prepararea şi termotratarea hranei
3.3 Reziduri în tesuturile animale
3.3.1 Muşchi si organe
3.3.2 Ouă
3.3.3 Lapte
4 Comentarii
4.1 Impactul economic al scăderii fertilităţii
Bibliografie

Cercetări Privind Cantitatea de Proteină Solubilă la Unele Soiuri de Grâu in Condiţii Diferite de Crestere

INTRODUCERE
1.Date generele privind biologia speciei Triticum aestivum 
1. 1. Sistematica speciei Triticum aestivum 
1.2.Caracterizarea morfologică şi anatomică a speciei Triticum aestivum 
1. 2.1. Cerinţele grâului faţă de climă şi sol 
1. 2.2. Cerinţele grâului faţă de temperatură 
1. 2.3. Cerinţele grâului faţă de umiditate 
1. 2.4. Cerinţele grâului faţă de lumină 
1. 2.5. Cerinţele grâului faţa de îngrăşăminte 
2 Unele aspecte privind proteinele din plante 
2. 1. Consideraţii generale 
2. 2. Clasificarea proteinelor şi răspândirea lor în plante
2. 2.1. Holoproteine (Holoproteide) 
2. 2.1.1. Proteine globulare 
2. 2.1.2. Proteine fibrilare 
2. 2.2. Heteroproteinae 
2. 2.2.1. Fosfoproteine 
2. 2.2.2. Glicoproteine  
2. 2.2.3. Lipoproteine 
2. 2.2.4. Metaloproteine 
2. 2.2.5. Cromoproteine 
2. 2.2.6. Nucleoproteine 
2. 3. Structura chimică a proteinelor 
2. 3.1. Compoziţia proteinelor 
2. 3.2. Tipurile de legături chimice din structura proteinelor 
2. 3.3. Structura proteinelor 
2. 3.3.1. Structura primară a proteinelor 
2. 3.3.2. Structura secundară a proteinelor 
2. 3.3.3. Stuctura terţiară a proteinelor 
2. 3.3.4. Structura cuaternară a proteinelor
2. 4. Date privind fenomenele de stres salin la plantele 
2.4.1. Adaptarea plantelor la salinitate 
2.4.2. Aspecte privind fenomenul de stres salin asupra plantelor de cultură 
3 Materiale şi metode de cercetare 
3. 1. Materialul de cercetat 
3. 2. Metode de cercetare 
3. 2.1. Extracţia proteinelor solubile 
3. 2.1.1. Extracţia proteinelor cu tamponul de extracţie 
3. 2.1.2. Metoda Bradford 
4.Rezultate şi discuţii
4. 1. Influenţa stresului salin asupra cantităţii de proteină solubilă 
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE 

Luxaţia

1.1. Generalităţi
1.2. Scopul si obiectivele lucrării
2. Fundamentarea teoretică a lucrării
2. 1. Definiţia bolii
2. 2. Anatomia şoldului – Componentele osoase ale şoldului
2. 3. Osteogeneza şoldului
2. 4. Fiziopatologie
2. 5. Anatomie Patologică
2. 6. Patogenia bolii
2. 7. Tabloul clinic
2. 8. Examen radiografic- mijloc de diagnostic si control
2. 9. Diagnostic pozitiv- Diagnostic diferenţial
2.10. Profilaxie
2.11. Tratament
2.12. Evoluţie. Prognostic
3 Cercetarea practică
3. 1. Ipoteză
3. 2. Subiecţii si metodă
3. 3. Prezentarea şi analiza rezultatelor
4. 1. Concluzii
4. 2. Propuneri

Algoflora Paraului Nicolina

Cuprins
Introducere 
1. Istoricul cercetărilor algologice 
2. Biologia algelor din apele dulci 
3 Caracterizarea fizico-gografică a ecosistemului 
III.1. Aşezare, limite, geografie 
III.2. Relieful 
III.3. Solul 
III.4. Climă.Temperaturi. Precipitaţii. 
III.5. Reţeaua hidrografică
III.6. Hidrogeologie
III.7. Caracterizarea hidrochimică a pârâului Nicolina 
III.8. Vegetaţia albiei pârâului Nicolina 
4. Factorii care determină caracteristicile fizico-chimice ale apei pârâului Nicolina 
IV.1. Influenţa factorilor naturali 
IV.2. Influenţa factorilor socio-economici 
5. Metode şi tehnici utilizate în cercetarea apelor
6. Analiza florei algale din pârâul Nicolina, judeţul Iaşi 
VI.1 Conspectul algelor 
VI.2 Analiza florei algale 
VI.3 Structura şi organizarea comunităţilor de alge inventariate 
VI.3.1 Aspecte calitative ale spectrului saprobiologic 
VI.3.2. Structura comunităţilor algale epifite pe unele macrofite acvatice şi plante plaustre, precum şi pe unele materiale submerse. 
7. Consideraţii teoretice ale florei algale pe phyllum-uri întâlnite în pârâul Nicolina 
VII.1. Phyllum Cyanophyta 
VII.2. Phyllum Bacillariophyta (Diatomee)  
VII.3. Phyllum Euglenophyta (Discomythocondria) 
VII.4. Phyllum Chlorophyta 
Concluzii 
Bibliografie

Studiul Variabilităţii Proteinelor Serice şi a Fractiunilor Acestora prin Electroforeză şi Imunoelectroforza

Introducere 1
1 Proteinele plasmatice 
1.1. Generalităţi 
1.2. Albuminele 
1.2.1.Caracteristicile fizice şi biochimice ale albuminelor importante din punct de vedere biologic 
1.2.2. Metabolismul albuminelor 
1.2.3. Rolul fiziologic al albuminelor
1.3. Proteinele sistemului globulinic 
1.3.1. Proteinele sistemului γ 
1.3.2. Caractere biochimice şi imunologice
1.3.3.Metabolismul 
1.3.4. Rolul fiziologic 
1.3.5. Macroglobulinele
1.4. Caracteristicile fizice şi biochimice
1.5. Caracteristici imunologice
1.6. Metabolismul
1.7. Rolul fiziologic
1.8. Glicoproteinele 
1.8.1. Nomenclatură, structuă chimică şi clasificarea glivoproteinelordin plasmă 
1.8.2. Structura chimică 
1.8.3. Clasificare 
1.9. Lipoproteinele 
1.9.1. Caracteristici fizice şi biochimice 
1.10. Echilibrul azotat 
1.11. Proteine de rezervă 
2 Patologia proteinelor plasmatice 
2.1. Patologia sistemului globulinic 
2.1.1. Hiperglobulinemii 
2.1.1.1. Hiperglobulinemii reacţionale 
2.1.1.2. Macroglobulinemia WALDENSTRÖM
2.1.1.3. Mielomul multiplu 
2.1.1.4. Crioglobulinemia 
2.1.1.5. Cirozele hiperprotidemice 
2.1.2. Hipoglobulinemii
2.1.2.1. Agammaglobulinemia
3 Metode de separare a proteinelor 
3.1. Centrifugarea în gradient, gelfiltrarea, cromatografia 
3.2. Electroforeza proteinelor 
Motivaţia alegerii subiectului 
4 Rezultate personale 
4.1. Material biologic 
4.2. Metode şi tehnici de lucru 
4.2.1. Determinarea proteinelor totale prin reacţia “biuretului” 
4.2.2. Separarea electroforetică a proteinelor 
4.2.3. Metoda în gel de agaroză 
4.2.4. Imunoelectroforeza (I.E.F.) Metoda Scheidegger 
4.3. Proteine plasmatice umane normale 
4.4. Rezultate obţinute 
4.5. Discuţia rezultatelor 
4.6. Concluzii 
Bibliografie 

Comportarea unor Soiuri de Mar în Condiţiile Ecologice ale Zonei Subcarpatice a Olteniei

Introducere 
I.Importanta si rolul culturii marului 
I.1 Origine,scurt istoric si arealul de cultura
I.2 Importanta economica si alimentara a culturii marului
II.Situatia culturii marului pe plan mondial si in Romania 
II.1 Productia mondiala de mere
II.2 Cultura marului in Romania
II.3 Tendinte si orientari pe plan mondial si in Romania
III.Cadrul ecologic din zona subcarpatica a Olteniei 
III.1 Amplasarea geografica si relieful zonei
III.2 Factori climatici
III.3 Factori edafici
III.4 Factori biotici
IV.Scopul si obiectivele lucrarii 
V.Materialul biologic si metodele de lucru 
VI.Rezultate obtinute 
VI.1 Scurta descriere a soiurilor
VI.2 Cresterea soiurilor de mar in zona de nord a Olteniei
VI.3 Fructificarea soiurilor de mar in zona Olteniei de nord
VII.Concluzii si recomandari  
Bibliografie

Managementul Integrat al Patogenilor şi Dăunătorilor Culturii de Varză

I. Varza – prezentare generală 
I.1 Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie
II. Bolile verzei 
III. Dăunătorii prezenţi în culturile de varză
IV. Interacţiunea bioagresorilor asupra culturii verzei Şi managementul integrat al acestora
V. Bibliografie

Cercetări privind Folosirea Păsărilor în Lupta Biologica în Livadă

I STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND COMBATEREA DAUNATORILOR DIN LIVADA CU AJUTORUL PASARILOR.
I.1 POMICULTURA ECOLOGICA
I.1.1 FERTILIZAREA SOLULUI – ORGANICA SI MINERALA. .
I.1.2 MODUL DE FOLOSIRE A INGRASAMINTELOR NATURALE IN LIVADA.
I.1.3 LUCRARILE SOLULUI – ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA MASINILOR
I.1.4 INTRETINERA SOLULUI
I.2 BOLI SI DAUNATORI.
I.3 METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A DAUNATORILOR.
II REZULTATE OBTINUTE.
II.1 JUSTIFICAREA TEMEI SI OBIECTIVE.
II.2 MATERIAL SI METODA.
II.3 REZULTATELE CERCETARILOR
II.4 CONCLUZII.
BIBLIOGRAFIE

Metode pentru Conservarea Biodiversităţii

ARGUMENT
I. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII 
I.1. Măsuri pentru conservarea biodiversităţii 
I.2. Explorarea şi colectarea plantelor pentru conservare 
II. METODE PENTRU CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII 
II.1. Conservarea “ in situ” 
II.2. Conservarea “in situ” în România 
II.3. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării 
II.4. Conservarea “ ex situ” 
II.5. Conservarea „ex situ” în parcuri zoo şi în grădini botanice 
II.6. Conservarea „ex situ” în România (Banca de gene Suceava) 
III. CONTROVERSA “IN SITU”/ “EX SITU”
IV. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII PISCICOLE 
IV.1. Importanţa biodiversităţii piscicole
IV.2. Pierderea biodiversităţii peştelui 
ANEXE FOTO  

Cancerul Pulmonar

PRIMA PARTE : CANCERUL PULMONAR GENERALITĂŢI 
1 CANCERUL PULMONAR 
I.1. Tipuri de cancer pulmonar 
I.1.1 Cancer pulmonar cu celule mici 
I.1.2. Cancer pulmonar cu celule non-mici 
I.2. Semne şi simptome specifice cancerului pulmonar 
I.3. Testele pentru depistarea cancerului pumonar 
2 Teste Semnificaţia /rolul testului 
II.1. Teste de sânge 
II.1.1. Radiografia osoasă 
II.1.2. Bronhoscopia 
II.1.3. Radiografia pulmonară 
II.1.4. CT (tomografie computerizată) 
II.2. Teste funcţionale 
II.2.1.Mediastinoscopie
II.2.2.RMN (Rezonanţă magnetică nucleară) 
II.2.3. PET (Tomografie cu emisie de pozitroni) 
II.2.4. Examenul de spută 
II.2.5. Ultrasonografia 
II.3. Rolul nursei în susţinerea pacientului diagnosticat cu cancer pulmonar 
II.3.1. Sprijinul asistentului medical în confruntarea familiei cu diagnosticul 
3 Tratamentul cancerului pulmonar 
III. 1. Vindecarea cancerului pulmonar 
III. 2. Reguli şi reglementări pentru tratamentul cancerului pulmonar.
III. 3. Tipuri de tratamente disponibile 
III.4. Detalii despre tumori 
III.4.1. Dimensiunea tumorii 
III.4.2.Metastazarea 
III.5. Tipul de cancer pulmonar 
III.6. Intervenţia chirurgicală în cancerul pulmonar 
4 Recuperarea la domiciliu – Sfaturi de Ajutor 
IV.1. Chimioterapia pentru cancerul pulmonar 
IV.2. Sfaturi practice 
IV.3. Radioterapia pentru cancerul pulmonar
IV.4. Trialurile clinice 
IV.5. Terapiile complementare 
IV.6. Plângeri legate de îngrijire 
5 Profesioniştii în sănătatea cancerului pulmonar 
V.1. Rolul persoanelor implicate în îngrijirea pacienţilor cu cancer pulmonar 
V.2. Viaţa după diagnosticarea cu cancer pulmonar
6.CONTRIBUŢIE PERSONALĂ STUDII DE CAZ
1. CAZURI CLINICE 
2. STATISTICĂ ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE

Edulcoranţi

1. Introducere 
2. Definiţie şi clasificare aditivi 
3. Principii de evaluare şi testare a aditivilor alimentari 
4. Impactul asupra sănătăţii 
5. Edulcoranţi
5.1. Edulcoranţi artificiali cu putere mare de îndulcire 
5.2. Poliolii 
5.3. Edulcoranţi naturali cu putere mare de îndulcire 
6. Concluzi

Bioreactoare Utilizate la Biosinteza Invertazei din Tulpini de Saccharomices Cerevisiae

1.Introducere 
2.Caracterisicile produsului finit 
3.Materii prime şi auxiliare 
4.Elemente de inginerie tehnologică 
5.Bilanţuri de materiale şi bilanţuri termice
6.Caracteristicile bioreactorului
7 Dimensionarea bioreactorului
8 Bilanţ de materiale şi bilanţ termic pentru procesul de fermentaţie 
Concluzii 
Bibliografie 

Poluarea Biologică a Apei

INTRODUCERE
I. POLUAREA BIOLOGICĂ A APEI 
I.1. Indicatori de contaminare fecală 
I.2. Familia Enterobacteriaceae 
I.2.1. Taxonomia familiei Enterobacteriaceae 
I.2.2. Caracterizarea generală a familiei Enterobacteriaceae 
I.2.3. Grupul germenilor coliformi 
I.2.3.1 Genul Escherichia 
I.2.3.2. Aspecte privind patogenitatea speciei E. coli 
I.2.3.3. Genul Citrobacter 
I.2.3.4. Genul Klebsiella
I.2.3.5. Genul Enterobacter 
II. DESCRIEREA GEOGRAFICĂ A ZONEI ŞI DATE PRIVIND STAŢIA DE TRATARE A APEI GILĂU
II.1. Descrierea geografică
II.2. Date privind Staţia de tratare a apei Gilău 
III. MATERIALE ŞI METODE 
III.1. Recoltarea, transportul şi păstrarea probelor de apă 
III.2. Metode utilizate pentru determinarea germenilor coliformi  
III.2.1. Germenii coliformi totali 
III.2.2. Germeni coliformi fecali (termotoleranţi) 
III.3. Teste biochimice pentru diferenţierea enterobacteriaceelor 
III.3.1. Testele IMVIC
III.3.1.1.Evidenţierea indolului 
III.3.1.2. Reacţia la roşu de metil 
III.3.1.3. Reacţia Voges-Proskauer 
III.3.1.4. Testul cultivării pe mediu cu citrat de sodiu 
III.4. Analize enzimologice 
III.4.1. Activitatea catalazică
III.4.2. Activitatea fosfatazică 
III.4.3. Activitatea dehidrogenazică 
IV. PUNCTELE DE PRELEVARE A PROBELOR 
V. REZULTATE ŞI DISCUŢII 
V.1. Analizele privind poluarea fecaloidă a apelor
V.1.1. Determinarea numărului de germeni coliformi totali  
V.1.2. Determinarea numărului de germeni coliformi fecali (termotoleranţi) 
V.2. Rezultatele testelor biochimice pentru diferenţierea enterobacteriaceelor 
V.2.1. Testele IMVIC 
V.3. Analize enzimologice 
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE 

Cercetări privind Transformările Microbiologice la Ambalarea sub Vid şi în Atmosfera Modificată a unor Produse Vegetale

Studiul actual al cunoaşterii în domeniu pe plan naţional şi internaţional.
Principii ale tratamentului de pregătire. 
I. Cercetări privind comportarea pastei de tomate la ambalarea sub vid.
II. Cercetări privind comportarea sfeclei roşii proaspete şi parţial transformate la ambalarea sub vid. 
III. Cercetări privind comportarea cartofilor proaspeţi şi procesaţi la ambalarea sub vid. 
IV. Toleranţa relativă a legumelor la O2 şi CO¬2 .
V. Efecte benefice sau prejudiciile atmosferei modificate.
V.1. Incidenţa tipului de organisme şi rolul etilenei. 
V.2. Exemple de efecte benefice a atmosferei modificate.
V.3. Efectele atmosferei modificate asupra psihologiei stării sanitare. 
VI. Efectele păstrării sub folie de polimeri. 
VI.1. Rolul filmelor de polimeri. 
VI.2. Exemple de aplicare a filmelor plastice. 
VII. Crearea şi menţinerea atmosferei.
VII.1. Modificarea pasivă a atmosferei.
VII.1.1. Activitatea respiratorie a produselor. 
VII.1.2. Obţinerea amestecurilor gazoase în ambalaje. 
VII.1.3. Permeabilitatea filmelor plastice utilizate. 
VII.2. Modificarea activă a atmosferei. 
VII.3. Cazul particular al glazurilor. 
VII.3.1. Ceruirea cu uleiuri (ceruire vegetală, parafine, carnauba.). 
VII.3.2. Polizaharide(pectine, celuloze şi esteri, amidon, gume vegetale).
VII.3.3. Proteinele. 
VIII. Punerea în practica industrială. 
VIII.1. Forme de ambalaje. 
VIII.2. Probleme şi soluţii. 
Concluzii. 
Bibliografie. 

Hrănirea unei Populaţii de Rana Arvalis în Funcţie de Sexe şi Activitate Circadiană - Zona Reci, Judeţul Covasna

I. Introducere 
II. Răspândirea geografică a speciei Rana arvalis Nilsson 1842 
III. Caracterele morfologice ale speciei Rana arvalis Nilsson 1842 
IV. Ecologia şi ciclul de viaţă al speciei Rana arvalis Nilsson 1842 
IV.1. Consideraţii generale 
IV.2. Habitate folosite şi distribuţia altitudinală 
IV.3. Reproducerea 
IV.4. Trăsăturile larvelor 
IV.5. Hibernarea 
IV.6. Hrănirea 
IV.7. Aspecte eco-parazitologice 
IV.8. Influenţa factorului antropic 
V. Delimitări spaţio-temporale ale studiului 
V.1. Relieful zonei cercetate 
V.2. Clima zonei cercetate 
V.3. Reţeaua hidrografică a zonei cercetate 
V.4. Vegetaţia, fauna şi solurile zonei cercetate 
V.5. Factorul antropic 
VI. Materiale şi metode 
VII. Istoricul studiilor 
VII.1. Istoricul cercetărilor de spectru trofic al speciei Rana arvalis N.1842 
VII.2. Răspândirea amfibienilor în Depresiunea Braşov 
VIII. Compoziţia hranei la specia Rana arvalis N.1842
IX. Rata hrănirii broaştelor de mlaştină în funcţie de sex 
X. Rata hrănirii broaştelor de mlaştină în funcţie de perioada zilei 
XI. Analiza statistică a rezultatelor obţinute 
XII. Concluzii 
Bibliografie 

Hrănirea Unei Populaţii Nehibernante De Rana Ridibunda din Pârâul Petea în Aval de Lacul Termal de la Băile 1 Mai

I. Introducere 
II. Descrierea regiunii studiate
III. Descrierea speciei Rana ridibunda Pall.1771 
III.1. Originea speciei Rana ridibunda din complexul Rana esculenta in context biogeografic 
III.2. Caractere morfologie 
III.3. Caractere ecologice 
III.4. Reproducerea, comportamentul sexual şi ciclul de viaţă 
III.5. Gigantismul larvar 
III.6. Arealul speciei 
III.7. Statutul speciei în România 
IV. Istoricul studiilor 
V. Materiale şi metode
VI. Rezultatele şi Discuţii 
VI.1. Tipul de hrana al broaştelor 
VI.2. Stomacuri fără conţinut, cu conţinut vegetal, animal şi minerale 
VI.3. Materiale vegetale şi exuvii în conţinuturile stomacale
VI.4. Numărul total, maxim şi mediu de prăzi/individ
VI.5. Provenienţa animalelor pradă
VI.6. Apartenenţa taxonomică a prăzilor 
VI.7. Frecvenţa animalelor pradă 
VII. Concluzii 
Mulţumiri 
Bibliografie 

Cercetari Privind Influenţa Poluării asupra Desfăşurării Proceselor Fiziologice la Unele Specii Lemnoase de Plante

I. Introducere
II. Poluarea. 
II.1. Generalităţi
II.2.Surse de poluare
II.3.Relaţiile nivel de poluare - simtomatologice fiziologică 
II.4.Surse de poluare reprezentate prin unităţi industriale din Piteşti 
II.5. Surse de poluare reprezentate prin unităţi ale industriei energetice 
II.6. Surse de poluare reprezentate prin unităţi ale industriei constructoare de maşini 
II.7. Surse de poluare reprezentate prin unităţi ale industriei chimice
II.8. S.C. X S.A. (industrie chimică) situat la sud de municipiul Piteşti 
II.9. Dezvoltarea vegetativă şi fenologică a unor culturi agricole din zona de influenţa a S.C. X S.A
II.10. Rezistenţa plantelor la acţiunea nociva a noxelor 
II.11. Măsuri de prevenire şi ameliorare a efectelor provocate de noxe asupra vegetaţiei forestiere 
II.11.1. Măsuri tehnice şi organizatorice 
II.11.2. Măsuri amenajistice 
II.11.3. Măsuri silviculturale 
III. Cercetări personale cu privire la influenţa poluării asupra desfăşurării proceselorfiziologice la unele specii lemnoas 
III.1. Materiale şi metode de cercetare 
III.2. Rezultate obţinute 
III.2.1. Determinarea intensităţii fotosintezei în zonele Pădurea Trivale la pin şi molid 
III.2.2. Determinarea lungimii acelor în zonele Pădurea Trivale şi Petrochimie pin şi molid 
IV. Concluzii 
Bibliografie 

Metode de Identificare OMG

INTRODUCERE
I. METODE DE IDENTIFICARE A OMG 
I.1. Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR)
I.2. Tehnica ELISA 
I.3. Metoda Southern blot 
I.4. Benzile cu flux lateral (LFS) 
I.5. Analiza cu biochip 
II. TEHNICA ELISA
II.1. Principiul tehnicii ELISA sandwich 
II.2. Elemente participante la reacţie
II.3. Tehnica de lucru 
II.4. Kituri de diagnostic disponibile pentru testarea OMG-urilor 
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE 

Microbiologia Untului

INTRODUCERE 
I. ELEMENTE TEHNOLOGICE 
I.1. Definiţia şi clasificarea untului
I.2. Procesul tehnologic de fabricaţie al untului 
II. CULTURA PENTRU UNT 
III. DEFECTE MICROBIOLOGICE ALE UNTULUI
IV. ANALIZA MICROBIOLOGICĂ A UNTULUI
IV.1. Recoltarea probelor de unt
IV.2. Determinarea numărului probabil de bacterii coliforme 
IV.3. Determinarea numărului probabil de Escherichia coli fecali 
IV.4. Determinarea germenilor din genul Salmonella 
IV.5. Determinarea stafilococilor coagulazo-pozitivi
IV.7. Determinarea drojdiilor şi mucegaiurilor
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
1. ASPECTE PRIVIND INTERACŢIUNEA GAZDĂ-PARAZIT: Helianthus annuus L.- Orobanche cumana Wallr.
I.1. Floarea-soarelui – cultură oleaginoasă şi plantă gazdă
I.2. Lupoaia– parazit al florii-soarelui
I.2.1. Taxonomia, răspândirea şi impactul economic al speciilor de Orobanche
I.2.2. Biologia parazitului Orobanche cumana
I.2.3. Ciclul de viaţă şi etapele parazitismului la speciile de Orobanche
I.2.4. Efectul parazitismului Orobanche asupra plantei-gazdă
I.2.5. Metode de control a lupoaiei
I.3. Tipurile de rezistenţă şi mecanismele reacţiei de răspuns a plantelor faţă de agentul patogen
I.3.1. Rezistenţa nespecifică şi indusă
I.3.2. Rezistenţa specifică gazdei.
I.3.3. Mecanisme fiziologo-biochimice de rezistenţă a florii-soarelui la lupoaie
I.4. Aspecte genetice ale rezistenţei plantelor faţă de agentul patogen
I.4.1. Rezistenţa plantelor mediată de genele R- şi reacţia de hipersensibilitate
I.4.2. Genetica rezistenţei florii-soarelui faţă de lupoaie
2. OBIECTUL ŞI METODELE DE CERCETARE
II.1. Obiectul de studiu şi condiţiile de cultivare
II.2. Metodele de cercetare
II.2.1. Determinarea indicilor morfo-fiziologici
II.2.2. Determinarea prezenţei peroxidului de hidrogen
II.2.3. Metoda gazometrică de determinare a activităţii catalazei
II.2.4. Izolarea proteinelor sumare
II.2.5. Determinarea calitativă a proteinelor prin SDS-PAGE
II.2.6. Metoda spectrofotometrică de determinare a acizilor nucleici
II.2.7. Izolarea ADN-lui
II.2.8. Tehnica PCR de identificare a unor gene de rezistenţă
II.2.9. Analiza statistică a datelor
3. REZULTATE ŞI DISCUŢII VARIAŢIA PARAMETRILOR MORFO-FIZIOLOGICI LA PLANTELE DE FLOAREA-SOARELUI LA INTERACŢIUNE CU PARAZITUL LUPOAIA
III.1. Studiul parametrilor morfo-fiziologici, acumularea pigmenţilor asimilatori şi evaluarea gradului de infecţie în procesul de interacţiune a florii-soarelui cu lupoaia din regiuni geografice diferite
III.2. Influenţa temperaturii asupra gradului de infecţie al lupoaie la unele genotipuri de floarea-soarelui
III.3. Dinamica dezvoltării parazitului pe sistemul radicular a plantei-gazdă
3.4. Evidenţierea gradului de infecţie la unele genotipuri din colecţia laboratorului
4. ASPECTE BIOCHIMICE ALE INTERACŢIUNII DIFERITOR GENOTIPURI DE FLOAREA-SOARELUI CU OROBANCHE CUMANA WALLR
IV.1. Aspecte ale statutului oxido-reducător la unele genotipuri de floarea-soarelui atacate de lupoaie
IV.2. Aspecte moleculare ale metabolismului proteic în patosistemul Helianthus annuus l. – Orobanche cumana wallr
IV.2.1. Analiza proteinelor la nivelul sistemului radicular
IV.2.1.1. Varietatea spectrului polipeptidic la diverse genotipuri de floarea soarelui în cadrul familiei Xenia la nivelul rădăcinilor
IV.2.1.2 Impactul patogenului Orobanche cumana asupra metabolismului proteic la nivelul sistemului radicular a genotipurilor familiei Xenia
IV.2.1.3. Varietatea spectrului polipeptidic la diverse genotipuri de floarea soarelui în cadrul familiei Valentino la nivelul sistemului radicular
IV.2.1.4. Impactul patogenului Orobanche cumana asupra metabolismului proteic la nivelul sistemului radicular a genotipurilor care formează hibridul Valentino
IV.2.1.5. Identificarea proteinelor asociate cu patogeneză la diverse genotipuri de floarea-soarelui
IV.2.2. Modificarea spectrului polipeptidic la nivelul sistemului foliar la diverse genotipuri de floarea soarelui sub acţiunea stresului biotic
IV.2.2.1Varietatea spectrului polipeptidic a genotipurilor hibridului Xenia şi liniilor parentale ale acestuia la nivelul sistemului foliar
IV.2.2.2. Impactul patogenului Orobanche cumana asupra metabolismului proteic la nivelul sistemului foliar a genotipurilor hibridului Xenia şi liniilor parentale ale acestuia
IV.2.2.3. Varietatea spectrului polipeptidic la diverse genotipuri de floarea soarelui în cadrul familiei Valentino la nivelul sistemului foliar
IV.2.2.4. Impactul patogenului Orobanche cumana asupra metabolismului proteic la nivelul sistemului foliar a genotipurilor familiei Valentino
5. DETERMINISMUL GENETIC A REZISTENŢII UNOR GENOTIPURI DE FLOAREA-SOARELUI LA LUPOAIE
V.1. Analiza cantitativă a acizilor nucleici
V.2. Evidenţierea marcherului genetic asociat cu genei Or5 ce conferă rezistenţă la rasa E de lupoaie la unele genotipuri de floarea-soarelui
CONCLUZII

Motivaţie

I. MOTIVATIA-CONSIDERATII GENERALE  I.1. INTRODUCERE - CONCEPTUL DE MOTIVATIE  I.2.1 CONEXIUNEA MANAGEMENT  MOTIVATIE  I.2.2. DEFINIRE, CARACTERISTICI DE BAZà I.3 CONTINUTUL SI NATURA MOTIVATIEI.  I.4. FORMELE MOTIVATIEI  I.5. MOTIVATIE SI PERFORMANTà II. TEORII MOTIVATIONALE  II.1. SCURT ISTORIC AL TEORIEI MOTIVATIONALE  II.2. ACTIVAREA COMPORTAMENTULUI  II.2.1. TEORIILE IERARHIEI NEVOILOR  II.2.2. TEORIA NEVOILOR DOBÂNDITE  II.2.3. APLICAREA TEORIILOR NEVOILOR  II.3. ORIENTAREA COMPORTAMENTULUI  II.3.1 TEORIA ASTEPTÃRILOR  II.3.2. TEORIA DETERMINÃRII OBIECTIVELOR II.4. MENTINEREA COMPORTAMENTULUI II.4.1. TEORIA ÎNTÃRIRILOR (A CONDITIONÃRII OPERANTE)  II.4.2 TEORIA SENTIMENTULUI COMPETENTEI PERSONALE  II.4.3 TEORIA BIFACTORIALà II.4.4. TEORIA ECHITÃTII III. METODE SI TEHNICI DE MOTIVARE A RESURSELOR UMANE  III.1. EVALUAREA MOTIVATIEI RESURSELOR UMANE III.2.RECOMPENSELE SI SATISFACTIA ÎN MUNCà III.2.1 SATISFACTIA ÎN MUNCà III.2.2. DE CE TREBUIE RECOMPENSATI OAMENII III.2.3. CONTINUTUL SI NATURA RECOMPENSELOR  III.2.4. DIMENSIUNILE SI FUNCTIILE RECOMPENSELOR  III.2.5 FACTORI CARE INFLUENTEAZà MÃRIMEA RECOMPENSEI  III.3. METODE SI TEHNICI DE MOTIVARE A RESURSELOR UMANE  III.3.1. TEHNICI SALARIALE DE MOTIVARE  III.3.2. TEHNICI NONSALARIALE DE MOTIVARE  IV. POLITICA DE MOTIVARE  S.C. X S.A.  IV.1. PREZENTARE GENERALA A S.C. X S.A.  IV.2. PREZENTAREA S.C. ANTIBIOTICE S.A. DIN PUNCT DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE  IV.2.1. EVOLUTIA SI STRUCTURA PERSONALULUI  IV.2.2. DEPARTAMENTUL DE RESURSE UMANE  IV.3. DIAGNOSTIC PRIVIND FACTORII MOTIVATORI LA S.C.x S.A. STRATEGII DE RESURSE UMANE ( ÎN ANSAMBLU ).  IV.3.1. DIAGNOSTIC PRIVIND SISTEMUL DE SALARIZARE  IV.3.2. DIAGNOSTIC PRIVIND ALTI FACTORI MOTIVATORI IV.3.3. ANALIZA SWOT SI STRATEGII DE RESURSE UMANE ÎN ANSAMBLU  V. EVALUAREA MOTIVATIEI ANGAJATILOR LA S.C. x S.A.  V.1. PREZENTAREA ESANTIONULUI  V.2. PREZENTAREA CHESTIONARULUI SI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE  CONCLUZII SI RECOMANDARI  BIBLIOGRAFIE

Mass Media şi Abuzul Sexual al Copiilor din Perspectiva Asistenţei Sociale

Introducere
I.1 Notiuni generale despre abuz
I.1.1 Definitii ale abuzului
I.1.2 Clasificarea abuzurilor
II. 2 Abuzul sexual
II.2.1 Definitii 
II.2.2 Criterii de definire a abuzului sexual. 
II.2.3 Teorii care explica abuzul sexual
II.2.4 Istoria abuzurilor sexuale
II.4.1 Situatia abuzului sexual în România 
II.2.5 Clasificare abuzurilor sexuale
II.2.5.1 Pedofilia 
II.2.5.2 Incestul
II.2.5.3 Abuzul sexual al baietilor
II.2.6 Factori de risc în aparitia abuzului sexual
II.2.7 Tipologii ale agresorilor sexuali 
II.2.8 Consecinte ale abuzului sexual asupra victimei 
III.3 Mass-media si situatiile de abuz sexual asupra copiilor
III.3.1 Televiziunea si presa scrisa
III.3.2 Internetul. 
IV.Cadrul aplicativ
IV.1. Analiza de continut
IV.2. Concluzii. 
IV.3. Propuneri
Bibliografie.

Antiamericanismul

Cuprins
Introducere 
1. Modelul cultural american 
1.1 Studiu de caz: Matrix si Satana 
2. O lume sedusa de antiamericanism 
2.1 Antiamericanismul francez 
2.2 Decibelii antiamericanismului din America Latina 
3. America superputerea singuratica 
3.1 America imperiala, o viziune inspiratoare
3.2 Visul american sau fantasma americana
3.3 America soldatul universal 
Concluzii
Bibliografie 

Umanismul in Conceptia lui George Uscatescu

1.INIŢIERE ÎN CULTURA UMANISTĂ
1.1. Definiţia culturii în perspectiva umanismului
1.2. Istoric al umanismului
1.3. Răspândirea umanismului modern în Europa
1.4. Caracteristici ale umanismului modern în viziunea lui George Uscătescu
2.1.1. Spiritul umanist al lui Erasmus din Rotterdam
2.1.2. Semnificaţia atemporală a operei lui Erasmus din Rotterdam
2.1.3. Esenţa erasmiană a umanismului
2.1.4. Erasmus, Luther, Machiavelli si Guiciardini ca umanişti
2.1.5. Ontologie a culturii umaniste româneşti
2.2.1. Tipuri de umanism : umanism real si umanism ştiinţific
2.2.2. Structuralismul ca „mormânt” al umanismului
2.2.3. Umanism si gândire. Perspectivele ciberneticii astăzi.
2.2.4. Umanismul european – moment maxim al culturii la George Uscătescu
3.1. Concluzii la problemele de teoria culturii extrase din straturile fenomenului cultural contemporan expuse în lucrările lui George Uscătescu

Imaginea de Sine a Şcolarului Mic

I Rolul şcolii în formarea personalităţii şcolarului mic
I.1 Conceptul de personalitate
I.2 Abordarea analitică a personalităţii
II Imaginea de sine; rolul ei reglator în sistemul personalităţii
II.1 Stima de sine
II.2 Iubirea de sine
II.3 Concepţia despre sine
II.4 Încrederea în sine
II.5 Formarea imaginii de sine
III Rolul familiei în formarea imaginii de sine
III.1 Parteneriat educaţional
IV Educaţia formală. Rolul cadrului didactic în formarea imaginii de sine
IV.1 Cooperare şi competiţie în şcoală
IV.2 Caracteristicile fizice
V Evaluare şi concluzii
V.1 Imaginea de sine sănătoasă şi imaginea de sine deficitară
V.2 Respectul de sine
V.3 Activităţi pentru formarea încrederii în sine
V.4 Cerinţe faţă de cadrul didactic în construirea la copil a unei imagini pozitive despre sine
V.5 Experienţa de viaţă şi respectul de sine
VI Activitaţi practice

Asistenţă şi Consilire - Medierea Victimă - Infractor

1. Documentarea teoretică
I.1. Definiri, delimitari conceptuale
I.2. Statistici privind activitatea de asistenă şi consilire
I.3. Tipuri de programe de asistenţă şi consiliere
I.4. Servicii de asistenţă şi consiliere pentru victimă
2. Metodologia cercetării
II.1.Stabilirea grupului ţintă
II.2. Metode, tehnici si instrumente de lucru
II.3. Ipoteza şi obiectivele cercetării
3. Cercetare practică
III.1 Studii de caz
III.2 Concluzii

Deparentarizarea Copilului din Perspectiva Asistenţei Sociale

Argument 
I. Perspectivă teoretică 
I.1. Ocrotirea socială a copilului. Perspectivă istorică 
II. Definirea abandonului 
II.1. Abandonul sau desertismul familial 
II.2. Abandonul ca formă de maltratare a copilului 
III. Circumstanţe ale abandonării copilului 
III.1. Profilul familiei cu risc de abandon
III.2. Copilul cu risc de abandon 
III.3. Locuri ce se pot constitui ca circumstanţe ale abandonului 
IV. Consecinţe ale abandonului
IV.1. Separarea de familie – reacţii 
IV.2. Sindromul de hospitalism 
IV.3. Sindromul carenţei afective 
IV.4. Sindromul abuzului parental 
V. Prevenirea abandonului
VI. Strategii de intervenţie în cazul copilului abandonat 
VII. Perspectiva practică 
VII.1. Metode şi tehnici de lucru cu copilul abandonat 64
VII.2. Studii de caz 
VII.3. Concluzii
Anexe
Bibliografie

SUA vs Coreea Comunistă

Introducere.
I. Aspecte teoretice ale Razboiului Rece.
II. ONU si rolul sau.
II.1. Consiliul de securitate a ONU
II.2. Interventiile ONU
III. Fundal istoric
III.1. Coreea sub ocupatie si paralela 38
III.2. Comisia mixta ruso-americana
III.3. Interventia Natiunilor Unite
III.4. Interventia americana
IV. Rezolutiile ONU
Concluzii 
Bibliografie

Libertatea în Epoca Contemporană

INTRODUCERE 
I. CÎND LIBERTATEA SE „ASCUNDE” SAU SE „ÎNFĂŢIŞEAZĂ” 
I.1. Răsturnarea de perspectivă 
I.2. De la restrângerea sensului la lărgirea orizontului libertăţii 
I.3. Cele două mari tradiţii europene 
II. ÎN APĂRAREA LIBERTĂŢII
II.1. Constituirea legii şi „Domnia Legii” 
II.2. Statul de drept 
II.3. Libertatea individuală şi drepturile fundamentale
III. MAREA ÎNFRUNTARE 
III.1. Tărâmul disputei
III.2. Pariul dreptăţii 
III.3. „Jocul” ascuns
IV. CONSIDERAŢII METODICE
IV.1. Proiectarea activităţii didactice la disciplinele socio-umane 
IV.2. Aspecte ale procesului de predare-învăţare 
IV.3. Caracteristicile evaluării şi moduri de evaluare 
V. ANEXE
BIBLIOGRAFIE

Fondurile Structurale Europene şi Planul Naţional de Dezvoltare Regională

CUPRINS
1. Argument 
2. Politica economică europeană : coeziunea economică şi socială şi fondurile structurale
2.1.Baza legală şi principalele obiective 
2.2.Fondurile structurale  
2.3. Obiective prioritare 
2.4. Principiile de operare ale fondurilor structurale 
2.5. Beneficiari ţintă 
2.6.Caracteristici cheie şi exemple de succes ale utilizării Fondurilor Structurale pentru dezvoltarea locală 
3. Politica de dezvoltare regională în România 
3.1. Istoricul dezvoltării regionale in România 
3.2. Capitolul 21 de negocieri cu Uniunea Europeană: Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale 
3.3. Cadrul legislativ al dezvoltării regionale în România 
3.4. Cadrul instituţional al dezvoltării regionale în România 
3. 5 Structuri decizionale şi administrative la nivel regional 
3.6.Structuri deciyionale şi administrative la nivl naţional 
4. Planul National de Dezvoltare (2007 2013) 
4.1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE: VIZIUNEA STRATEGICĂ A PND 2007-2013 
4.2. DIMINUAREA DISPARITǍŢILOR DE DEZVOLTARE ÎNTRE REGIUNILE ŢǍRII 
4.2.1. Fundamentare 
4.2.2. Dezvoltarea redusă a mediului de afaceri regional şi local 
4.2.3. Declinul socio-economic a numeroase centre urbane 
4.2.4. Experienţă insuficientă în managementul programelor de dezvoltare regionalănaţionă 
4.3. Procesul de programare, implementare si parteneriatul 
4.3.1.PROGRAMAREA FINANCIARĂ
4.3.2. IMPLEMENTARE 
4.3.3. PARTENERIATUL 
5. Bibliografie

Elaborarea Politicilor Publice

1. CONCEPTUL DE POLITICA PUBLICA 
I. DEFINIREA CONCEPTULUI DE POLITICA PUBLICA
II. MODELE 
2. ETAPELE ANALIZEI POLITICILOR PUBLICE 
I. STABILIREA AGENDEI (IDENTIFICAREA ŞI DEFINIREA PROBLEMEI) 
II. FORMULAREA POLITICILOR 
III. LUAREA DECIZIILOR 
IV. IMPLEMENTAREA POLITICILOR 
V. EVALUAREA POLITICILOR 
3. EVALUAREA POLITICILOR PUBLICE LA NIVELUL INSTITUTIILOR PUBLICE DIN ROMANIA
I. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL, DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE 2007-2013 
II. POLITICA PUBLICĂ ŞI PROCESUL LEGISLATIV. CAZUL ADMINISTRAŢIEI ROMÂNEŞTI 
III. ANALIZA SWOT IN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA
BIBLIOGRAFIE 

Modele Matematice (Liniare şi Neliniare) în Farmacocinetică

Introducere
1. MODELARE FARMACOCINETICA
2. MODELE MAMILARE
3. MODELE FARMACOCINETICE NELINEARE
Bibliografie

Forme Farmaceutice Obtinute pe Baza de Extracte

Introducere 
1 PREPARATE OBTINUTE PRIN EXTRACTIE 
I.1 Extractia din produse vegetale 
I.1.1 Produsul supus extractiei 
I.1.2 Umiditatea drogurilor 
I.1.3 Maruntirea 
I.1.4 Proportia de produs vegetal
I.1.5 Umectarea
I.1.6 Solventi
I.1.7 Agitarea, durata de extractie si temperatura 
I.1.8 Separarea extractului 
I.2 Preparate obtinute prin extractie cu apa 
I.2.1 Macerarea 
I.2.2 Infuzii si decocturi 
I.3 Preparate obtinute prin extractie cu alcool 
I.3.1 Tincturi 
I.3.2 Extracte
2 METODE DE EXTRACTIE 
II.1 Macerarea 
II.1.1 Macerarea dubla 
II.1.2 Macerarea multipla 
II.1.3. Macerarea circulanta 
II.1.4 Digestia 
II.2 Metode de extractie prin agitare 
II.2.1 Macerarea prin agitare 
II.2.2 Turboextractia 
II.2.3 Extractia în aparat Ultra-turax 
II.2.4 Vibroextractia 
II.2.5 Extractia cu ultrasunete 
II.3 Extractia în contracurent
3 PERCOLAREA 
III.1 Percolarea pe scara mica 
III.2 Maruntirea drogului 
III.3 Umectarea 
III.4 Macerarea 
III.5 Percolarea propriu-zisa 
III.6 Modificarile percolarii 
4 TINCTURI
4.1.TINCTURA ACONITI
4.2.TINCTURA BALASAMII TOLUTANI 
4.3.TINCTURA AURANTII PERICARPII 
4.4.TINCTURA DE MENTHAE 
4.5.TINCTURA EUCALIPTI 
4.6.TINCTURA VALERIANAE 
4.7.TINCTURA DE BUSUIOC
4.8.TINCTURA DE SOC 
4.9.TINCTURA ECHINACEA 
Bibliografie 

Contributii la Studiul Farmacognostic al Speciei Pleurotus Ostreatus

PARTEA TEORETICA
I.Date generale privind specia Pleurotus ostreatus
II.Sinonime
III.Încadrare sistematica
IV.Descriere
V.Origine si raspândire
VI.Compozitie chimica
VII.Actiune
VIII.Întrebuintari
IX.Preparate farmaceutice
PARTEA EXPERIMENTALA
I.Obtinere
II. Stabilirea identitatii
II.1.Examenul macroscopic
II.2.Examenul microscopic
II.3.Analiza chmica calitativa
III. Determinarea calitatii
III.1.Determinari preliminare
III.2.Dozarea principiilor active
IV. Testarea actiunii asupra celulei vegetale
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Biotehnologia Diazepamului

I. Introducere: aspecte generale legate de tema proiectului 
II. Caracteristicile produsului finit 
III. Caracteristicile materiilor prime si auxiliare 
IV. Elemente de inginerie tehnologica 
V. Bilantul de materiale
I. Bilantul termic 
VII. Dimensionarea utilajului principal 
VII.1. Dimensionarea amestecatorului 
VIII. Dimensionarea unui alt utilaj 
VIII.1. Dimensionarea filtrului 
IX. Instalatii
X. Concluzii generale 
11. Bibliografie 

Toxicomania

PREZENTARE
1 introducere:
1.1. Situaţia drogurilor în România
1.2. Tendinţe principale şi dezvoltări în consumul de droguri
1.3. Strategii preventive şi terapeutice
2 generalităţi „TOXICOMANIA”.
2.1. Alcoolul
2.2. Tutunul
2.3. Medicamente hipnotice, sedative şi tranchilizante
2.4. Cannabis
2.5. Cocaina
2.6. Droguri de sinteză:ecstasy
2.7. Amfetaminele
2.8. Halucinogene
2.9. Opiul -opiacee
2.10. Substanţele inhalante
3 Concluzii
4 Bibliografie

Hipertensiunea Arterială

INTRODUCERE  I. SIMPTOME ALE HIPERTENSIUNII ARTERIALE  I.1. Definitie  I.2. Manifestările HTA  I.3. Stadiile HTA I.4. Factori care favorizează apariţia HTA  II.TRATAMENTUL NATURIST AL HTA II.1. Situaţiile în care se aplică tratamentul naturist într-un caz de HTA  II.2. Dietoterapia în HTA  II.3. Alimente recomandate pacienţilor cu HTA  II.4.Profilul psiho-emoţional al pacientului hipertensiv  II.5. Fitoterapia - tratarea HTA cu plante medicinale  III.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL HTA  III.1. Clasificarea medicamentelor antihipertensive III.2.Principiile farmacoterapiei antihipertensive  V. SERVICII FARMACEUTICE ADRESATE PACIENŢILOR CU HTA  IV.1.Amenajarea în farmacie a unui spaţiu de comunicare farmacist-pacient  IV.2.Conţinutul consultaţiilor V.PARTE PERSONALĂ V.Determinarea frecvenţei prezentării la farmacie a pacienţilor cu HTA V.1.Argument  V.2.Material si metoda (observare pacienti, studiu retete)  V.3.Rezultate şi discuţii  V.4.Concluzii  VI.CONCLUZII

Medicaţia Antianemică

1 SÂNGELE 
I.1. COMPONENTE SI ROL IN ORGANISM 
2 ANEMIA 
II.1. PREZENTAREA GENERALĂ A ANEMIEI 
II.2. CLASIFICARE ANEMIILOR
II.3. PREVENIRE 
3 MEDICAMENTE ACTIVE IN ANEMII FERIPRIVE 
III.1. FIERUL 
III.2. CUPRUL 
III.3. COBALTUL
4 MEDICAMENTE ACTIVE ÎN ANEMII DATORITĂ DEFICITULUI ÎN FACTORI DE MATURARE A ERITROCITELOR
IV.1. CIANOCOBALAMINĂ
IV.2. ACIDUL FOLIC 
5 CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE 

Solutii Oftalmice Oculoguttae

MEMORIU
1. Analgezice antipiretice antiinflamatorii 
I.1 Generalităţi.
I.2 Mecanism de acţiune.
I.3 Reacţii adverse.
2. CLASIFICARE.
II.1 Salicilaţi.
II.2 Analgezice antipiretice din grupa P-aminofenolului.
II.3 Derivaţi de pirazolonă şi pirazolidindionă.
II.4 Acizii indolacetini.
II.5 Antiinflamatorii nesteroidiene din grupa acizilor arilalifatici.
II.6 Fenamaţi
II.7 Oxicami.
3.Medicamente analgezice antipiretice şi antiinflamatorii nestoroidiene înregistrate în România.
Bibliografie.

Solutii Oftalmice Oculoguttae

1. Notiuni despre anatomia ochiului.
1.1. Boli de ochi.
2. Solutii oftalmice.
2.1. Generalitati.
2.2. Prepararea solutiilor oftamice.
2.3. Filtrarea solutiilor oftalmice.
2.4. Rolul ph-ului la prepararea colirelor.
2.5. Prepararea colirelor viscoase.
2.6. Sterilitatea colirelor
2.7. Ambalarea colirelor.
2.8. Colire oficializate in FR X.
3. Produse oftalmologice
3.1. Antiinfectioase.
3.1.1. Antibiotice.
3.1.2. Sulfamide.
3.1.3. Antivirale.
3.1.4. Alte antiinfectioase
3.2. Antiinflamatoare.
3.2.1. Corticosteroizi.
3.2.2. Antiinflamatoare nesteroidiene.
3.3. Antiinflamatoare si antiinfectioase in combinatii.
3.3.1. Corticosteroizi si antiinfectioase in combinatii.
3.4. Antiglaucomatoase si miotice.
3.4.1. Simpatomimetice in tratarea glaucomului
3.4.2. Parasimpatomimetice
3.4.3. Inhibitori ai anhidrazei carbonice
3.4.4. Agenti betablocanti.
3.4.5. Alte preparate antiglaucomatoase 
3.5. Midriatice si cicloplegice
3.5.1. Anticolinergice
3.5.2. Simpatomimetice.
3.6. Decogestionante si antialergice.
3.6.1. Simpatomimetice folosite ca decogestionante
3.6.2. Alte antialergice
3.7. Anestezice locale.
3.8. Produse de diagnostic 
3.8.1. Produse colorate
3.9. Adjuvante chirurgicale
3.9.2. Alte adjuvante chirurgicale 
3.10. Alte produse oftalmologice
3.10.1 Diverse
Concluzii.
Bibliografie.

Mierea şi Produsele din Miere

I Mierea.
I.1 Introducere.
I.2 Generalitati. 
I.3 Recoltarea si extractia mierii. 
I.4 Lichefierea mierii cristalizate.
I.5 Clasificarea mierii. 
I.6 Caracteristicile fizico-chimice ale mierii. 
I.7 Utilizari. 
I.8 Sorturi de miere. 
I.9 Principalele proprietati terapeutice si curative ale mierii. 
II Produse apicole. 
II.1 Polenul. 
II.1.1 Studii actuale asupra compozitiei si valorii nutritive a polenului
II.1.2 Proprietati terapeutice sau curative ale polenului
II.2 Pastura. 
II.3 Laptisorul de matca
II.4 Propolisul. 
II.5 Ceara de albine. 
II.6 Veninul de albine.
II.7 Apilarnilul. 
III Produse apicole in terapie si cosmetica
Concluzii. 
Bibliografie. 

Maleatul de Enalapril

INTRODUCERE . 
1 Generalităţi 
I.1 .Insuficienţa cardiacă 
I.2.Mecanism de acţiune
I.3.Efecte ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei 
I.4.Hipertensiunea arterială.
I.5.Asocierea inhibitorilor enzimei de conversie cu alte medicamente utilizate în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare
2 Maleatul de enalapril 
II.1 .Structura chimică.
II.2.Proprietăţi farmacodinamice
II.3.Proprietăţi farmacocinetice
II.4.Indicaţii terapeutice 
II.5.Contraindicaţii
II.6.Atenţionări şi precauţii speciale 
II.7.Interacţiuni medicamentoase 
II.8.Sarcina şi alăptarea 
II.9.Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
II.10.Reacţii adverse 
II.11.Supradozaj 
II.12.Doze şi mod de administrare 
3 Compoziţie
III.1. Compoziţia comprimatelor 
III.2.Excipienţii 
4 Tehnologia de fabricaţie a comprimatelor de enalapril
IV.1 .Formularea comprimatelor şi alegerea procesului tehnologic.
IV.2.Cântărirea materiilor prime.
IV.3.Etapele procesului de granulare.
IV.4.Comprimarea.
IV.5.Ambalarea.
5 Produse medicamentoase cu enalapril autorizate în România 
6 Concluzii şi recomandări 
BIBLIOGRAFIE 

Analiza Farmaciei

I ANALIZA FIRMEI I.1Prezentarea firmei I.2 Caracterizarea firmei I.3 Segmentare I.4 Piata tinta II CONFIGURAREA PRODUSULUI II.1 Compartimentul de marketing-atributiile si actiunile sale II.1.1 Sistemul de informatii de marketing II.2 Linia de produse II.3 Ciclul de viata II.4 Marci concurente II.5 Diferentierea marcii IIII CONFIGURAREA PROMOVARII III.1 Reclama produselor III.2 Promovarea vanzarilor III.3 Vanzarea personala IV CONFIGURAREA PRETULUI IV.1 Factorii care influenteaza pretul IV.2 Strategia de pret IV.3 Nivelul pretului V CONFIGURAREA DISTRIBUTIEI V.1 Extinderea teritoriala a retelei V.2 Intensitatea retelei de distributie V.3 Structura canalelor de distributie

Vitamine Hidrosolubile

1. Scurt istoric despre vitamine. 
2. Notiuni despre vitamine. 
2.1. Generalitati.
2.2. Rolul vitaminelor in organism.
2.3. Clasificarea vitaminelor.
3. Vitamine hidrosolubile.
3.1. Vitaminele B. 
3.1.1. Vitamina B1. 
3.1.2. Vitamina B2. 
3.1.3. Vitamina B6.  
3.1.4. Vitamina B5. 
3.1.5 Vitamina B12. 
3.1.6. Vitamina B3(PP). 
3.1.7 Alte vitamine din grupa B.
3.2. Vitamina C. 
3.3. Vitamina PP.
Concluzii.
Bibliografie.

Antibiotice Beta-Lactamice-Peniciline

1. Antibiotice 
1.1 Generalitati 
1.2 Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor 
1.3 Alegerea tratamentului cu antibiotice
1.4 Indicatii, contraindicatii si reactii adverse ale antibioticelor si chimioterapicelor
2. Antibiotice cu spectru larg
2.1 Penicilinele 
2.1.1 Structura generala a penicilinelor 
2.1.2 Proprietatile penicilinelor
2.1.3 Peniciline de semisinteza 
2.1.4 Benzilpenicilina (penicilina G) 
2.1.5 Penicilinele de depozit 
2.2 Cefalosporine sau cefeme 
2.3 Macrolide 
2.4 Aminoglicozidele 
2.5 Tetraciclinele 
2.6 Cloramfenicolul 
2.7 Sulfamidele
3. Antibiotice – medicamente 
Concluzii 
Bibliografie 

Produse Fitoterapeutice Hofigal

I.Cunostinte generale despre recoltarea Plantelor Medicinale 
II Principalele produse medicamentoase 
III Cosmetice 
IV Uleiuri 
V Extracte din plante 
VI Tincturi 
VII Extracte uleioase 
Concluzii 
Bibliografie 

Acid Acetilsalicilic 100g

I. SUBSTANŢA ACTIVĂ
I. 1. Metoda de obţinere a substantei active
I. 2. Proprietati fizico-chimice a substantei active
I. 3. Metode de analiza a substantei active
I. 4. Proprietati farmacologice a substanei active
II. FORMA FARMACEUTICA
II. 1. Formula de fabricatie
II. 2. Descrierea procesului tehnologic si a echipamentelor folosite
II. 3. Metode de analiza a formei farmaceutice (fizico-chimica si microbiologica)
III. REGULI DE BUNA PRACTICA DE FABRICATIE
IV. BIBLIOGRAFIE

Analgezice şi Antipiretice

1. INTRODUCERE 
2. BAZELE FIZIOPATOLOGICE 
2.1. FIZIOLOGIA TERMOREGLARII
2.1.1. Homeostazia termica 
2.1.2. Termogeneza 
2.1.3. Termoliza
2.1.4. Reglarea temperaturii corpului 
2.1.5. Tulburari ale termoreglarii
2.2. FIZIOPATOLOGIA DURERII 
2.1. Durerea 
2.2. Pragurile durerii
2.3. Cauzele durerii 
2.4. Importanta durerii 
3. BAZE FARMACODINAMICE 
3.1. Actiune analgezica 
3.2. Actiune antipiretica ( Febrifuga) 
3.3. Clasificare 
4. BAZE FARMACOTOXICOLOGICE 
4.1. Farmacoterapie
4.2. Indicatii terapeutice
4.3. Farmacoepidemiologie
5. REPREZENTANTI. MEDICATIE. 
5.1. Clasificare 
5.2. Alte analgezice si antipiretice 
5.3. Preparate homeopate 
6. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE 

Vitaminele şi Rolul lor în Alimentaţie

Argument 
1 Definirea, nomenclatura şi clasificarea vitaminelor 
I.1. DEFINIREA VITAMINELOR
I.2. NOMENCLATURA ŞI CLASIFICARE
I.3. PREZENTAREA PRINCIPALELOR GRUPE DE VITAMINE
2 Proprietǎţi fizico-chimice ale vitaminelor 
3 Dozarea şi determinarea vitaminelor 
III.1. Vitamine liposolubile
III.2. Vitamine hidrosolubile
4 Rolul vitaminelor în alimentaţie 
5 Norme de protecţia muncii în laborator 
Bibliografie 

Microorganisme în Industria Farmaceutică

1 Introducere 
1.1.- Agenţi biologici utilizaţi în biotehnologia farmaceutică 
1.2.-Tipuri de produse utilizate în industria farmaceutică 
1.3.-Flora bacteriană 
2. Antibioticele 
2.1.Generalităţi 
2.2.- Clasificarea antibioticelor 
2.3.-Tipuri de antibiotice 
3 Aplicaţii terapeutice ale produselor biotehnologice probiotice 
3.1.-Importanţa bacteriilor 
3.2.-Probioticele
3.3.-Lactobacillus murinus Hik-3 
4 Bibliografie 

Vitaminele Hidrosolubile

I. Memoriu justificativ
II. Introducere
II.1.7. Vitamina M ( Acidul Folic )
II.1.8. Vitaminele nicotinice
II.1.9. Mezoinozitolul
II.1.10. Vitamina H1
II.1.11. Acidul pantotenic (vitamina B)
II.1.12. Vitamina A ( Biotina)
II.1.13. Colina
II.1.14. Vitamina T
II.2. Vitamina C
II.3. Vitaminele P
II.1.4. Concluzii
II.1.5. Bibliografie

Principiul al Doilea al Termodinamicii

CUPRINS 
1 . ENUNTAREA CELUI DE AL DOILEA PRINCIPIU AL TERMODINAMICII 
2.TRANSFORMĂRI CICLICE 
3. CICLUL CARNOT 
4. INTEGRALA LUI CLAUSIUS PENTRU CICLU ŞI EVOLUŢIE REVERSIBILE 
4.1.Pentru ciclu reversibil 
4.2.Pentru o evoluţie reversibilă 
4.3.Concluzii
5. INTEGRALA LUI CLAUSIUS PENTRU CICLU ŞI EVOLUŢIE IREVERSIBILE
5.1.Pentru ciclu ireversibil 
5.2.Pentru evoluţie ireversibilă 
5.3.Concluzii:
6. Semnificaţia entropiei şi expresia matematică a PT2 
6.1 Frecarea, cauză a ireversibilităţii proceselor 
6.2 Calculul variaţiei de entropie 
6.3 Diagrame entropice 
6.4 Exergie si Anergie 
6.5.Randamentul exergetic
Bibliografie 

Reflectarea Fenomenului de Violenţă în Presa Scrisă

Introducere
1.Ce reprezinta fenomenul de violenta 
1.1. Definitie si concept. Precizari terminologice 
1.2. Modele si teorii explicative ale fenomenului de violenta
1.2.1. Modelul biologic bazat pe notiunea de instinct
1.2.2. Modelul psihologic bazat pe notiunea de frustrare (raportul frustrare-agresivitate)
1.2.3. Modelul socio-cultural al comportamentului agresiv 
1.3. Diverse tipologii ale violentei si agresivitatii 
1.4. Surse de influenta ale agresivitatii 
2.Mass-media – sursa de influentare a violentei si agresivitatii
2.1. Teoria învatarii sociale 
2.2. Teoria catharsisului 
2.3. Teoria amplificarii deviantei
2.3.1. Agresivitatea si violenta – fenomene particulareale comportamentului deviant
2.3.2. Amplificarea deviantei 
3.Senzationalul si influenta mediatica
3.1. Definirea senzationalului în presa scrisa
3.1.1. Violenta, o „moneda tocita” de ziare
3.1.2. Metodologie
3.1.3. Obiectivele analizei
3.1.4. Ipoteze de lucru
3.1.5. Constatari principale
3.1.6. Concluzii 
3.1.7. Caracterul evident comercial si senzational al unor publicatii sau programe TV
3.2. Efectele sociale ale consumului de presa scrisa
3.2.1. Efectele mass-media
3.2.2. Relatia media-societate
3.2.3. Relatia functionala media-societate
3.2.4. Resurse mediatice în plan actional 
4.Reflectarea în presa scrisa a fenomenului de violenta si agresivitate
4.1. Analiza de continut a titlurilor publicatiilor periodice :
4.1.1.Ziua – între adevar si informatie
4.1.2.Evenimentul zilei – între necesar si senzational
4.1.3.National – între senzatie si adevar
4.2. Analiza de continut privind relatia între violenta/agresivitate si cotidianele analizate
5.Combaterea si prevenirea fenomenului de violenta
5.1. Combaterea si prevenirea fenomenului de violenta din perspectiva institutiilor implicate
5.2. Reglementari legislative
5.3. Reglementari deontologice
5.4. Propuneri
Concluzii 
Bibliografie 
Anexe 

Analiza Guvern

CUPRINS:
I. Motivatie, prezentarea organizatiei
II. Critica surselor
III. Prezentarea si interpretarea profilelor de imagine
IV. Concluzii
V. Bibliografie
VI. Anexe

Campania de Televiziune

I. Introducere 
1.Campania de televiziune 
I.1. Tipuri de campanie 
I.2. Etapele de planificare strategica 
2.Definirea problemei de solutionat 
II.1. Gestionarea cererii în interiorul organizatiei 
II.2. Cum se defineste o problema 
II.3. Dosarul de informare 
II.4. Caietul de sarcini 
II.5. Alegerea unei firme de relatii publice 
3.Analiza situatiei 
III.1. Redefinirea problemei 
III.2. Cercetarea 
III.2.1 Pregatirea cercetarii 
III.2.2. Culegerea informatiei 
III.2.2.1 Ancheta 
III.2.2.2. Analiza documentelor 
III.2.2.3. Experimentul 
III.2.3. Valorificarea informatiei
III.3. Raportul de cercetare 
4.Cunoasterea publicului 26
IV.1. Publicurile organizatiei 26
IV.2. Publicul-tinta 27
IV.2.1. Profilul publicului-tinta 27
IV.2.2. Modelul de comportament al publicului vizat 28
IV.3. Comportamentul telespectatorilor din România 30
5.Obiectivele 32
V.1. Sarcinile propuse si asumate în cadrul campaniei 32
V.2. Gradul de îndeplinire 34
V.3. Perioada de timp 35
6.Axa campaniei 36
7.Strategia 38
VII.1. Comunicarea de masa si construirea întelesului 38
VII.2. Strategii teoretice ale comunicarii de masa în scopul convingerii 39
VII.2.1. Strategia psihodinamica 39
VII.2.2. Strategia socioculturala 41
VII.2.3. Strategia de construire a semnificatiei 43
VII.3.Principalele sarcini pe care le au de îndeplinit strategiile 44
VII.3.1. Captarea atentiei publicului-tinta 44
VII.3.2. Stimularea unei atitudini pozitive 44
VII.3.3. Provocarea unui comportament anume 45
8.Mesajul 
VIII.1. Mesajul campaniei 
VIII.1.1. Principiile de baza 
VIII.1.2. Tipuri de mesaje 
VIII.1.3. Conceperea mesajului 
VIII.2. Mesajul audiovizual 
VIII.2.1. Caracteristicele mesajului audio-vizual 
VIII.2.2. Structura mesajului audio-vizual 
9.Productia de televiziune 
IX.1. Elemente de management al productiei 
IX.1.1. Preproductia 
IX.1.2. Procesul de productie 
IX.1.3. Post-productia 
IX.2. Genuri majore în audiovizual 
IX.2.1. Stirea de televiziune 
IX.2.2. Reportajul 
IX.2.3. Interviul 
IX.2.4. Documentarul 
10.Bugetul si calendarul 
X.1 Bugetul 
X.1.1. Cum se stabileste un buget 
X.1.2. Elementele bugetului 
X.2. Calendarul activitatilor 
11.Evaluarea 
XI.1. Evaluarea planului
XI.2. Cercetarea audientei 
Studii de caz: Mari Români 
Învinge apele 
Concluzii 
Bilbliografie 

Vedetismul în Audiovizual

Argument.
1. Audiovizualul, creator de vedete.
I.1 Evolutia si diversitatea audiovizualului.
I.2 Aparitia vedetismului. Procesul de formare al vedetelor
I.3 Vedetele, prezente in toate domeniile in audiovizual.
I.4 Efectele negative ale vedetismului exagerat. .
2. Lumea vedetelor, o lume expusa interpretarii
II.1 Vedetismul, spatiul aprecierii sau criticii.
II.2 Vedetismul fortat, exagerat si aparitia falselor vedete .
II.3 Viata particulara a vedetelor expusa in audiovizual.
II.4 Efectele vedetismululi asupra publicului consumator de media
3. Studiu de caz. Emisiunea No Comment (Prezentarea vedetelor Monica si Irinel Columbeanu).
Concluzii la studiul de caz .
4.Concluzii.
ANEXE.
BIBLIOGRAFIE.

Impactul Mass-Media Asupra Creării Imaginii Liderului Politic

INTRODUCERE 
1.Mass-media-imagemakerul politicianului 
I.1 Relaţia dintre mass-media şi liderul politic 
I.2 Mass-media-actorul politic-electoratul: aspecte definitorii ale dialogului tridimensional
I.3 Mass-media-gestionarul imaginii liderului politic: abordare funcţională 
2.Promovarea liderului politic în presa internaţională 
II.1 Manipulare prin mass-media: impactul asupra percepţiei imaginii liderului politic de către opinia publică 
II.2 Rolul mass-media în crearea brandului de imagine politică 
II.3 Tehnologiile PR-ului negru şi războiul mediatic vs crizele de imagine
3.Promovarea imaginii liderului politic în presa autohtonă (studiu de caz) 
III.1 Strategii de promovare a imaginii liderilor politici 
III.2 Studiu de caz:. Strategiile de imagine a politicienilor 
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE
ANEXĂ

Impactul Mass Mediei în Comportamentul Publicului

INTRODUCERE
1 Mass media şi influenţa sa asupra publicului
I.1 Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul mass mediei
I.2 Relaţia public – mass media
I.3. Influenţa mass mediei asupra publicului
I.4. Comunicarea televizuală şi impactul acesteia asupra publicului
2. Mass media şi contribuţia sa la constituirea şi direcţionarea comportamentului publicului. Studiu de caz.
II.1 Mass media sub imperiul violenţei
II.2. Impactul mass mediei asupra publicului
II.2.1 Impactul mass mediei asupra publicului matur
II.2.1 Impactul mass mediei asupra copiilor
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Relaţia de Reciprocitate dintre Sistemul Mass Media şi cel Politic

1.ROLUL POZITIV AL MASS-MEDIA LA DEZVOLTAREA DEMOCRAŢIEI
I.1. Rolul pozitiv al mass-media în dezvoltarea democraţiei
I.2. Criza democraţiei contemporane
I.3. Responsabilităţile mass-media în criza politicului
I.4. Remedii la actuala situaţie
2.RELAŢIA MASS-MEDIA CU PARTIDELE POLITICE
II.1 Interdependenţa politic – mass-media
II.2 Fabula despre servitori şi cea de-a patra putere
II.3 Patru modele ale formării opiniei publice
3.LIBERTATEA OPINIEI PUBLICE: PREMISĂ ŞI EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI
4.ANALIZA PREZENTĂRII DOCTRINELOR POLITICE PE PIAŢA MEDIA AUTOHTONĂ

Tehnici Promoţionale

I. STUDII DE CAZ
I.1. Impactul publicităţii asupra copiilor 
I.2. Mesajele subliminale 
II. ARTICOLE
II.1. Impactul publicităţii TV asupra copiilor
II.2. Cum sunt influenţaţi copiii de recamele TV 
II.3. Reclamele au un impact negativ asupra copiilor 
II.4. Copiii de 6 ani, cei mai mari consumatori de publicitate 
II.5. Când adultii fug de reclame, copiii rămân în faţa televizorului pentru a prelua mesajele 
II.6. Misterul mesajelor subiminale 
II.7. Mesajele subliminale din mass media
II.8. Mesajele subliminale 
II.9. Cum puteţi fi manipulaţi cu ajutorul mesajelor subliminale 

Critica Publicităţii

Introducere  1. Publicitate. Definiţii  2. O incursiune în istoria publicităţii  3. Reclama  4. Cadrul legislativ  5. Influenţa reclamelor în Mass-Media Concluzii

Proiect Relaţii publice

CUPRINS
Introducere 
1. Metodologia campaniei de relatii publice 
2. Campania de relatii publice pentru postul de radio ,,Radio Râmnicu Sărat’’ 
Concluzii 
Bibliografie 

Designul Mesajului - Strategii de Construire a Mesajului in Relatii Publice

INTRODUCERE
1.Mesajul.
2.Redactarea mesajelor publicitare.
3.Principiile de design ale mesajului.
4.Strategii de distribuire a mesajelor.
CONCLUZII.
PARTE PRACTICĂ

Efecte ale Mass-Media - Televiziunea de Nisa

INTRODUCERE 
1. Cosumul mass media 
1.1Repere teoretice 
1.2 Mass media şi opinia publica 
1.3 Mass media şi persuasiunea 
1. 4 Rating şi audienţă 
1.4.1Teoria aşteptărilor faţă de media 
1.4.2 Modelul acţiunii sociale elaborat de Renckstorf 
1.4.3 Receptarea şi decodificarea de către audienţă 
1.4.4 Un model al codificării şi decodificării 
1.4.5 Modelul discursiv 
1.4.6 Cum să ajungi la audienţă, alegerile şi evaluările făcute de audienţă 
1.4.6.1 Alegerea programelor TV 
1.4.6.2 Evaluarea programelor TV
1.5 Tendinţa de tabloidizare a televiziunilor 
2 Studiu de caz- Fenomenul de nişare a televiziunilor în România 
2.1 Piaţa de nişă 
2.2 Televiziunile de nişă 
2.3 Nişa de ştiri
2.4 Nişa de sport  
2.5 Nişa muzicală 
2.6 Televiziunile de business 
CONCLUZIE 
BIBLIOGRAFIE 
ANEXE

Influenţa Mass-Mediei asupra Comportamentului Agresiv

CUPRINS
I.AGRESIVITATEA-TRASATURA INVATATA
I.1 Agresivitatea ca trasatura invatata
I.2 Agresivitatea umana
I.3 Modelul invatarii sociale
II.INFLUENTA DIVERSILOR FACTORI ASUPRA PERSONALITATII TANARULUI
II.1 Muzica
II.2 Filmele
II.3 Televiziunea
II.4 Desene animate
III.FUNCTIA AMBIGUA A TELEVIZIUNII.TEZE DE BAZA
III.1 Abordarea catartica
III.2 Analize facute in stimuli agresivi
III.4 Intarirea
III.5 Cultura violentei
IV.EFECTELE VIOLENTEI TELEVIZATE SI MASURI CARE POT FI LUATE
IV.1 Efectele violentei televizate
IV.2 Simptome
IV.3 Masuri care pot fi operate
V.STUDIU DE CAZ

Proiectarea şi Crearea unui Web Server

INTRODUCERE 
I. INTERNET, WEB-SERVERE, JAVA - MIEZUL CIVILIZAŢIEI 
I.1 REŢEA GLOBALĂ – WORLD WIDE WEB (WWW) 
I.2 WEB-SERVERELE 
I.3 EXEMPLE DE POLITICI ALE WEB-SERVERELOR 
I.4 JAVA PENTRU CREAREA WEB-SERVERULUI 
I.4.1 FIRE DE EXECUŢIE
I.4.2 SINCROMIZAREA FIRELOR DE EXECUŢIE 
I.5 ADRESA UNIVERSALĂ A RESURSELOR URL
I.6 CÂTE CEVA DESPRE JAVA VIRTUAL MASHINE(JVM) 
I.6.1 COMPONENTELE JVM 
I.6.2 ARHITECTURA MAŞINII VIRTUALE 
II. DESCRIEREA GENERALĂ A LIMBAJULUI DE POO JAVA ORIENTAT PE LUCRUL CU REŢEAUA 
II.1 BAZELE LUCRULUI ÎN REŢEA 
II.2 VIZIUNEA GENERALĂ A SOCKETURILOR 
II.3 CLIENT – SERVER 
II.4 SOCKETURILE REZERVATE 
II.5 JAVA ŞI REŢEAUA 
II.5.1 IP ADRESELE 
II.6 CREAREA APLICAŢIILOR DE REŢEA ÎN JAVA 
II.6.1 CLASSA INETADDRESS 
II.6.2 FOLOSIREA URL 
II.6.3 CLASSA URLCONNECTION 
II.7 SOCKETURILE TCP/IP ALE SERVERELOR ÎN JAVA 
III. DESCRIEREA WEB-SERVERULUI “SLAVIKWEBSERVER1.0” 
III.1 CLASSA MIMEHIDER 
III.2 CLASSA HTTPRESPONSE 
III.3 CLASSA URLCASHEENTRY 
III.4 INTERFAŢA LOGMESSAGE 
III.5 CLASSA PRINCIPALĂ HTTPD 
III.6 INTERFAŢA GRAFICĂ 
IV. PROTECŢIA MUNCII 
IV.1 ANALIZA CONDIŢIILOR DE MUNCĂ , TEHNICA SECURITĂŢII 
IV.2 NOŢIUNI DESPRE ELECTROTRAUMATISM 
IV.3 CALCULAREA PROTECŢIEI “LEGAREA LA NUL” 
V.PROIECTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A PROIECTULUI 
V.1 SITUAŢIA GENERALĂ 
V.2 ETAPELE DE PROIECTARE 
V.3 ETAPELE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE. 
V.4 EVALUAREA ECONOMICĂ A PROIECTULUI 
V.5 DETERMINAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A PROIECTULUI 
CONCLUZIE 
BIBLIOGRAFIE 
ANEXE

Stilul Publicistic

I Argument 
II Repere ale istoriei presei 
II.1 Scurt istoric al mijloacelor de comunicare 
II.2 Primele vârste ale presei româneşti 
III Stilul publicistic. Definire. Caracteristici. 
III.1 Consideraţii asupra stilului publicistic. 
III.2 Repere lingvistice caracteristice  
IV Eterogenitatea stilului publicistic 
IV.1 Presa scrisă - exprimare şi aproximare 
IV.2 Procedee metalingvistice utilizate în stilul publicistic
IV.3 De la stilul publicistic la stilul jurnalistului. 
IV.4 Pamfletul românesc, formă de manifestare a scrisului literar. 
V Titlul. Tipuri de titlu în presa scrisă. 
V.1 Titlul verbal şi titlul nominal 
V.2 Titlul narativ 
V.3 Titlul incomplet 
V.4 Desemnarea epică în titlu 
V.5 Desemnarea personajelor in titlu 
VI Genurile presei. Particularităţi de redactare. 
VI.1 Ştirea de presă. Trăsături şi funcţii specifice
VI.2 Ştirea de radio 
VI.3 Ştirea de televiziune 
VI.4 Ştirea de agenţie
VII Genurile redacţionale în presa scrisă 
VII.1 Ştirea 
VII.2 Feature 
VII.3 Reportajul 
VII.3.1 Clasificarea reportajelor 
VII.4 Interviul 
VII.4.1 Definiţii. Trăsături şi funcţii specifice 
VII.4.2 Titrarea interviului 
VII.4.3 Tipuri de interviu
VII.5 Ancheta de presă 
VII.5.1 Consideraţii generale 
VII.5.2 Ancheta de presă. Tipuri de anchete. 
VII.6 Editorialul 
VII.7 Relatarea 
VII.8 Portretul 
VII.9 Pamfletul 
VII.10 Recenzia
VII.11 Eseul 
VIII Mass-media mileniului III. Online journalism 
VIII.1 Evoluţia tehnologică şi comunicarea de masă. 
VIII.2 Specificul jurnalismului on-line 
VII.3 Documentarea şi scriitura în presa on-line 
IX Stilul publicistic: evoluţie sau involuţie? Un studiu de caz. 
IX.1 Limba română în presa scrisă 
IX.2 Limba română în audio-vizual
Concluzii 
11 Bibliografie 

Programe TV Destinate Copiilor - Violenţa în Desenele Animate

Introducere
1. Televiziunea în viaţa cotidiană
1.1. Aspecte istorice. De la spaţiu public la opinia publică 
1.2. Mijloacele de comunicare ca sisteme sociale 
1.4. Dezvoltarea industriei televiziunii
1.5. Impedimente în calea dezvoltării televiziunii 
1.6. Apariţia televiziunii prin cablu
1.8. Publicul şi aşteptările sale 
2. Mass-media, factor în educaţia copiilor
2.1. Influenţa asupra comportamentului social-moral al copilului 
2.2. Influenţa violenţei media asupra copiilor
3. Copiii şi televiziunea
3.1. Emisiunile tv pentru copii 
3.2. Copilul la televizor
4. Studiu de caz: violenţa în desenele animate
4.1. Apariţia desenelor animate
4.1.1. Caricaturile
4.1.2. Filmul de animaţie în România 
4.1.3. Desenele animate 
4.2. Violenţa în desenele animate
Concluzii
Bibliografie

Aspecte ale Publicităţii - Realizarea Acesteia în Cadrul Companiei Essence

INTRODUCERE.
1.NOŢIUNI GENERALE DESPRE PUBLICITATE
1.1. Conceptul de publicitate.
1.1.1 Scurtă abordare istorică.
1.1.2 Definiţii. Distincţii faţă de alte domenii înrudite.
1.1.3 Elementele publicităţii.
1.2. Funcţiile publicităţii.
1.3. Obiectivele şi rolul publicităţii.
1.4. Elementele unei campanii de publicitate.
2.MEDII UTILIZATE ÎN PUBLICITATE
2.1. Publicitatea în presa scrisă.
2.1.1 Ziarele.
2.1.2 Revistele.
2.2. Televiziunea şi radioul în publicitate
2.2.1 Televiziunea.
2.2.2 Radioul.
2.3. Suporturile electronice în publicitate
2.3.1 Internetul.
2.3.2 Sms-ul.
3.CAMPANIE DE PUBLICITATE PENTRU PARFUMURILE ESSENCE
3.1. Prezentarea firmei şi a produselor.
3.2. Identificarea şi analiza ţintei campaniei publicitare; Definirea obiectivelor.
3.3. Crearea platformei pentru publicitate; Stabilirea bugetului.
3.3.1 Planul campaniei.
3.3.2 Suporturi publicitare utilizate în cadrul companiei.
3.3.3 Stabilirea bugetului.
3.4. Evaluarea eficienţei campaniei.
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE. 

Principiile Terapiei cu Intensitate Modulată

1 Introducere 2 Definirea modularii în intensitate 3 Aportul modularii intensitatii radiatiei în radioterapie 4 Metode de realizare a modularii intensitatii 4.1 Atenuatorii 4.2 Colimatorii multilame 4.3 Baleajul 5 Etapele de realizare a modularii intensitatii radiatiei 5.1 Planificarea inversa 5.2 Secventa lamelor 5.3 Calculul distributiei dozelor 5.4 Controlul, realizarea tratamentelor 6 Modelarea matematica a radioterapiei 6.1 Generalitati 6.2 Criterii ale optimizarii fizice 6.2.1 Criterii ale optimizarii fizice 6.2.1.1 Criterii ale optimizarii fizice simple 6.2.1.1 Criterii ale optimizarii fizice evaluate doza – volum 6.2.2 Criterii biologice ale optimizarii 6.2.2.1 Raspunsul la doza 6.2.2.2 Obiectivele tratamentului tinând cont de  incertitudini 6.3 Obiectivele biologice comparate cu obiectivele fizice 7 Comentarii 8 Verificarea dozimetrica a modularii intensitatii pe un accelerator clasic echipat cu un colimator multilame 8.1 Introducere 8.2 Aparate de iradiere 8.3 Strategia planificarii bazata pe conceptul geometric pentru modularea segmentar a intensitatii 8.4 Determinarea experimentala a distributiilor modulatiei intensitatii radiatiei 8.5 Dozimetria tridimensionala cu gel pe o fantoma antropomorfa 8.6 Controlul calitatii caracteristicilor mecanice 8.7 Verificarea dozimetrica preclinica Bibliografie

Organic-Inorganic Nanocomposites

I Introduction in the properties of nano-sized particles 
I.1 Specific properties of nanoclusters
I.2 Nano-sized metals embedded in polymers 
II Synthesis of organic-inorganic compounds 
II.1 Metal- polymer syntesis 
II.2 Formation of Colloid Nanoparticles 
II.3 Self-Assembly of Colloid Nanoparticles 
II.4 Sol-Gel Deposition 
II.5 Electrostatic Self-Assembly 
III Optical properties of nano-sized particles 
III.1 The Effect of Quantum Confinement on Optical Properties of Low-Dimensional Systems 
III.1.1 Electron in a Quantum Box 
III.1.2 Luminescence 
III.2 Optical Constants of Organic/Inorganic Nanostructures 
III.2.1 Method of Ellipsometry 
III.2.2 Optical Constants of Thin Organic Films 
III.3 Optically Anisotropic Metal–Polymer Nanocomposites 
III.3.1 Applications of dichroic nanocomposites 
IV Experimental studies of the optical properties of organic-inorganic nanocomposites 
IV.1 Influence of nanocrystals on the energy levels and luminescent properties of the polymer matrix in conjugated polymer–dielectric nanocomposites 
V Applications 
Bibliography 

Energia Proceselor din Atmosferă

Bibliografie
1.Considerente generale despre atmosferă 
2.Atmosfera 
II. 1. Limitele atmosferei 
II. 2. Forma atmosferei 
II. 3. Masa atmosferei 
II 4. Densitatea atmosferei 
II. 5. Compoziţia atmosferei 
II. 6. Structura atmosferei 
II. 7. Centurile de radiaţii 
3.Energia proceselor din atmosferă 
III. 1. Sursele de energie ale proceselor din atmosferă 
III. 2. Fluxurile de energie radiantă care străbat atmosfera 
III. 3. Procesele în care se consumă căldura rezultată
din bilanţul radiativ 

Frecarea Internă

I. FRECAREA INTERNĂ
I.1. CONSIDERAŢII GENERALE
I.1.1. Corpul solid linear ideal
I.1.2. Histereza plastică.
I.1.3. Decrementul logaritmic
I.2. FRECAREA INTERNĂ LA METALE FEROMAGNTICE
I.2.1. Componenta QF,-1macro
I.2.2. Efectul pelicular puternic
I.2.3. Efectul pelicular slab
I.2.4. Componenta QF,-1micro-rev
I.2.5. Componenta QF,-1micro-irev
I.2. GENERALITAŢI DESPRE FENOMENUL MAGNETOMECANIC
II. FENOMENUL MAGNETOMECANIC
II.1. MASURAREA FRECARII INTERNE
II.2. REZULTATE EXPERIMENTALE
III. INTERPRETAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE

Studiul Experimental al Efectului Hall

Cuprins 
1. INTRODUCERE 
1.1 Scurt istoric 
2. CONSIDERATII TEORETICE ELEMENTARE 
2.1. Consideratii generale 
2.2 Efectul Hall 
3. SENZORI PE BAZA DE EFECT HALL 
3. 1 Introducere 
3. 2. Senzori Hall de baza 
3.3. Senzori cu semnal de iesire analog 
3. 4. Caracteristici de semnal / caracteristici de putere
3.5. Functia de transfer a senzorului Hall 
3.6. Senzori cu semnal de iesire digital
3.7. Functia de transfer a senzorilor cu iesire digitala
3.8. Caracteristici de intrare ale senzorului cu iesire digitala 
3.9. Caracteristici de iesire ale senzorului cu iesire digitala 
4. REZULTATE EXPERIMENTALE 
4.1 Montaj experimental 
4.2 Rezultate experimentale 
5. CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE 
ANEXA 

Radioactivitate Naturală şi Artificială

1. Introducere
1.1.Expuneri la radiatii si efecte
1.2.Sistemul de protectie
1.3.Nelinistea publica
2. Concepte si marimi
2.1.Radioactivitate si radiatie
2.2.Viteza radiatiilor
2.3.Marimi dozimetrice
3. Radioactivitatea de origine naturala
3.1.Radiatia cosmica
3.2.Radiatii Gamma terestre
3.3.Produsele de dezintegrare ale radonului
3.4.Radioactivitatea alimentelor
3.5.Doza totale
4. Radioactivitatea de origine artificiala
4.1.Tratamente medicale
4.2.Depuneri radioactive de la experientele cu arme nucleare
4.3.Deversari in mediu
4.4.Expunere profesionala
4.5.Alte surse radioactive
4.6.Doze totale
4.7.Accidentul de la Cernobîl
5. Efectele radiatiilor
5.1.Vatamari Imediate
5.2.Boli maligne
5.3.Publicatiile natiunilor unite
5.4.Defecte ereditare
5.5.Relatiile dintre doza si risc la doze mici
5.6.Recomandarile internationale
5.7.Riscul colectiv
5.8.Alte efecte intarziate
5.9.Iradierea in timpul sarcinii
5.10.Evidenta personalului care lucreaza cu radiatii
6. Sistemul de protectie radiologica
6.1.Principii de baza
6.2.Scopul aplicarii recomandarilor
6.3.Acceptabilitatea unui procedeu
6.4.Reducerea la minim a dozelor
6.5.Tehnici ajutatoare de analiza cantitativa
6.6.Limite pentru doze
6.7.Eficacitatea protectiei
6.8.Protectia populatiei
6.9.Riscul national
6.10.Controale legale
7. Reactorii nucleari
7.1.Tipuri de reactori
7.2.Schema reactorului
7.3.Radioactivitatea si puterea dezvoltata
7.4.Securitatea reactorului
7.5.Consecintele unui accident nuclear
7.6.Cum se poate face un proiect asigurat la accidente
7.7.Masuri pentru cazuri de forta majora
7.8.Cum se alege un amplasament
7.9.Perspective ale securitatii reactorilor
8. Deseuri radioactive
8.1.Ciclul combustibilului nuclear
8.2.Categorii de deseuri
8.3.Administrarea deseurilor
8.4.Deseuri cu activitate mica si intermediara
8.5.Evaluari ale riscului
8.6.Deseuri cu activitate ridicata
8.7.Criterii pentru luarea deciziilor
8.8.Consideratii sociale