CAPITOLO I –VITA E OPERA DI LUIGI PIRANDELLO
I. 1. Introduzione nel mondo pirandelliano
I. 2. Il mondo novellistico pirandelliano
CAPITOLO II – MOTIVI PRINCIPALI PRESENTI NELLE NOVELLE DI PIRANDELLO
2.1. Ironia e comicità in Pirandello: l’avvertimento ed il
sentimento del contrario
2.2. Critica della classe borghesi
2.3.1. La psicologia dei personaggi di Pirandello e la psicanalisi
di Freud
2.4. L’humus regionale
2.5. Il profilo “sbagliato” del mondo provinciale e borghese
CAPITOLO III - IL SIGNIFICATO STORICO DELLA SCELTA CONTENUTISTICA
3.1. Il realismo – punto di partenza dell’opera pirandelliana
3.2. La società in profonda crisi morale espressa come dramma
universale dell’uomo
3.3. La funzione dell’umorismo pirandelliano
3.5.2. Intrusione dell’autore
CAPITOLO IV - IL LINGUAGGIO MENTALE DEI PERSONAGGI LETTERARI
4.1. La tecnica del “soliloquio”
4.2. La filosofia “del lontano”
4.3. Il dibattito interiore dei personaggi
CAPITOLO V - LE NOVELLE PIRANDELLIANE – SOGGETO PER I FILM
5.1. L’opera dell’autore siciliano - un trattato improprio di
psicanalisi
Nivelul fizic al sistemului de comunicatie GSM
Cuprins
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CĂTRE SISTEMELE RADIO
MOBILE CELULARE
1.1. Scurt istoric
1.2.Standarde
3. Aspectul comercial al comunicaţiilor celulare
1.4.Tranziţia de la sistemul celular analogic la sistemul digital
1.5. Aspecte economice şi politice
C A P I T O L U L I I
SISTEMUL DIGITAL CELULAR DE TELEFONIE MOBILĂ PAN-EUROPEAN GSM
Istoricul sistemului GSM
2.2. Servicii oferite de un sistem GSM
2.3. Conceptul celular
2.4.Arhitectura sistemului celular
2.4.1.Descrierea unităţilor componente
2.4.1.1.Staţia mobilă (MS)
2.4.1.2. Modul de identificare al abonatului
2.4.1.3. Descrierea celulelor
2.4.1.4. Descrierea MSC – Mobile Switching Center
2.4.1.5. GMSC – Gate-way Mobile Services Switching Center
2.4.1.6. Bazele de date ale MSC ( VLR, EIR )
Bazele de date ale GMSC ( OMC, AC, HLR )
1. Legături MSC1 – MSC2. Standardul IS41
2. Descrierea terminalelor mobile
Localizarea abonaţilor şi realizarea convorbirilor
2.5.1 Înregistrarea ( Registration )
2.5.2. Stabilirea convorbirii
2.5.3. Realizarea convorbirilor
2.5.4. Asigurarea legăturii în cursul deplasării abonatului mobil
( Handover )
2.5.5. Procesarea unor apeluri speciale
2.5.6. Parametrii de securitate
2.5.6.1. Autentificare ( AC )
2.5.6.2. Cifrarea
2.5.6.3. Identitatea temporară a abonatului mobil (TMSI – Temporary
Mobile Subscriver Identify)
2.6. Transmisii de date într-o reţea celulară digitală
2.6.1. Folsirea unui circuit de comutare pe un canal al reţelei
celulare
2.6.2. Folosirea pachetelor de date digitale într-o reţea celulară
CDPD
C A P I T O L U L I I I
NIVELUL FIZIC
3.1.Accesul trunchiat la sistem
3.1.1.Accesul multiplu prin divizarea frecvenţei ( FDMA – Frequency
Division Multiple Acces )
3.1.2. Acesul multiplu cu divizarea în timp ( TDMA – Time Division
Multiple Acces )
3.1.3. Accesul multiplu cu divizarea spaţiului ( SDMA – Space Division
Multiple Acces )
3.1.4. Accesul multiplu prin divizarea codului ( CDMA – Code Division
Multiple Acces )
3.1.5. Operarea duplex
3.1.5.1. Divizarea duplex a frecvenţei ( FDD – Frequency Division
Duplex )
3.1.5.2. Divizarea duplex a timpului ( TDD – Time Division Duplex )
3.2. Canalul radio
3.2.1. Probleme
3.2.2. Caracteristicile canalului radio
3.2.2.1. Condiţii statice
3.2.2.2. Condiţii dinamice
3.2.3. Analize cantitative ale canalului radio
3.2.4. Funcţionarea subsistemului radio. Structura semnalelor utilizate
3.2.5. Factori de limitare şi câteva soluţii
3.3. Frecvenţele în sistemul GSM
3.3.1. Numărul canalelor
3.3.2. GSM de bază
3.3.3. GSM extins
3.4. Nivelele de putere în radiofrecvenţă
3.5. Transmisiile pe canalele radio
3.5.1. Cadrul TDMA
3.5.2. Divizarea duplex în timp ( TDD – Time Division Duplex)
3.7. Avansul de timp şi controlul puterii
3.8. Structura ferestrelor
3.8.1. Fereastră normală
3.8.2. Fereastră de acces
3.8.3. Fereastră de corecţie a frecvenţei
3.8.4. Fereastră de sincronizare
3.9. Dimensiunea celulei
3.10. Canale logice
3.10.1. Canale de trafic
3.10.2. Canale de control
3.11. Structuri de cadru
3.11.1. Combinaţii de canale
3.11.2. Structură de cadre pentru canalele de trafic
TCH/F – Combinaţia 1
3.11.3. Structura cadrelor pentru semnalizare (51 de cadre)
3.11.4. Canalul difuzat într-o celulă (CBCH-Cell Broadcast Channel)
3.12. Exemplu de funcţionare a unei staţii mobile
3.12.1. Sincronizarea cu reţeaua
3.12.2. Localizarea datelor actualizate
3.12.3. Stabilirea convorbirii
3.13.1. Cerinţele pentru transcoderul vocal în sistemul GSM
3.13.2. Funcţionarea transcoderului vocal în sistemul GSM
3.13.2.1. Codor liniar predictiv şi analiza regulată cu puls de excitaţie
3.13.2.2. Analizor cu predicţie pe termen lung (LTP – long term prediction
analysis)
3.13.2.3. Transmisie discontinuă (DTX)
3.14. Codarea canalului
3.14.1. Codarea datelor vocale
3.14.2. Reordonarea, restructurarea şi internivelarea
3.14.3. Codarea canalelor ce transmit date (nu transmit date vocale)
3.14.3.1. Canalul cu rata 9,6 kbps
3.14.3.2. Canalul cu rata de 2,4 kbps
3.14.4. Codarea canalelor ce transmit semnalizări
3.14.5. Cifrarea
3.15. Modulaţia digitală
3.15.1. ASK, FSK şi PSK
3.15.2. Reprezentarea I/Q
3.15.3. BPSK (Binary Phase Shift Keying)
3.15.4. QPSK (Quadrature Phase Shift Keying)
3.15.5. Biţi şi simboluri
3.15.6. Zgomot şi erori
3.15.7. GMSK (Gaussian Minimim Shift Keying)
3.16. Saltul de frecvenţă
C A P I T O L U L I V
C O N C L U Z I I
Bibliografie
Pagini 109
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CĂTRE SISTEMELE RADIO
MOBILE CELULARE
1.1. Scurt istoric
1.2.Standarde
3. Aspectul comercial al comunicaţiilor celulare
1.4.Tranziţia de la sistemul celular analogic la sistemul digital
1.5. Aspecte economice şi politice
C A P I T O L U L I I
SISTEMUL DIGITAL CELULAR DE TELEFONIE MOBILĂ PAN-EUROPEAN GSM
Istoricul sistemului GSM
2.2. Servicii oferite de un sistem GSM
2.3. Conceptul celular
2.4.Arhitectura sistemului celular
2.4.1.Descrierea unităţilor componente
2.4.1.1.Staţia mobilă (MS)
2.4.1.2. Modul de identificare al abonatului
2.4.1.3. Descrierea celulelor
2.4.1.4. Descrierea MSC – Mobile Switching Center
2.4.1.5. GMSC – Gate-way Mobile Services Switching Center
2.4.1.6. Bazele de date ale MSC ( VLR, EIR )
Bazele de date ale GMSC ( OMC, AC, HLR )
1. Legături MSC1 – MSC2. Standardul IS41
2. Descrierea terminalelor mobile
Localizarea abonaţilor şi realizarea convorbirilor
2.5.1 Înregistrarea ( Registration )
2.5.2. Stabilirea convorbirii
2.5.3. Realizarea convorbirilor
2.5.4. Asigurarea legăturii în cursul deplasării abonatului mobil
( Handover )
2.5.5. Procesarea unor apeluri speciale
2.5.6. Parametrii de securitate
2.5.6.1. Autentificare ( AC )
2.5.6.2. Cifrarea
2.5.6.3. Identitatea temporară a abonatului mobil (TMSI – Temporary
Mobile Subscriver Identify)
2.6. Transmisii de date într-o reţea celulară digitală
2.6.1. Folsirea unui circuit de comutare pe un canal al reţelei
celulare
2.6.2. Folosirea pachetelor de date digitale într-o reţea celulară
CDPD
C A P I T O L U L I I I
NIVELUL FIZIC
3.1.Accesul trunchiat la sistem
3.1.1.Accesul multiplu prin divizarea frecvenţei ( FDMA – Frequency
Division Multiple Acces )
3.1.2. Acesul multiplu cu divizarea în timp ( TDMA – Time Division
Multiple Acces )
3.1.3. Accesul multiplu cu divizarea spaţiului ( SDMA – Space Division
Multiple Acces )
3.1.4. Accesul multiplu prin divizarea codului ( CDMA – Code Division
Multiple Acces )
3.1.5. Operarea duplex
3.1.5.1. Divizarea duplex a frecvenţei ( FDD – Frequency Division
Duplex )
3.1.5.2. Divizarea duplex a timpului ( TDD – Time Division Duplex )
3.2. Canalul radio
3.2.1. Probleme
3.2.2. Caracteristicile canalului radio
3.2.2.1. Condiţii statice
3.2.2.2. Condiţii dinamice
3.2.3. Analize cantitative ale canalului radio
3.2.4. Funcţionarea subsistemului radio. Structura semnalelor utilizate
3.2.5. Factori de limitare şi câteva soluţii
3.3. Frecvenţele în sistemul GSM
3.3.1. Numărul canalelor
3.3.2. GSM de bază
3.3.3. GSM extins
3.4. Nivelele de putere în radiofrecvenţă
3.5. Transmisiile pe canalele radio
3.5.1. Cadrul TDMA
3.5.2. Divizarea duplex în timp ( TDD – Time Division Duplex)
3.7. Avansul de timp şi controlul puterii
3.8. Structura ferestrelor
3.8.1. Fereastră normală
3.8.2. Fereastră de acces
3.8.3. Fereastră de corecţie a frecvenţei
3.8.4. Fereastră de sincronizare
3.9. Dimensiunea celulei
3.10. Canale logice
3.10.1. Canale de trafic
3.10.2. Canale de control
3.11. Structuri de cadru
3.11.1. Combinaţii de canale
3.11.2. Structură de cadre pentru canalele de trafic
TCH/F – Combinaţia 1
3.11.3. Structura cadrelor pentru semnalizare (51 de cadre)
3.11.4. Canalul difuzat într-o celulă (CBCH-Cell Broadcast Channel)
3.12. Exemplu de funcţionare a unei staţii mobile
3.12.1. Sincronizarea cu reţeaua
3.12.2. Localizarea datelor actualizate
3.12.3. Stabilirea convorbirii
3.13.1. Cerinţele pentru transcoderul vocal în sistemul GSM
3.13.2. Funcţionarea transcoderului vocal în sistemul GSM
3.13.2.1. Codor liniar predictiv şi analiza regulată cu puls de excitaţie
3.13.2.2. Analizor cu predicţie pe termen lung (LTP – long term prediction
analysis)
3.13.2.3. Transmisie discontinuă (DTX)
3.14. Codarea canalului
3.14.1. Codarea datelor vocale
3.14.2. Reordonarea, restructurarea şi internivelarea
3.14.3. Codarea canalelor ce transmit date (nu transmit date vocale)
3.14.3.1. Canalul cu rata 9,6 kbps
3.14.3.2. Canalul cu rata de 2,4 kbps
3.14.4. Codarea canalelor ce transmit semnalizări
3.14.5. Cifrarea
3.15. Modulaţia digitală
3.15.1. ASK, FSK şi PSK
3.15.2. Reprezentarea I/Q
3.15.3. BPSK (Binary Phase Shift Keying)
3.15.4. QPSK (Quadrature Phase Shift Keying)
3.15.5. Biţi şi simboluri
3.15.6. Zgomot şi erori
3.15.7. GMSK (Gaussian Minimim Shift Keying)
3.16. Saltul de frecvenţă
C A P I T O L U L I V
C O N C L U Z I I
Bibliografie
Pagini 109
Radioactivitatea cosmogenica in rezervoarele geosferei
1 Cuprins
Introducere…………………………………………………………………… 1
1 Capitolul I Radioactivitatea cosmogenica………………………………… .4
2 1.1.Radiatia corpusculara…………………………………………… 4
3 1.2.Atasarea Be7 de particulele de aerosol…………………………
... 6
4 1.3.Radioactivitatea cosmogenica in rezervoarele geosferei………...12
1.4.Metode de determinare a concentratiei de
Be7…………………..17
Capitolul II Difuzia Be7 in atmosfera……………………………………….19
2.1.Ecuatia generala de difuzie…………………………………… 19
2.2.Ecuatia de difuzie a Be7 ………………………………………. 24
2.3.Parametrizarile utilizate………………………………………. 26
2.3.1.Depunerea umeda…………………………………………….26
2.3.2.Depunerea uscata…………………………………………… 29
2.3.3.Transportul turbulent vertical………………………………..31
2.3.4.Sedimentarea gravitationala………………………… …….33
2.3.5.Schimbul de masa dintre stratosfera si
troposfera…… ……34
2.4.Rezolvarea numerica a ecuatiei de difuzie a Be7
……………… 35
Capitolul III Rezultatele modelului……………………………………….. 39
3.1.Parametrizarile utilizate………………………………………… 40
3.2.Rezultate si discutii privind folosirea modelului
MUDBe7……..44
3.3.Validarea modelului……… ……………………………...49
3.3.1.Comparatia rezultatelor modelului cu valori
medii anuale
masurate ………………………………………………...…...51
3.3.2.Comparatia rezultatelor modelului cu valori medii lunare
masurate………………………………………..…….
.54
Concluzii………………………………………………………………59
Bibliografie……………………………………………………………63
-----------------------
1
Introducere…………………………………………………………………… 1
1 Capitolul I Radioactivitatea cosmogenica………………………………… .4
2 1.1.Radiatia corpusculara…………………………………………… 4
3 1.2.Atasarea Be7 de particulele de aerosol…………………………
... 6
4 1.3.Radioactivitatea cosmogenica in rezervoarele geosferei………...12
1.4.Metode de determinare a concentratiei de
Be7…………………..17
Capitolul II Difuzia Be7 in atmosfera……………………………………….19
2.1.Ecuatia generala de difuzie…………………………………… 19
2.2.Ecuatia de difuzie a Be7 ………………………………………. 24
2.3.Parametrizarile utilizate………………………………………. 26
2.3.1.Depunerea umeda…………………………………………….26
2.3.2.Depunerea uscata…………………………………………… 29
2.3.3.Transportul turbulent vertical………………………………..31
2.3.4.Sedimentarea gravitationala………………………… …….33
2.3.5.Schimbul de masa dintre stratosfera si
troposfera…… ……34
2.4.Rezolvarea numerica a ecuatiei de difuzie a Be7
……………… 35
Capitolul III Rezultatele modelului……………………………………….. 39
3.1.Parametrizarile utilizate………………………………………… 40
3.2.Rezultate si discutii privind folosirea modelului
MUDBe7……..44
3.3.Validarea modelului……… ……………………………...49
3.3.1.Comparatia rezultatelor modelului cu valori
medii anuale
masurate ………………………………………………...…...51
3.3.2.Comparatia rezultatelor modelului cu valori medii lunare
masurate………………………………………..…….
.54
Concluzii………………………………………………………………59
Bibliografie……………………………………………………………63
-----------------------
1
Spectrofotometre. Aplicatii privind determinarea calitatii apelor si masurarea caracteristicilor spec
CUPRINS
CAP.1 NOŢIUNI TEORETICE DE SPECTROSCOPIE OPTICA 7
1.1 Introducere În Spectroscopia Optică 7
1.2 Spectre Atomice 10
1.2.2 Modelul atomic Sommerfeld-Bohr 13
1.2.3 Reguli de selecţie 16
1.2.4 Spectre atomice cu mai mulţi electroni 16
1.3 Spectre Moleculare 17
1.3.1 Mişcări şi energii în moleculă 17
1.3.2 Nivele şi stări energetice moleculare 18
1.3.3 Popularea stărilor energetice moleculare 19
1.3.4 Tranziţii radiative şi neradiative 19
1.3.5 Spectrele moleculare 19
1.3.6 Tranziţii permise şi tranziţii care apar în spectre
20
1.3.7 Spectre de rotaţie ale moleculelor 21
1.3.8 Spectrele de vibraţie ale moleculelor 23
1.3.9 Spectrele electronice ale moleculelor 26
1.3.9.1 Calculul nivelelor electronice ale moleculelor
26
1.3.9.2 Spectrele electronice ale moleculelor 27
1.4 Aparate Spectrale 29
1.4.1 Introducere. clasificare. componenţă 29
1.4.2 Izvorul de radiaţii 31
1.4.3 Reţeaua de difracţie 33
1.4.4 Caracteristici ale reţelelor de difracţie 36
1.4.5 Comparaţia între aparatele spectrale cu prismă şi cu
reţea de difracţie 38
1.4.6 Receptoare spectrale 40
1.4.6.1 Caracteristici 41
1.4.6.2 Receptoare fotoelectrice 42
1.5 Spectrofotometria de absorbţie în ultraviolet şi vizibil.
aplicaţii 45
1.5.1 Introducere 45
1.5.2 Legile absorbţiei 46
1.5.3 Analiza calitativă moleculară. Aplicaţii 47
CAP.2 PARAMETRII CARE DETERMINĂ CALITATEA APEI 49
2.1 Determinarea Azotiţilor (STAS 8900/2 – 71) 49
2.2 Determinarea Fierului (STAS 8634 – 70) 51
CAP. 3 SURSE DE RADIATIE (UV – VIS – IR) DESCRIERE, CARACTERISTICI 54
CAP. 4 PROIECTAREA SCHEMEI OPTICE ŞI A COMPONENTELOR OPTICE 93
4.1 Stabilirea Schemei Optice A Monocromatorului 93
4.2 Calculul Oglinzii Reflector 96
4.3 Alegerea Şi Calculul Unor Caracteristici Ale Condesorului
97
4.4 Analiza Aberaţională 103
4.5 Calculul Oglinzilor Obiectiv Ale Monocromatorului 115
4.6 Alegerea Reţelei De Difracţie Cu Reflexie Şi Calculul Unor
Caracteristici Ale Acesteia 116
4.7 Alegerea Detectorului De Radiaţie 118
4.8 Proiectarea Sistemului Optic De Afişare A Lungimilor De Undă
În Intervalul 400…900 NM 120
CAP.5 ELEMENTE DE PROIECTARE MECANICĂ 122
CAP. 6 ELEMENTE DE CALCUL TEHNOLOGIC 128
6.1 Alegerea Semifabricatului: 128
6.2 Analiza Desenului 128
6.3 Alegerea Strunjirii: 129
6.4 Calculul Adaosurilor De Prelucrare 129
6.5 Itinerariul Tehnologic 130
6.6 Regim De Aşchiere 135
6.7 Analiza Reperului Si Elaborarea Itinerariului Tehnologic
135
6.8 Adaosuri De Prelucrare Si Dimensiuni Intermediare 140
6.9 Regimul De Aşchiere Si Normarea Tehnică 144
6.9.1 Pentru diametrul Φ6 144
6.9.2 Pentru diametrul Φ5 148
6.9.3 Pentru suprafeţele frontale 149
BIBLIOGRAFIE 150
CAP.1 NOŢIUNI TEORETICE DE SPECTROSCOPIE OPTICA 7
1.1 Introducere În Spectroscopia Optică 7
1.2 Spectre Atomice 10
1.2.2 Modelul atomic Sommerfeld-Bohr 13
1.2.3 Reguli de selecţie 16
1.2.4 Spectre atomice cu mai mulţi electroni 16
1.3 Spectre Moleculare 17
1.3.1 Mişcări şi energii în moleculă 17
1.3.2 Nivele şi stări energetice moleculare 18
1.3.3 Popularea stărilor energetice moleculare 19
1.3.4 Tranziţii radiative şi neradiative 19
1.3.5 Spectrele moleculare 19
1.3.6 Tranziţii permise şi tranziţii care apar în spectre
20
1.3.7 Spectre de rotaţie ale moleculelor 21
1.3.8 Spectrele de vibraţie ale moleculelor 23
1.3.9 Spectrele electronice ale moleculelor 26
1.3.9.1 Calculul nivelelor electronice ale moleculelor
26
1.3.9.2 Spectrele electronice ale moleculelor 27
1.4 Aparate Spectrale 29
1.4.1 Introducere. clasificare. componenţă 29
1.4.2 Izvorul de radiaţii 31
1.4.3 Reţeaua de difracţie 33
1.4.4 Caracteristici ale reţelelor de difracţie 36
1.4.5 Comparaţia între aparatele spectrale cu prismă şi cu
reţea de difracţie 38
1.4.6 Receptoare spectrale 40
1.4.6.1 Caracteristici 41
1.4.6.2 Receptoare fotoelectrice 42
1.5 Spectrofotometria de absorbţie în ultraviolet şi vizibil.
aplicaţii 45
1.5.1 Introducere 45
1.5.2 Legile absorbţiei 46
1.5.3 Analiza calitativă moleculară. Aplicaţii 47
CAP.2 PARAMETRII CARE DETERMINĂ CALITATEA APEI 49
2.1 Determinarea Azotiţilor (STAS 8900/2 – 71) 49
2.2 Determinarea Fierului (STAS 8634 – 70) 51
CAP. 3 SURSE DE RADIATIE (UV – VIS – IR) DESCRIERE, CARACTERISTICI 54
CAP. 4 PROIECTAREA SCHEMEI OPTICE ŞI A COMPONENTELOR OPTICE 93
4.1 Stabilirea Schemei Optice A Monocromatorului 93
4.2 Calculul Oglinzii Reflector 96
4.3 Alegerea Şi Calculul Unor Caracteristici Ale Condesorului
97
4.4 Analiza Aberaţională 103
4.5 Calculul Oglinzilor Obiectiv Ale Monocromatorului 115
4.6 Alegerea Reţelei De Difracţie Cu Reflexie Şi Calculul Unor
Caracteristici Ale Acesteia 116
4.7 Alegerea Detectorului De Radiaţie 118
4.8 Proiectarea Sistemului Optic De Afişare A Lungimilor De Undă
În Intervalul 400…900 NM 120
CAP.5 ELEMENTE DE PROIECTARE MECANICĂ 122
CAP. 6 ELEMENTE DE CALCUL TEHNOLOGIC 128
6.1 Alegerea Semifabricatului: 128
6.2 Analiza Desenului 128
6.3 Alegerea Strunjirii: 129
6.4 Calculul Adaosurilor De Prelucrare 129
6.5 Itinerariul Tehnologic 130
6.6 Regim De Aşchiere 135
6.7 Analiza Reperului Si Elaborarea Itinerariului Tehnologic
135
6.8 Adaosuri De Prelucrare Si Dimensiuni Intermediare 140
6.9 Regimul De Aşchiere Si Normarea Tehnică 144
6.9.1 Pentru diametrul Φ6 144
6.9.2 Pentru diametrul Φ5 148
6.9.3 Pentru suprafeţele frontale 149
BIBLIOGRAFIE 150
Stand experimental pentru actionari electrice
Cuprins
Introducere 2
Capitolul 1 Maşina de curent continuu 4
1. Motorul de current continuu 4
2. Modularea impulsurilor în durată 21
Capitolul 2 Moduri de comunicare proces – calculator 25
2.1. Comunicarea paralelă
25
2.2. Comunicarea serială
30
Capitolul 3 Conversia semnalelor 40
3.1. Conversia magistrală paralelă/magistrala I2C
40
3.2. Convetorul analog – numeric
47
3.3. Convetorul numeric – analog
52
Capitolul 4 Proiectarea unor blocuri funcţionale 55
4.1. Schema bloc a standului
55
4.2. Modulul PWM
56
4.3. Modulul de achiziţie
57
Capitolul 5 Scheme electronice 71
5.1. Sursa de alimentare
71
5.2. Regulatorul PWM 73
5.3. Placa de achiziţie
74
5.4. Placa de relee
79
5.5. Module de adaptare
80
Capitolul 6 Manual de utilizare al standului 87
Anexa1 Cablajul plăcii de achiziţie
Anexa2 Caracteristici ale circuitelor utilizate
Anexa3 Elemente ale aplicaţiei software
-----------------------
1
Introducere 2
Capitolul 1 Maşina de curent continuu 4
1. Motorul de current continuu 4
2. Modularea impulsurilor în durată 21
Capitolul 2 Moduri de comunicare proces – calculator 25
2.1. Comunicarea paralelă
25
2.2. Comunicarea serială
30
Capitolul 3 Conversia semnalelor 40
3.1. Conversia magistrală paralelă/magistrala I2C
40
3.2. Convetorul analog – numeric
47
3.3. Convetorul numeric – analog
52
Capitolul 4 Proiectarea unor blocuri funcţionale 55
4.1. Schema bloc a standului
55
4.2. Modulul PWM
56
4.3. Modulul de achiziţie
57
Capitolul 5 Scheme electronice 71
5.1. Sursa de alimentare
71
5.2. Regulatorul PWM 73
5.3. Placa de achiziţie
74
5.4. Placa de relee
79
5.5. Module de adaptare
80
Capitolul 6 Manual de utilizare al standului 87
Anexa1 Cablajul plăcii de achiziţie
Anexa2 Caracteristici ale circuitelor utilizate
Anexa3 Elemente ale aplicaţiei software
-----------------------
1
Studii spectroscopice ale unor complecsi de Cu(II) cu sulfonamide
INTRODUCERE ..………………………………………………………………………4
I. CUPRUL IN SISTEME BIOLOGICE………….…………….…………….5
1.1. METODE EXPERIMENTALE DE INVESTIGARE A COMPUSILOR DE Cu(II)
1.1.1. ANALIZA ELEMENTARA.......
1.1.2. SPECTROSCOPIA IN INFRAROŞU...........................................................12
1.1.3. SPECTROSCOPIA IN ULTRAVIOL ET –VIZIBIL.....................................14
1.1.4 REZONANTA ELECTRICA DE SPIN........................................................16
II SINTEZA ŞI CARACTERIZAREA UNOR COMPLECŞI AI Cu(II) CU SULFONAMIDE N-
SUBSTITUITE...........................................18
2.1. SINTEZA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A LIGANDULUI...18
2.1.1. CARACTERIZAREA
LIGANDULUI............................................................18
2.1.2. SPECTROSCOPIE IN
INFRAROSU..............................................................19
2.1.3. SPECTROSCOPIEA ELECTRONICA DE REFLEXIE DIFUZA..................20
2.2. SINTEZA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A COMPLEXUL DE
[CU(L)2]........................................
2.2.1. SPECTROSCOPIE
IR........................................................
2.2.2. SPECTROSCOPIE ELECTRONICA DE REFLEXIE
DIFUZA.....................23
2.2.3. REZONANTA ELECTRONICA DE
SPIN......................................................24
2.3. SINTEZA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A COMPLEXULUI
[Cu(L)2(Py)2]......
2.3.1 SPECTROSCOPIA
IR.
2.3.2 SPECTROSCOPIA ELECTRONICA DE REFLEXI DIFUZA.....................27
2.3.3 REZONANTA ELECTRONICA DE SPIN......................................................28
2.4. COMPLEXUL [Cu(L)2(Cl)2]
2.4.1 SPECTROSCOPIA
IR.....
2.4.2. SPECTROSCOPIA ELECTRONICA DE REFLEXIE DIFUZA...................30
2.4.3 REZONANTA ELECTRONICA D SPIN....................................................31
2.5. FORMULE DE STRUCTURA.............33
III CONCLUZII.......34
BIBLIOGRAFIE..........34
I. CUPRUL IN SISTEME BIOLOGICE………….…………….…………….5
1.1. METODE EXPERIMENTALE DE INVESTIGARE A COMPUSILOR DE Cu(II)
1.1.1. ANALIZA ELEMENTARA.......
1.1.2. SPECTROSCOPIA IN INFRAROŞU...........................................................12
1.1.3. SPECTROSCOPIA IN ULTRAVIOL ET –VIZIBIL.....................................14
1.1.4 REZONANTA ELECTRICA DE SPIN........................................................16
II SINTEZA ŞI CARACTERIZAREA UNOR COMPLECŞI AI Cu(II) CU SULFONAMIDE N-
SUBSTITUITE...........................................18
2.1. SINTEZA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A LIGANDULUI...18
2.1.1. CARACTERIZAREA
LIGANDULUI............................................................18
2.1.2. SPECTROSCOPIE IN
INFRAROSU..............................................................19
2.1.3. SPECTROSCOPIEA ELECTRONICA DE REFLEXIE DIFUZA..................20
2.2. SINTEZA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A COMPLEXUL DE
[CU(L)2]........................................
2.2.1. SPECTROSCOPIE
IR........................................................
2.2.2. SPECTROSCOPIE ELECTRONICA DE REFLEXIE
DIFUZA.....................23
2.2.3. REZONANTA ELECTRONICA DE
SPIN......................................................24
2.3. SINTEZA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A COMPLEXULUI
[Cu(L)2(Py)2]......
2.3.1 SPECTROSCOPIA
IR.
2.3.2 SPECTROSCOPIA ELECTRONICA DE REFLEXI DIFUZA.....................27
2.3.3 REZONANTA ELECTRONICA DE SPIN......................................................28
2.4. COMPLEXUL [Cu(L)2(Cl)2]
2.4.1 SPECTROSCOPIA
IR.....
2.4.2. SPECTROSCOPIA ELECTRONICA DE REFLEXIE DIFUZA...................30
2.4.3 REZONANTA ELECTRONICA D SPIN....................................................31
2.5. FORMULE DE STRUCTURA.............33
III CONCLUZII.......34
BIBLIOGRAFIE..........34
Studiu comparativ compozite oxidice - compozite polimerice
CUPRINS
CAPITOLUL I: Obiective
............................................................................
............3
CAPITOLUL II:
Introducere.................................................................
....................3
1.Clasificarea
betoanelor..................................................................
..................................4
2.Compozite
polimerice..................................................................
..................................19
3. Rasini
epoxidice...................................................................
.........................................20
4.
Intaritori..................................................................
.......................................................21
5. Pudra de
cauciuc.....................................................................
.......................................24
6. Cuart, cuartit, nisip
cuartos.....................................................................
.......................25
7.
Pigmenti....................................................................
.....................................................26
PARTE EXPERIMENTALA
CAPITOLUL III: Metode de testare
1.Determinarea timpului de
priza.......................................................................
...............33
2.Stabilitatea la temperaturi
negative....................................................................
.............33
3.Determinarea rezistentei la
incovoiere..................................................................
..........34
4.Verificarea rezistentei la
compresiune.................................................................
...........35
5.Determinarea
densitatii..................................................................
.................................35
6.Determinarea
umiditatii..................................................................
...............................36
7.Rezistenta
chimica.....................................................................
.....................................37
8.Determinarea adeziunii pe
metal.......................................................................
.............37
CAPITOLUL IV: Mase
cercetate...................................................................
...........39
CAPITOLUL V: Rezultate
obtiunute...................................................................
....41
CAPITOLUL VI:
Concluzii...................................................................
.....................45
PROIECTARE Uscator cu tambur
rotativ.............................................................48
1. Scurta descriere a utilajului proiectat, cu explicarea rolului
functional al tuturor subansamblelor si elementelor
componente..................................................................
....57
2. Justificarea solutiei constructive si a materialelor de constructie
adoptate
3. Stabilirea caracteristicilor fizice ale materialului
prelucrat...........................................60
4. Determinarea timpului de retentie si a gradului de
umplere..........................................60
5. Determinarea debitului utilajului si a puterii necesare
functionarii...............................64
6. Alegerea motorului si stabilirea schemei de
actionare..................................................67
7. Calculul de dimensionare si de verificare pentru tambu, inele de reazem,
grupuri de rezem, etansari de capat,
actionare...................................................................
.................69
Bibliografie
CAPITOLUL I: Obiective
............................................................................
............3
CAPITOLUL II:
Introducere.................................................................
....................3
1.Clasificarea
betoanelor..................................................................
..................................4
2.Compozite
polimerice..................................................................
..................................19
3. Rasini
epoxidice...................................................................
.........................................20
4.
Intaritori..................................................................
.......................................................21
5. Pudra de
cauciuc.....................................................................
.......................................24
6. Cuart, cuartit, nisip
cuartos.....................................................................
.......................25
7.
Pigmenti....................................................................
.....................................................26
PARTE EXPERIMENTALA
CAPITOLUL III: Metode de testare
1.Determinarea timpului de
priza.......................................................................
...............33
2.Stabilitatea la temperaturi
negative....................................................................
.............33
3.Determinarea rezistentei la
incovoiere..................................................................
..........34
4.Verificarea rezistentei la
compresiune.................................................................
...........35
5.Determinarea
densitatii..................................................................
.................................35
6.Determinarea
umiditatii..................................................................
...............................36
7.Rezistenta
chimica.....................................................................
.....................................37
8.Determinarea adeziunii pe
metal.......................................................................
.............37
CAPITOLUL IV: Mase
cercetate...................................................................
...........39
CAPITOLUL V: Rezultate
obtiunute...................................................................
....41
CAPITOLUL VI:
Concluzii...................................................................
.....................45
PROIECTARE Uscator cu tambur
rotativ.............................................................48
1. Scurta descriere a utilajului proiectat, cu explicarea rolului
functional al tuturor subansamblelor si elementelor
componente..................................................................
....57
2. Justificarea solutiei constructive si a materialelor de constructie
adoptate
3. Stabilirea caracteristicilor fizice ale materialului
prelucrat...........................................60
4. Determinarea timpului de retentie si a gradului de
umplere..........................................60
5. Determinarea debitului utilajului si a puterii necesare
functionarii...............................64
6. Alegerea motorului si stabilirea schemei de
actionare..................................................67
7. Calculul de dimensionare si de verificare pentru tambu, inele de reazem,
grupuri de rezem, etansari de capat,
actionare...................................................................
.................69
Bibliografie
Contributii la studiul farmacognostic al speciei Pleurotus ostreatus
PARTEA TEORETICĂ
1.Date generale privind specia Pleurotus ostreatus
2.Sinonime
3.Încadrare sistematică
4.Descriere
5.Origine şi răspândire
6.Compoziţie chimică
7.Acţiune
8.Întrebuinţări
9.Preparate farmaceutice
PARTEA EXPERIMENTALĂ
1.Obţinere
2. Stabilirea identităţii
2.1.Examenul macroscopic
2.2.Examenul microscopic
2.3.Analiza chmică calitativă
3. Determinarea calităţii
3.1.Determinări preliminare
3.2.Dozarea principiilor active
4. Testarea acţiunii asupra celulei vegetale
CONCLUZII
Pagini 80
1.Date generale privind specia Pleurotus ostreatus
2.Sinonime
3.Încadrare sistematică
4.Descriere
5.Origine şi răspândire
6.Compoziţie chimică
7.Acţiune
8.Întrebuinţări
9.Preparate farmaceutice
PARTEA EXPERIMENTALĂ
1.Obţinere
2. Stabilirea identităţii
2.1.Examenul macroscopic
2.2.Examenul microscopic
2.3.Analiza chmică calitativă
3. Determinarea calităţii
3.1.Determinări preliminare
3.2.Dozarea principiilor active
4. Testarea acţiunii asupra celulei vegetale
CONCLUZII
Pagini 80
TEHNOLOGIA OBTINERII ACIDUL FOSFORIC
CAPITOLUL 1
PROBLEME GENERALE
CAPITOLUL 2
TEHNOLOGIA OBŢINERII ACIDUL FOSFORIC PRIN DESCOMPUNEREA ROCII FOSFATICE CU
ACID SULFURIC
2.1. Proprietăţile masei de reacţie
2.2. Bazele teoretice ale procesului
Fazele tehnologice
2.3. Linii contemporane cu dihidrat
CAPITOLUL 3
DIMENSIONAREA TEHNOLOGICĂ A FLUXULUI DE FABRICAŢIE
3.1. Bilanţ de materiale
3.3. Dimensionarea tehnologică a fierbătorului sub vid
3.4. Dimensionarea tehnologică a filtrului celular rotativ
CAPITOLUL 4
PROTECŢIA MUNCII
90 pagini
Chimie analitica. Folosirea ciclodextrinelor in separare prin membrane
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul I
Eteri coroană utilizaţi în chimia analitică
1.1 Consideraţii generale
1.2 Tipuri de eteri coroană
1.3. Ion – selectivitatea eterilor coroană
1.4. Eterii coroană ca ioni – transportori în electrozi ion –
selectivi
1.5. Eteri coroană în cromatografia de lichide
Capitolul II
Ciclodextrine şi calixarene utilizate în complexarea unor compuşi
chimici
2.1. Consideraţii generale
2.2. Structura şi proprietăţile ciclodextrinelor
2.3. Câteva aplicaţii ale ciclodextrinelor în procesele de
separare
2.4. Folosirea ciclodextrinelor în separare prin membrane
2.4.1. Membrane lichide cu ciclodextrine
2.4.2. Membrane polimerice conţinând ciclodextrine
pentru separarea izomerilor
2.4.3. Membrane polimerice conţinând ciclodextrină
pentru separarea amestecurilor alcool-apă
2.5. Complexarea aminoacizilor cu calixarene sulfonate
hidrosolubile ca studiu al unui posibil mecanism de recunoaştere a
calixarenelor sulfonate de către proteine
2.6. Incluziunea succesivă a apei, [H3NCH2CH2NH3]2+ şi
[H3NCH2CH2NH2]+ în cavitatea aromatică a calix [4] arenelor p-
sulfonate
2.7. Complexarea L-(-aminoacizilor naturali prin calix [4]
arene solubile în apă
Capitolul III
Complexarea unor compuşi aminici cu receptori macrociclici
3.1. Complexarea unor compuşi aminici cu eteri coroană
3.2 Complexarea aminelor cu criptonzi
3.3 Complexarea aminelor cu calixrene
3.4 Complexarea aminelor cu aza eteri coroană
Capitolul IV
Extracţia cu solvenţi a aminoacizilor folosind liganzi
macrociclici
4.1. Caracteristici generale ale aminoacizilor
4.2. Echilibre de repartiţie în procesul de extracţie
4.3. Raportul de distribuţie al aminoacizilor în sistemul
solvent – apă
4.4. Factorii ce influenţează procesele de extracţie
4.4.1. Influenţa structurii ligandului macrociclic
utilizat ca extractant
4.4.2. Influenţa reapariţiei liganzilor macrociclici
4.4.3. Influenţa cationului în procesul de extracţie
4.4.4. Influenţa anionului în procesul de extracţie
4.4.5. Influenţa solventului
4.4.6. Influenţa pH-ului în extracţia complecşilor
aminoacizilor
4.5. Extracţia şi transportul aminoacizilor prin membrane
lichide
4.5.1 Extracţia şi transportul aminoacizilor sub formă
de complecşi cationici
4.5.1.1. Complecşi ai aminoacizilor cu eteri
coroană
4.5.1.2. Complecşi ai aminoacizilor cu dinonil
naftelen sulfonat (DNNS)
4.5.2. Extracţia şi transportul aminoacizilor sub formă
de complecşi anionici
4.5.2.1. Complecşi metalici ai liganzilor
macrociclici cu aminoacizi
4.5.2.2. Complecşi ai aminoacizilor cu săruri
cuaternare de amoniu
Capitolul V
Partea experimentală
5.1 Consideraţii generale
5.2. Aparatură şi reactivi
5.3. Influenţa pH-ului asupra extracţiei complecşilor
aminoacizilor cu liganzi macrociclici
5.4.2. Determinarea constantei de extracţie
5.5. Transportul aminoacizilor derivatizaţi prin membrane
lichide
5.6. Concluzii
Bibliografie
58 pagini
INTRODUCERE
Capitolul I
Eteri coroană utilizaţi în chimia analitică
1.1 Consideraţii generale
1.2 Tipuri de eteri coroană
1.3. Ion – selectivitatea eterilor coroană
1.4. Eterii coroană ca ioni – transportori în electrozi ion –
selectivi
1.5. Eteri coroană în cromatografia de lichide
Capitolul II
Ciclodextrine şi calixarene utilizate în complexarea unor compuşi
chimici
2.1. Consideraţii generale
2.2. Structura şi proprietăţile ciclodextrinelor
2.3. Câteva aplicaţii ale ciclodextrinelor în procesele de
separare
2.4. Folosirea ciclodextrinelor în separare prin membrane
2.4.1. Membrane lichide cu ciclodextrine
2.4.2. Membrane polimerice conţinând ciclodextrine
pentru separarea izomerilor
2.4.3. Membrane polimerice conţinând ciclodextrină
pentru separarea amestecurilor alcool-apă
2.5. Complexarea aminoacizilor cu calixarene sulfonate
hidrosolubile ca studiu al unui posibil mecanism de recunoaştere a
calixarenelor sulfonate de către proteine
2.6. Incluziunea succesivă a apei, [H3NCH2CH2NH3]2+ şi
[H3NCH2CH2NH2]+ în cavitatea aromatică a calix [4] arenelor p-
sulfonate
2.7. Complexarea L-(-aminoacizilor naturali prin calix [4]
arene solubile în apă
Capitolul III
Complexarea unor compuşi aminici cu receptori macrociclici
3.1. Complexarea unor compuşi aminici cu eteri coroană
3.2 Complexarea aminelor cu criptonzi
3.3 Complexarea aminelor cu calixrene
3.4 Complexarea aminelor cu aza eteri coroană
Capitolul IV
Extracţia cu solvenţi a aminoacizilor folosind liganzi
macrociclici
4.1. Caracteristici generale ale aminoacizilor
4.2. Echilibre de repartiţie în procesul de extracţie
4.3. Raportul de distribuţie al aminoacizilor în sistemul
solvent – apă
4.4. Factorii ce influenţează procesele de extracţie
4.4.1. Influenţa structurii ligandului macrociclic
utilizat ca extractant
4.4.2. Influenţa reapariţiei liganzilor macrociclici
4.4.3. Influenţa cationului în procesul de extracţie
4.4.4. Influenţa anionului în procesul de extracţie
4.4.5. Influenţa solventului
4.4.6. Influenţa pH-ului în extracţia complecşilor
aminoacizilor
4.5. Extracţia şi transportul aminoacizilor prin membrane
lichide
4.5.1 Extracţia şi transportul aminoacizilor sub formă
de complecşi cationici
4.5.1.1. Complecşi ai aminoacizilor cu eteri
coroană
4.5.1.2. Complecşi ai aminoacizilor cu dinonil
naftelen sulfonat (DNNS)
4.5.2. Extracţia şi transportul aminoacizilor sub formă
de complecşi anionici
4.5.2.1. Complecşi metalici ai liganzilor
macrociclici cu aminoacizi
4.5.2.2. Complecşi ai aminoacizilor cu săruri
cuaternare de amoniu
Capitolul V
Partea experimentală
5.1 Consideraţii generale
5.2. Aparatură şi reactivi
5.3. Influenţa pH-ului asupra extracţiei complecşilor
aminoacizilor cu liganzi macrociclici
5.4.2. Determinarea constantei de extracţie
5.5. Transportul aminoacizilor derivatizaţi prin membrane
lichide
5.6. Concluzii
Bibliografie
58 pagini
Chimie analitica. Folosirea ciclodextrinelor in separare prin membrane
CUPRINS
|Capitolul I | |
|Elemente de simetrie ale moleculelor şi cristalelor |3 |
|1.1 Elemente şi operaţii de simetrie pentru molecule ………………………… |3 |
|1.2 Grupuri de simetrie ale moleculelor …………………………………………. |9 |
|1.3 Simetria cristalelor ……………………………………………………………….. |13 |
|1.4 Reprezentări ale grupurilor ……………………………………………………. |16 |
|Capitolul II | |
|Nivele energetice ale ionilor liberi |18 |
|2.1 Aproximaţia câmpului central |18 |
|...................................................................... | |
|2.2 Cuplajul LS |22 |
|........................................................................| |
|........................... | |
|2.3 Cuplajul jj |25 |
|........................................................................| |
|............................. | |
|2.4 Stările permise ale ionilor liberi |26 |
|.................................................................. | |
|Capitolul III | |
|Despicarea nivelelor energeticeale ionilor în câmp cristalin |29 |
|3.1 Ionul in câmp cristalin |29 |
|........................................................................| |
|.......... | |
|3.2 Câmp slab ………………………………………………………………………… |32 |
|3.3 Câmp tare | |
|........................................................................| |
|.............................. | |
|Capitolul IV | |
|Aplicaţii |41 |
|4.1Calculul despicărilor ……………………………………………….…………… |41 |
|Capitolul I | |
|Elemente de simetrie ale moleculelor şi cristalelor |3 |
|1.1 Elemente şi operaţii de simetrie pentru molecule ………………………… |3 |
|1.2 Grupuri de simetrie ale moleculelor …………………………………………. |9 |
|1.3 Simetria cristalelor ……………………………………………………………….. |13 |
|1.4 Reprezentări ale grupurilor ……………………………………………………. |16 |
|Capitolul II | |
|Nivele energetice ale ionilor liberi |18 |
|2.1 Aproximaţia câmpului central |18 |
|...................................................................... | |
|2.2 Cuplajul LS |22 |
|........................................................................| |
|........................... | |
|2.3 Cuplajul jj |25 |
|........................................................................| |
|............................. | |
|2.4 Stările permise ale ionilor liberi |26 |
|.................................................................. | |
|Capitolul III | |
|Despicarea nivelelor energeticeale ionilor în câmp cristalin |29 |
|3.1 Ionul in câmp cristalin |29 |
|........................................................................| |
|.......... | |
|3.2 Câmp slab ………………………………………………………………………… |32 |
|3.3 Câmp tare | |
|........................................................................| |
|.............................. | |
|Capitolul IV | |
|Aplicaţii |41 |
|4.1Calculul despicărilor ……………………………………………….…………… |41 |
Dozarea tiaminei din produse farmaceutice printr-o metoda gaz cromatografica
cuprins
Introducere…………………………………………………...………………... 5
Capitolul I.Tiamina………………………...……..…………………………… 6
1.1.Vitamine….…………………………………………………………….… 6
1.1.1.Aspecte
generale....................................................................
..... 6
1.1.2.Nomenclatura şi clasificarea
vitaminelor..................................... 7
1.1.3.Mecanismul de acţiune al
vitaminelor......................................... 7
1.1.4.Implicaţii
terapeutice.................................................................
.. 8
1.2.Vitamine
hidrosolubile...............................................................
.... 8
1.3.Vitamina
B1..........................................................................
............ 9
1.3.1.Structură.....................................................
................................. 9
1.3.2.Proprietǎţi fizice şi
chimice.......................................................... 10
1.3.3.Distribuţie în natură şi alimente……………………………... 11
1.3.4.Unitatea de vitamină
B1............................................................... 14
1.3.5.Fiziologie....................................................
................................. 14
1.3.5.1.Biogeneza................................................
........................... 14
1.3.5.2.Necesitatea organismului în vitamina
B1............................. 15
1.3.5.3.Teste de
carenţă.................................................................
16
1.3.5.4.Resorbţie................................................
............................. 17
1.3.5.5.Distribuţia în organism……………………………………….. 17
1.3.5.6.Forme sub care se găseşte în
organism............................. 19
1.3.5.7.Eliminarea…………………..…………………………………. 19
1.3.6.Rolul vitaminei B1 în
organism..................................................... 21
1.3.6.1.Metabolismul
glucidelor....................................................... 21
1.3.6.2.Metabolismul proteinelor……………………………………… 27
1.3.6.3.Metabolismul mineral…………………………………………. 28
1.3.6.4.Metabolismul apei…………………………………………….. 28
1.3.6.5.Rolul tiaminei în funcţiile diferitelor ţesuturi, organe
şi
sisteme.....................................................................
........... 29
1.3.7.Farmacologie……………………………….……………………….. 34
1.3.8.Toxicitatea hipervitaminozǎ……………….……………………….. 34
1.3.8. 1.Acţiunea asupra metabolismului
general…...................…. 35
1.3.8.2.Acţiunea asupra sistemului
nervos…………....................... 37
1.3.8.3.Acţiunea asupra sistemului circulator…………….........…...
38
1.3.8.4.Acţiunea asupra sistemului
rinichiului................................. 38
1.3.8.5.Acţiunea asupra
musculaturii.............................................. 38
1.3.8.6.Acţiunea asupra tubului
digestive………............................. 39
1.3.8.7.Acţiunea asupra
ficatului……...................................……… 39
1.3.8.8.Acţiunea asupra glandelor cu secreţie internǎ…………….. 40
1.3.8.9.Specificitatea acţiunii
vitaminice…..................................…. 40
1.3.9.Substanţe cu acţiune antivitaminicǎ……………………………. 41
1.3.10.Corelaţii cu alte
vitamine………….......................................... 42
1.3.11.Prezentare şi
administrare…….............................................. 42
Capitolul II.Metode de dozare a tiaminei……………………….………... 44
2.1.Metode
fizice......................................................................
............. 44
2.1.1.Metoda fluorimetrică
................................................................... 44
2.2.Metode
chimice.....................................................................
.......... 47
2.2.1.Metoda cu paraaminoacetofenonă..........
................................... 47
2.2.2.Metoda gravimetrică
................................................................... 48
2.2.3.Metoda Spruyt
............................................................................
49
2.2.4.Determinarea spectrofotometrică a vitaminei
B1......................... 49
2.3.Metode
biologice...................................................................
.......... 49
2.3.1.Metoda bazată pe curba de creştere în greutate a
şobolanului.. 50
2.3.2.Metoda
curativă....................................................................
....... 51
2.4.Metode
microbiologice..............................................................
..... 53
Capitolul III. Metode
cromatografice………………................................. 56
3.1.Generalităţi………………………………………………….................. 56
3.2.Tipuri de faze mobile şi
staţionare................................................ 57
3.3.Procese de separare
cromatografică............................................ 58
3.4.Etapele unei separări
cromatografice........................................... 59
3.5.Dinamica procesului
cromatografic.............................................. 60
3.6.Analiza cantitativă prin
cromatografie.......................................... 60
3.7.Concepte fundamentale ale
cromatografiei................................. 61
3.8.Metode cromatografice pe
coloană............................................... 62
3.9.Adsorbţie şi
repartiţie..................................................................
... 64
3.10.Cromatografia de repartiţie gaz-
lichid......................................... 65
Capitolul IV. Parte experimentală………………………………………….. 70
4.1.Prepararea probelor ………………..…………........……….……....... 70
4.2.Calcularea rezultatelor………..……………………………………..… 71
4.3.Tehnica
cromatografică….............................................................
.. 74
4.4.Rezultate şi discuţii
……...........................................…………….... 74
Concluzii………………………………………………………………………... 79
Bibliografie…………………………………………………………………..…. 80
+ referat sustinere , prezentare powerpoiny si autoslide
Introducere…………………………………………………...………………... 5
Capitolul I.Tiamina………………………...……..…………………………… 6
1.1.Vitamine….…………………………………………………………….… 6
1.1.1.Aspecte
generale....................................................................
..... 6
1.1.2.Nomenclatura şi clasificarea
vitaminelor..................................... 7
1.1.3.Mecanismul de acţiune al
vitaminelor......................................... 7
1.1.4.Implicaţii
terapeutice.................................................................
.. 8
1.2.Vitamine
hidrosolubile...............................................................
.... 8
1.3.Vitamina
B1..........................................................................
............ 9
1.3.1.Structură.....................................................
................................. 9
1.3.2.Proprietǎţi fizice şi
chimice.......................................................... 10
1.3.3.Distribuţie în natură şi alimente……………………………... 11
1.3.4.Unitatea de vitamină
B1............................................................... 14
1.3.5.Fiziologie....................................................
................................. 14
1.3.5.1.Biogeneza................................................
........................... 14
1.3.5.2.Necesitatea organismului în vitamina
B1............................. 15
1.3.5.3.Teste de
carenţă.................................................................
16
1.3.5.4.Resorbţie................................................
............................. 17
1.3.5.5.Distribuţia în organism……………………………………….. 17
1.3.5.6.Forme sub care se găseşte în
organism............................. 19
1.3.5.7.Eliminarea…………………..…………………………………. 19
1.3.6.Rolul vitaminei B1 în
organism..................................................... 21
1.3.6.1.Metabolismul
glucidelor....................................................... 21
1.3.6.2.Metabolismul proteinelor……………………………………… 27
1.3.6.3.Metabolismul mineral…………………………………………. 28
1.3.6.4.Metabolismul apei…………………………………………….. 28
1.3.6.5.Rolul tiaminei în funcţiile diferitelor ţesuturi, organe
şi
sisteme.....................................................................
........... 29
1.3.7.Farmacologie……………………………….……………………….. 34
1.3.8.Toxicitatea hipervitaminozǎ……………….……………………….. 34
1.3.8. 1.Acţiunea asupra metabolismului
general…...................…. 35
1.3.8.2.Acţiunea asupra sistemului
nervos…………....................... 37
1.3.8.3.Acţiunea asupra sistemului circulator…………….........…...
38
1.3.8.4.Acţiunea asupra sistemului
rinichiului................................. 38
1.3.8.5.Acţiunea asupra
musculaturii.............................................. 38
1.3.8.6.Acţiunea asupra tubului
digestive………............................. 39
1.3.8.7.Acţiunea asupra
ficatului……...................................……… 39
1.3.8.8.Acţiunea asupra glandelor cu secreţie internǎ…………….. 40
1.3.8.9.Specificitatea acţiunii
vitaminice…..................................…. 40
1.3.9.Substanţe cu acţiune antivitaminicǎ……………………………. 41
1.3.10.Corelaţii cu alte
vitamine………….......................................... 42
1.3.11.Prezentare şi
administrare…….............................................. 42
Capitolul II.Metode de dozare a tiaminei……………………….………... 44
2.1.Metode
fizice......................................................................
............. 44
2.1.1.Metoda fluorimetrică
................................................................... 44
2.2.Metode
chimice.....................................................................
.......... 47
2.2.1.Metoda cu paraaminoacetofenonă..........
................................... 47
2.2.2.Metoda gravimetrică
................................................................... 48
2.2.3.Metoda Spruyt
............................................................................
49
2.2.4.Determinarea spectrofotometrică a vitaminei
B1......................... 49
2.3.Metode
biologice...................................................................
.......... 49
2.3.1.Metoda bazată pe curba de creştere în greutate a
şobolanului.. 50
2.3.2.Metoda
curativă....................................................................
....... 51
2.4.Metode
microbiologice..............................................................
..... 53
Capitolul III. Metode
cromatografice………………................................. 56
3.1.Generalităţi………………………………………………….................. 56
3.2.Tipuri de faze mobile şi
staţionare................................................ 57
3.3.Procese de separare
cromatografică............................................ 58
3.4.Etapele unei separări
cromatografice........................................... 59
3.5.Dinamica procesului
cromatografic.............................................. 60
3.6.Analiza cantitativă prin
cromatografie.......................................... 60
3.7.Concepte fundamentale ale
cromatografiei................................. 61
3.8.Metode cromatografice pe
coloană............................................... 62
3.9.Adsorbţie şi
repartiţie..................................................................
... 64
3.10.Cromatografia de repartiţie gaz-
lichid......................................... 65
Capitolul IV. Parte experimentală………………………………………….. 70
4.1.Prepararea probelor ………………..…………........……….……....... 70
4.2.Calcularea rezultatelor………..……………………………………..… 71
4.3.Tehnica
cromatografică….............................................................
.. 74
4.4.Rezultate şi discuţii
……...........................................…………….... 74
Concluzii………………………………………………………………………... 79
Bibliografie…………………………………………………………………..…. 80
+ referat sustinere , prezentare powerpoiny si autoslide
Dozarea unor aminoacizi prin metoda cinetica landolt
Introducere…………………………………………………...………………….…............5
Capitolul I. Aminoacizi…………………...……..………………………………...............6
1.1.Generalităţi…………………………………………………………….…............6
1.2.Clasificare.........................................................
..........................................10
1.3.Proprietăţi chimice şi
fizice......................................................................
.11
1.3.1.Reacţii
generale....................................................................
...............11
1.4.Rolul fiziologic al
aminoacizilor…............................................................14
1.5.Aminoacizi ce se pretează la determinări
cinetice..................................17
1.5.1.Cisteina.......................................................
.........................................17
1.5.2.Metionina…………………...............................................
.....................18
1.5.3.Triptofanul..................................…………………………………..19
1.6. Metode comparative pentru determinarea
aminoacizilor...................20
1.6.1. Determinarea spectrofotometrică a metioninei din produsul
MecoparForte,
comprimate...................................................
........20
1.6.2 Determinarea spectrofotometrică a metioninei din produsul
Metaspar,
capsule......................................................
..................20
1.6.3. Determinarea metioninei printr-o metodă de oxidare cu
permanganat..................................................
...............................21
Capitolul II. Metode de tip Landolt...........……………………….……………............28
2.1.Locul metodelor de tip Landolt în analiza
cantitativă….........................28
2.2. Aspecte generale asupra reacţiilor de tip Landolt……………………….30
2.3. Tipuri de reacţii Landolt………………………………………………………35
2.3.1. Sistemul Landolt apǎ oxigenatǎ – iodurǎ – substrat………...…………38
2.3.2. Reacţia de tip Landolt a acidului ascorbic cu
bromatul........................40
2.3.3. Reacţia de tip Landolt a cisteinei cu bromatul………………………….42
2.4. Cinetica reacţiilor de tip Landolt bromat-iodur( (i iodat-
iodur(………43
2.5. Aplicaţii ale metodelor de tip
Landolt.....................................................51
Capitolul III. Parte experimentală……………………………………………...............57
3.1.Aparatură........................................................
.......................................57
3.2.Determinarea stoichiometriei reacţiei
…….............……………...…...58
3.3.Determinarea condiţiilor convenabile de lucru…..
............….………60
3.4.Trasarea dreptelor de etalonare……………………….. …...…….........61
3.5.Studiul interferenţelor………………….…………………………….........65
3.6.Dozarea metioninei din produse farmaceutice….………....………....65
Concluzii……………………………………………………………………………67
Bibliografie…………………………………………………………………..……..68
+ prezentare powerpoint ( si autoslide) , + referat de sustinere
Capitolul I. Aminoacizi…………………...……..………………………………...............6
1.1.Generalităţi…………………………………………………………….…............6
1.2.Clasificare.........................................................
..........................................10
1.3.Proprietăţi chimice şi
fizice......................................................................
.11
1.3.1.Reacţii
generale....................................................................
...............11
1.4.Rolul fiziologic al
aminoacizilor…............................................................14
1.5.Aminoacizi ce se pretează la determinări
cinetice..................................17
1.5.1.Cisteina.......................................................
.........................................17
1.5.2.Metionina…………………...............................................
.....................18
1.5.3.Triptofanul..................................…………………………………..19
1.6. Metode comparative pentru determinarea
aminoacizilor...................20
1.6.1. Determinarea spectrofotometrică a metioninei din produsul
MecoparForte,
comprimate...................................................
........20
1.6.2 Determinarea spectrofotometrică a metioninei din produsul
Metaspar,
capsule......................................................
..................20
1.6.3. Determinarea metioninei printr-o metodă de oxidare cu
permanganat..................................................
...............................21
Capitolul II. Metode de tip Landolt...........……………………….……………............28
2.1.Locul metodelor de tip Landolt în analiza
cantitativă….........................28
2.2. Aspecte generale asupra reacţiilor de tip Landolt……………………….30
2.3. Tipuri de reacţii Landolt………………………………………………………35
2.3.1. Sistemul Landolt apǎ oxigenatǎ – iodurǎ – substrat………...…………38
2.3.2. Reacţia de tip Landolt a acidului ascorbic cu
bromatul........................40
2.3.3. Reacţia de tip Landolt a cisteinei cu bromatul………………………….42
2.4. Cinetica reacţiilor de tip Landolt bromat-iodur( (i iodat-
iodur(………43
2.5. Aplicaţii ale metodelor de tip
Landolt.....................................................51
Capitolul III. Parte experimentală……………………………………………...............57
3.1.Aparatură........................................................
.......................................57
3.2.Determinarea stoichiometriei reacţiei
…….............……………...…...58
3.3.Determinarea condiţiilor convenabile de lucru…..
............….………60
3.4.Trasarea dreptelor de etalonare……………………….. …...…….........61
3.5.Studiul interferenţelor………………….…………………………….........65
3.6.Dozarea metioninei din produse farmaceutice….………....………....65
Concluzii……………………………………………………………………………67
Bibliografie…………………………………………………………………..……..68
+ prezentare powerpoint ( si autoslide) , + referat de sustinere
ASPECTE DE FLORA SI VEGETATIE DE PE DEALUL BUJORILOR TECHIRGHIOL
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………..…...2
1. Istoricul cercetărilor din zona Lacului Techirghiol……………………….……....4
2. Caracterizarea fizico-geografică, pedologică şi climatică a
teritoriului cercetat……………………………………………………..………………….......5
1. Condiţii fizico-geografice ale zonei de studiu…………………………….5
2. Condiţii climatice ale zonei cercetate………………………………..........8
1. Temperatura………………………………………………...…….… .9
2. Precipitaţiile……………………………………………..……….……9
3. Radiaţia solară………………………………………………..….…...10
4. Nebulozitatea…………………………………………….….….....…11
5. Vânturile…………………………………………………….….…....11
6. Solurile………………………………………………..……….…......11
3. Metode de lucru utilizate în studiul florei şi
vegetaţiei…………..........................13
1. Metode de lucru folosite în studiul florei……………...………………....13
2. Metode de lucru folosite în studiul vegetaţiei………..…………………..20
4. Flora vasculară din zona colinară a Lacului Techirghiol………………………...24
1. Conspectul florei din zona cercetată………………………..…………....25
2. Analiza taxonomică a florei vasculare din zona
studiată……………..….50
3. Analiza formelor biologice din zona studiată………………..…………..53
4. Analiza fitogeografică a zonei studiate……………………………..…....54
5. Analiza categoriilor ecologice din zona cercetată…………………….....56
6. Analiza speciilor rare şi periclitate din zona
cercetată…...........................60
5. Asociaţii vegetale din zona cercetată…………………………………....……….63
5.1.Conspectul asociaţiilor vegetale din aria
identificată………………………..64
5.2.Descrierea principalelor asociaţii vegetale de pe movilele de
la Techirghiol…………………………………………………………………….…………66
Concluzii……………………………………...…………………………..…77
Bibliografie……………………………...…………………………………..89
Introducere…………………………………………………………………..…...2
1. Istoricul cercetărilor din zona Lacului Techirghiol……………………….……....4
2. Caracterizarea fizico-geografică, pedologică şi climatică a
teritoriului cercetat……………………………………………………..………………….......5
1. Condiţii fizico-geografice ale zonei de studiu…………………………….5
2. Condiţii climatice ale zonei cercetate………………………………..........8
1. Temperatura………………………………………………...…….… .9
2. Precipitaţiile……………………………………………..……….……9
3. Radiaţia solară………………………………………………..….…...10
4. Nebulozitatea…………………………………………….….….....…11
5. Vânturile…………………………………………………….….…....11
6. Solurile………………………………………………..……….…......11
3. Metode de lucru utilizate în studiul florei şi
vegetaţiei…………..........................13
1. Metode de lucru folosite în studiul florei……………...………………....13
2. Metode de lucru folosite în studiul vegetaţiei………..…………………..20
4. Flora vasculară din zona colinară a Lacului Techirghiol………………………...24
1. Conspectul florei din zona cercetată………………………..…………....25
2. Analiza taxonomică a florei vasculare din zona
studiată……………..….50
3. Analiza formelor biologice din zona studiată………………..…………..53
4. Analiza fitogeografică a zonei studiate……………………………..…....54
5. Analiza categoriilor ecologice din zona cercetată…………………….....56
6. Analiza speciilor rare şi periclitate din zona
cercetată…...........................60
5. Asociaţii vegetale din zona cercetată…………………………………....……….63
5.1.Conspectul asociaţiilor vegetale din aria
identificată………………………..64
5.2.Descrierea principalelor asociaţii vegetale de pe movilele de
la Techirghiol…………………………………………………………………….…………66
Concluzii……………………………………...…………………………..…77
Bibliografie……………………………...…………………………………..89
Consideratii cuantice asupra formei moleculare AB
1. Densitati electronice in atomi si molecule
1. Densitati electronice in atomi
1.1.1 Functiile de densitate radiala
1.1.2 Functiile densitati augulare
2.1 Functii totale de densitate
2.2 Densitati electronice in molecule
2.2.1 Metoda legaturilor de valenta si a orbitalilor moleculari
2.3 Molecula AB[pic]
2.4 Molecule AB[pic]
2.5 Hibridizare sau acoperire de grup maxima ?
3.1 Molecule anorganice simple
3.1.1 Molecule biatomice homonucleare
3.2 Molecule biatomice heteronucleare
3.3 Molecule triatomice
Bibliografie
Pagini 50
1. Densitati electronice in atomi
1.1.1 Functiile de densitate radiala
1.1.2 Functiile densitati augulare
2.1 Functii totale de densitate
2.2 Densitati electronice in molecule
2.2.1 Metoda legaturilor de valenta si a orbitalilor moleculari
2.3 Molecula AB[pic]
2.4 Molecule AB[pic]
2.5 Hibridizare sau acoperire de grup maxima ?
3.1 Molecule anorganice simple
3.1.1 Molecule biatomice homonucleare
3.2 Molecule biatomice heteronucleare
3.3 Molecule triatomice
Bibliografie
Pagini 50
Contributii experimentale la caracterizarea unor solutii de hidrocarburi in solventi polari
Introducere……………………………………………………………………….
Partea I. Proprietaţi fizice şi teorii ale stãrii lichidelor
Capitolul I. Proprietãţi fizice ale lichidelor
I.1 VISCOZITATEA LICHIDELOR ………………………………………….
I.1.1 Generalitãţi……………………………………………………………….
I.1.2 Influenţa temperaturii asupra viscozitãţii………………………….....
I.1.3 Viscozitatea amestecurilor binare
lichide.......................................
I.2 CONSTANTA
DIELECTRICA.............................................................
I.2.1 Relaţia de polarizare dielectricã-constanta dielectricã.
Ecuaţia Clausius-
Mossotti.................................................................
CAPITOLUL II. TERMODINAMICA FENOMENOLOGICA A SOLUTIILOR
II.1 Noţiuni
generale....................................................................
...................
II.2 Soluţii
perfecte....................................................................
.....................
II.3 Soluţii diluate
ideale......................................................................
...........
II.4 Soluţii neideale. Funcţii de abatere de
idealitate.....................................
II.4.1 Potenţialul chimic şi activitatea
termodinamicã..................................
II.4.2 Stãri standard convenţionale şi stãri de referinţã în soluţii
neideale…
II.4.3 Relaţii între coeficienţii de activitate ai dizolvantului
dintr-o soluţie [pic]……………………………………………….
II.4.4 Calculul coeficienţilor de activitate la diferite temperaturi şi
presiuni din valori standard……………………………………………..
II.4.5 Ecuaţia Gibbs-Duhem aplicatã activitãţilor termodinamice……………
II.4.6 Coeficientul osmotic……………………………………………………….
II.4.7 Funcţii termodinamice de exces………………………………………….
II.5 Solutii
asociate....................................................................
......................
II.5.1. Particularitati
termodinamice...............................................................
..
II.5.2. Tipuri de
asocieri....................................................................
..............
II.6 Aplicarea metodelor de reţea unor soluţii de
neelectroliţi.........................
II.6.1 Modelul potenţialului mediu……………………………………………….
II.6.2 Teoria structurilor semnificative ale lichidelor………………………......
PARTEA a II-a . CONTRIBUTII EXPERIMENTALE LA CARACTERIZAREA UNOR SOLUTII DE
HIDROCARBURI IN SOLVENTI POLARI
CAPITOLUL III. VISCOZITATILE SOLUTIILOR DE MTBE SI 1-PROPANOL
III.1 Valorile experimentale ale viscozitãţii substanţelor pure…………………..
III.2 Metoda exepimentalã de determinare a viscozitaţii ,………………………
III.3 Rezultatele experimentale ale mãsuratorilor de viscozitate………………
CAPITOLUL IV. APLICAREA UNOR ECUATII PROPUSE IN LITERATURA
PENTRU CALCULUL VISCOZITATII SOLUTIILOR DE MTBE SI 1-PROPANOL
IV.1 Valorile viscozitãţii de exces, ideale Arrhenius, calculate prin
aditivitate simplã , cu ecuaţia Dolezalek, Grunberg-Nissan şi Wijk
pentru soluţiile
MTBE şi 1-PROPANOL……………………………………………………….
IV.2 Corelarea viscozitãţii de exces cu ecuaţia polinomialã Redlich-
Kister……
IV.3 Mãrimile de activare specifice procesului de curgere……………………….
CAPITOLUL V.CONSTANTE DIELECTRICE ALE SOLUTIILOR DE MTBE SI 1-PROPANOL
V.1 Constantele dielectrice ale substantelor pure
V.2 Metoda experimentalã de determinare a constantei dielectrice
V.3 Constantele dielectrice ale soluţiilor de MTBE şi 1-PROPANOL…………..
V.4 Polarizarea molecularã a soluţiilor de MTBE şi 1-PROPANOL……………
CAPITOLUL VI. CONCLUZII………………………………………………………
CAPITOLUL VII. ASPECTE METODOLOGICE…………………………………..
Pagini 88
Partea I. Proprietaţi fizice şi teorii ale stãrii lichidelor
Capitolul I. Proprietãţi fizice ale lichidelor
I.1 VISCOZITATEA LICHIDELOR ………………………………………….
I.1.1 Generalitãţi……………………………………………………………….
I.1.2 Influenţa temperaturii asupra viscozitãţii………………………….....
I.1.3 Viscozitatea amestecurilor binare
lichide.......................................
I.2 CONSTANTA
DIELECTRICA.............................................................
I.2.1 Relaţia de polarizare dielectricã-constanta dielectricã.
Ecuaţia Clausius-
Mossotti.................................................................
CAPITOLUL II. TERMODINAMICA FENOMENOLOGICA A SOLUTIILOR
II.1 Noţiuni
generale....................................................................
...................
II.2 Soluţii
perfecte....................................................................
.....................
II.3 Soluţii diluate
ideale......................................................................
...........
II.4 Soluţii neideale. Funcţii de abatere de
idealitate.....................................
II.4.1 Potenţialul chimic şi activitatea
termodinamicã..................................
II.4.2 Stãri standard convenţionale şi stãri de referinţã în soluţii
neideale…
II.4.3 Relaţii între coeficienţii de activitate ai dizolvantului
dintr-o soluţie [pic]……………………………………………….
II.4.4 Calculul coeficienţilor de activitate la diferite temperaturi şi
presiuni din valori standard……………………………………………..
II.4.5 Ecuaţia Gibbs-Duhem aplicatã activitãţilor termodinamice……………
II.4.6 Coeficientul osmotic……………………………………………………….
II.4.7 Funcţii termodinamice de exces………………………………………….
II.5 Solutii
asociate....................................................................
......................
II.5.1. Particularitati
termodinamice...............................................................
..
II.5.2. Tipuri de
asocieri....................................................................
..............
II.6 Aplicarea metodelor de reţea unor soluţii de
neelectroliţi.........................
II.6.1 Modelul potenţialului mediu……………………………………………….
II.6.2 Teoria structurilor semnificative ale lichidelor………………………......
PARTEA a II-a . CONTRIBUTII EXPERIMENTALE LA CARACTERIZAREA UNOR SOLUTII DE
HIDROCARBURI IN SOLVENTI POLARI
CAPITOLUL III. VISCOZITATILE SOLUTIILOR DE MTBE SI 1-PROPANOL
III.1 Valorile experimentale ale viscozitãţii substanţelor pure…………………..
III.2 Metoda exepimentalã de determinare a viscozitaţii ,………………………
III.3 Rezultatele experimentale ale mãsuratorilor de viscozitate………………
CAPITOLUL IV. APLICAREA UNOR ECUATII PROPUSE IN LITERATURA
PENTRU CALCULUL VISCOZITATII SOLUTIILOR DE MTBE SI 1-PROPANOL
IV.1 Valorile viscozitãţii de exces, ideale Arrhenius, calculate prin
aditivitate simplã , cu ecuaţia Dolezalek, Grunberg-Nissan şi Wijk
pentru soluţiile
MTBE şi 1-PROPANOL……………………………………………………….
IV.2 Corelarea viscozitãţii de exces cu ecuaţia polinomialã Redlich-
Kister……
IV.3 Mãrimile de activare specifice procesului de curgere……………………….
CAPITOLUL V.CONSTANTE DIELECTRICE ALE SOLUTIILOR DE MTBE SI 1-PROPANOL
V.1 Constantele dielectrice ale substantelor pure
V.2 Metoda experimentalã de determinare a constantei dielectrice
V.3 Constantele dielectrice ale soluţiilor de MTBE şi 1-PROPANOL…………..
V.4 Polarizarea molecularã a soluţiilor de MTBE şi 1-PROPANOL……………
CAPITOLUL VI. CONCLUZII………………………………………………………
CAPITOLUL VII. ASPECTE METODOLOGICE…………………………………..
Pagini 88
Studii cinetice in reactia de dublu schimb dintre carbonatul de sodiu si sulfatul de calciu
CUPRINS
I. TEMA PROIECTULUI
1.1 Studii cinetice în reacţia de dublu schimb dintre
carbonatul de sodiu şi sulfatul de calciu
1.2 Introducere
1.2.1. Prezentare generala a sulfatului de sodiu
II. ISTORICUL PRODUSULUI
2.1. Prezentarea generala a sulfatului de sodiu
2.2. Materii prime
2.3. Proprietati, producţie, utilizari
2.4. Procedee de obtinere a sulfatului de sodiu
2.4.1. Procedeul conventional de recuperare a sulfatului de
sodiu
2.4.2. Obţinerea din zacaminte naturale de kieserit sau din
karnalit
2.4.3. Obţinerea din deseurile de la fabricarea vazcozei
2.4.4. Obţinerea sulfatului de sodiu din cenusa de pirita prin
prajire clorurata
2.5. Chimismul procesului
III. STUDII PRELIMINARE
3.1. Studiu de marketing
3.2. Studiu de profil si amplasament
3.3. Studiu de prefezabilitate
3.4. Automatizarea instalaţiei
3.5. Bilantul de materiale
3.6. Bilantul termic
IV. PROIECTARE TEHNOLOGICA
PARTE TEORETICA
4.1. Studii cinetice in reactia de dublu schimb dintre
carbonatul de sodiu
si sulfatul de calciu
4.2. Analiza literaturii de specialitate
4.2.1. Rolul supersaturatiei in determinarea marimii
cristalelor
4.2.2. Viteza de crestere a cristalelor
4.2.3. Viteza de nucleatie
4.3. Aspecte coloidale ale proceselor de precipitare
4.3.1. Introducere
4.3.2. Formare particule primare
4.3.3. Formare particule secundare
4.3.4. Stabilitate coloidala in sisteme de precipitare
4.3.5. Reologia suspensiilor coloidale
4.3.6. Importanta tehnologiei de precipitare
4.4. Echilibrul cristalizarii sulfatului de sodiu cu salifianti
organici
4.5. Cercetari asupra cristalizarii sulfatului de sodiu cu
salifianti organici
4.5.1. Cristalizarea din solutie in prezenta metanolului
4.5.2. Stabilirea condiţiilor de lucru. Date de echilibru
4.5.3. Rezultate obtinute
4.5.4. Randamentul cristalizarii
4.5.5. Cinetica formarii germenilor (nucleatia)
4.5.6. Marimea medie a cristalelor
4.5.7. Concluzii asupra studiului cinetic
4.6. Procedee tehnologice propuse
V. DIMENSIONAREA UTILAJULUI
5.1. Tema de dimensionare
5.2. Dimensionarea coloanei de rectificare
5.2.1. Determinarea numarului de talere teoretice
5.3. Calcule de dimensionare
5.4. Calculul vitezei vaporilor si a diametrului coloanei
5.5. Calculul hidrodinamic al talerelor
Partea superioara
Partea inferioara
5.6. Determinarea numarului de talere si a inaltimii
5.7. Calculul termic al instalaţiei
5.8. Calculul diametrului condensatorului
VI. PROIECTARE DE MONTAJ
VII. ASPECTE ECOLOGICE SI DE PROTECŢIA MEDIULUI
VIII. ELEMENTE DE CALCUL ECONOMIC
Bibliografie
Pagini 95
I. TEMA PROIECTULUI
1.1 Studii cinetice în reacţia de dublu schimb dintre
carbonatul de sodiu şi sulfatul de calciu
1.2 Introducere
1.2.1. Prezentare generala a sulfatului de sodiu
II. ISTORICUL PRODUSULUI
2.1. Prezentarea generala a sulfatului de sodiu
2.2. Materii prime
2.3. Proprietati, producţie, utilizari
2.4. Procedee de obtinere a sulfatului de sodiu
2.4.1. Procedeul conventional de recuperare a sulfatului de
sodiu
2.4.2. Obţinerea din zacaminte naturale de kieserit sau din
karnalit
2.4.3. Obţinerea din deseurile de la fabricarea vazcozei
2.4.4. Obţinerea sulfatului de sodiu din cenusa de pirita prin
prajire clorurata
2.5. Chimismul procesului
III. STUDII PRELIMINARE
3.1. Studiu de marketing
3.2. Studiu de profil si amplasament
3.3. Studiu de prefezabilitate
3.4. Automatizarea instalaţiei
3.5. Bilantul de materiale
3.6. Bilantul termic
IV. PROIECTARE TEHNOLOGICA
PARTE TEORETICA
4.1. Studii cinetice in reactia de dublu schimb dintre
carbonatul de sodiu
si sulfatul de calciu
4.2. Analiza literaturii de specialitate
4.2.1. Rolul supersaturatiei in determinarea marimii
cristalelor
4.2.2. Viteza de crestere a cristalelor
4.2.3. Viteza de nucleatie
4.3. Aspecte coloidale ale proceselor de precipitare
4.3.1. Introducere
4.3.2. Formare particule primare
4.3.3. Formare particule secundare
4.3.4. Stabilitate coloidala in sisteme de precipitare
4.3.5. Reologia suspensiilor coloidale
4.3.6. Importanta tehnologiei de precipitare
4.4. Echilibrul cristalizarii sulfatului de sodiu cu salifianti
organici
4.5. Cercetari asupra cristalizarii sulfatului de sodiu cu
salifianti organici
4.5.1. Cristalizarea din solutie in prezenta metanolului
4.5.2. Stabilirea condiţiilor de lucru. Date de echilibru
4.5.3. Rezultate obtinute
4.5.4. Randamentul cristalizarii
4.5.5. Cinetica formarii germenilor (nucleatia)
4.5.6. Marimea medie a cristalelor
4.5.7. Concluzii asupra studiului cinetic
4.6. Procedee tehnologice propuse
V. DIMENSIONAREA UTILAJULUI
5.1. Tema de dimensionare
5.2. Dimensionarea coloanei de rectificare
5.2.1. Determinarea numarului de talere teoretice
5.3. Calcule de dimensionare
5.4. Calculul vitezei vaporilor si a diametrului coloanei
5.5. Calculul hidrodinamic al talerelor
Partea superioara
Partea inferioara
5.6. Determinarea numarului de talere si a inaltimii
5.7. Calculul termic al instalaţiei
5.8. Calculul diametrului condensatorului
VI. PROIECTARE DE MONTAJ
VII. ASPECTE ECOLOGICE SI DE PROTECŢIA MEDIULUI
VIII. ELEMENTE DE CALCUL ECONOMIC
Bibliografie
Pagini 95
Studiu bibliografic privind valorificarea cromului din apele reziduale din industria pielariei prin i
Cuprins
I. STUDIU BIBLIOGRAFIC PRIVIND VALORIFICAREA CROMULUI DIN APELE REZIDUALE
DIN INDUSTRIA PIELARIEI PRIN INGHETARE
II. RASPANDIREA CROMULUI IN NATURA
II.1 CROMUL.CARACTERIZARE GENERALA
III. PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE ALE CROMULUI
III.1 PROPRIETATI FIZICE
III.2 PROPRIETATI CHIMICE
III.3 PROPRIETATI FIZIOLOGICE ALE CROMULUI
III.4 COMBINATII IMPORTANTE ALE CROMULUI
III.5 COMBINATII ANORGANICE
III.6 COMBINATII COMPLEXE ALE CROMULUI TRIVALENT
III.6.1 COMBINATII COMPLEXE MONONUCLEARE
III.6.2 COMBINATII COMPLEXE BI-, TRI SI TETRANUCLEARE ALE
CROMULUI TRIVALENT
III.6.3 COMBINATII COMPLEXE ALE CROMULUI PREZENTE IN APELE
REZIDUALE DIN INDUSTRIA PIELARIEI
IV. METODE DE DETERMINARE ALE CROMULUI (III) DIN APELE REZIDUALE
IV.1 COMPLEXONOMETRIA
IV.2 VOLUMETRIA BAZATA PE REACTII DE OXIDO-REDUCERE
IV.3 ANALIZA SOLUTIILOR DE SULFAT BAZIC DE CROM
IV.4 ANALIZA CROMULUI IN PIEILE FINITE
V. UTILIZAREA CROMULUI IN INDUSTRIA PIELARIEI
V.1 PROCESUL TEHNOLOGIC DE TABACIRE A PIEII NATURALE
V.2 ROLUL CROMULUI IN TABACIREA PIEILOR
V.2.1 ETAPELE RETINERII CROMULUI IN PIELE
V.2.1.1 DIFUZIA IONILOR SAU A MOLECULELOR REACTANTULUI
PRIN FAZA APOASA SPRE SUPRAFATA PIELII
V.2.1.2 DIFUZIA IONILOR SAU A MOLECULELOR REACTANTULUI
DIN MEDIUL LICHID PRIN STRATUL LIMITA DE LA INTERFATA SOLID-LICHID
V.2.1.3 DIFUZIA IN SPATIILE INTERFIBRILARE
V.2.1.4 REACTIA CHIMICA PROPRIU-ZISA
V.2.1.5 DIFUZIA PRODUSILOR SOLUBILI DE REACTIE PRIN
SPATIILE INTERFIBRILARE
V.2.1.6 DIFUZIA PRODUSILOR SOLUBILI DE REACTIE IN FILMUL
DE INTERFATA SOLID-LICHID SPRE FAZA LICHIDA
V.2.1.7 DIFUZIA PRODUSILOR SOLUBILI DE REACTIE IN VOLUMUL
DE FAZA LICHIDA
V.3 CHIMIA COMPLECSILOR CU CROM FOLOSITI IN TABACIREA MINERALA
VI. APELE REZIDUALE DIN INDUSTRIA PIELERIEI
VI.1 INFLUENTA APELOR UZATE ASUPRA EMISARULUI
VII. TRATAREA APELOR UZATE DIN INDUSTRIA PIELERIEI
VII.1 PROCEDEE DE RECUPERARE A CROMULUI TRIVALENT DIN APELE REZULTATE
DE LA TABACARII
VIII. REPARTIZAREA SUBSTANTEI SOLUBILE INTRE FAZELE LICHIDA SI SOLIDA,
SEPARATA PRIN INGHETARE
IX. CONCLUZII ASUPRA STUDIULUI BIBLIOGRAFIC PRIVIND VALORIFICAREA CROMULUI
DIN APELE REZIDUALE DE LA TABACARII
X. STUDIUL DE LABORATOR PRIVIND SEPARAREA CROMULUI III DIN APELE REZIDUALE
DE LA TABACARII PRIN INGHETARE
XI. PRINCIPII EXPERIMENTALE
XII. METODICA EXPERIMENTALA
XII.1 DETERMINAREA CROMULUI TRIVALENT
XII.2 SEPARAREA FAZEI SOLIDE DIN PROBA DE APA REZIDUALA CU CONTINUT
DE CROM LA TABACARII
XIII. STUDIUL REPARTITIEI CROMULUI LA SEPARAREA IN TREPTE A FAZEI SOLIDE
XIII.1 PARAMETRI EXPERIMENTALI
XIII.2 REZULATELE EXPERIMENTALE
XIII.3 DISCUTAREA REZULTATELOR
XIV. STUDIUL REPARTITIEI CROMULUI LA SEPARAREA FAZEI SOLIDE DIN DIVERSE
PROBE
XIV.1 PARAMETRI EXPERIMENTALI
XIV.2 REZULTATE EXPERIMENTALE
XIV.3 REZULTATE EXPERIMENTALE
XIV.4 DISCUTAREA REZULTATELOR
XV. CONCLUZII ASUPRA STUDIULUI DE LAORATOR PRIVIND VALORIFICAREA CROMULUI
DIN APELE REZIDUALE DIN INDUSTRIA PIELARIEI
XVI. PROIECTAREA UNEI INSTALATII DE VALORIFICARE A CROMULUI DIN APELE
REZIDUALE PROVENITE DIN INDUSTRIA PIELARIEI
XVII. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
XVII.1 SEPARAREA SUSPENSIILOR DECANTABILE DIN APA REZIDUALA BRUTA
XVII.2 RETINEREA CROMULUI PE CATIONIT
XVII.3 ELUAREA CROMULUI PE CATIONIT
XVII.4 REGENERAREA RASINII SCHIMBATOARE DE IONI
XVIII. BILANTUL DE MATERIALE PE FAZE
XVIII.1 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE DECANTARE SI FILTRARE
XVIII.2 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE RETINERE
XVIII.3 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE ELUARE
XVIII.4 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE REGENERARE
XVIII.5 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE SPALARE
XVIII.6 BILANTUL GLOBAL DE MATERIALE
XIX. DIMENSIONAREA PRINCIPALELOR UTILAJE
XIX.1 VASUL DE STOCARE AL APEI REZIDUALE
XIX.2 REZERVOR TAMPON DE DIMENSIONARE A COLOANEI DE SCHIMB IONIC
XIX.3 VASUL DE STOCARE AL SOLUTIEI DE ACID SULFURIC
XIX.4 VASUL DE STOCARE AL SOLUTIEI DE CLORURA DE SODIU
XIX.5 COLOANA DE SCHIMB IONIC
XIX.6 VASUL DE STOCARE AL APEI PURIFICATE
XIX.7 VASUL DE STOCARE AL SOLUTIEI CONCENTRATE DE CROM
XIX.8 VASUL DE STOCARE AL SOLUTIEI DILUATE DE CROM
XIX.9 VASUL DE STOCARE AL APEI PARTIAL EPUTRATE
XX. PROIECTAREA DECANTORULUI
XX.1 VITEZA DE SEDIMENTARE
XX.2 PREDIMENSIONAREA DECANTORULUI
XX.2.1 SUPRAFATA DE SEDIMENTARE
XX.2.2 DIAMETRUL DECANTORULUI
XX.2.3 INALTIMEA DECATORULUI
XX.3 CALCULUL DE VERIFICARE
XX.4 TIMPUL DE SEDIMENTARE
XX.5 VOLUMUL DECANTORULUI
XX.6 CALCUL MECANIC AL CORPULUI CILINDRIC
XX.7 CALCULUL MECANIC AL FUNDULUI CONIC
XX.8 VERIFICAREA LA PROBA HIDRAULICA SI HIDRODINAMICA
XXI. PROIECTAREA SCHIMBATORULUI DE CALDURA
XXI.1 BILANTUL TERMIC
XXI.2 PREDIMENSIONAREA SCHIMBATORULUI DE CALDURA
XXI.3 VERIFICAREA SCHIMBATORULUI DE CALDURA PROPUS
XXI.3.1 CALCULUL DE VERIFICARE PENTRU A1 PRIN TEVI (SOLUTIA DE
H2SO4)
XXI.3.2 CALCULUL DE VERIFICARE PENTRU A2 PRIN SPATIUL
EXTRATUBULAR
XXI.3.3 VERIFICAREA SUPRAFETEI DE TRANSFER TERMIC
XXI.4 CADEREA DE PRESIUNE IN SCHIMBATORUL DE CALDURA
XXI.4.1 CADEREA DE PRESIUNE IN SPATIUL EXTRATUBULAR
XXI.4.2 CADEREA DE PRESIUNE IN SPATIUL INTRATUBULAR
XXI.5 CALCULUL IZOLATIEI TERMICE
XXII. AUTOMATIZAREA INSTALATIEI
XXIII. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
XXIV. BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 79
I. STUDIU BIBLIOGRAFIC PRIVIND VALORIFICAREA CROMULUI DIN APELE REZIDUALE
DIN INDUSTRIA PIELARIEI PRIN INGHETARE
II. RASPANDIREA CROMULUI IN NATURA
II.1 CROMUL.CARACTERIZARE GENERALA
III. PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE ALE CROMULUI
III.1 PROPRIETATI FIZICE
III.2 PROPRIETATI CHIMICE
III.3 PROPRIETATI FIZIOLOGICE ALE CROMULUI
III.4 COMBINATII IMPORTANTE ALE CROMULUI
III.5 COMBINATII ANORGANICE
III.6 COMBINATII COMPLEXE ALE CROMULUI TRIVALENT
III.6.1 COMBINATII COMPLEXE MONONUCLEARE
III.6.2 COMBINATII COMPLEXE BI-, TRI SI TETRANUCLEARE ALE
CROMULUI TRIVALENT
III.6.3 COMBINATII COMPLEXE ALE CROMULUI PREZENTE IN APELE
REZIDUALE DIN INDUSTRIA PIELARIEI
IV. METODE DE DETERMINARE ALE CROMULUI (III) DIN APELE REZIDUALE
IV.1 COMPLEXONOMETRIA
IV.2 VOLUMETRIA BAZATA PE REACTII DE OXIDO-REDUCERE
IV.3 ANALIZA SOLUTIILOR DE SULFAT BAZIC DE CROM
IV.4 ANALIZA CROMULUI IN PIEILE FINITE
V. UTILIZAREA CROMULUI IN INDUSTRIA PIELARIEI
V.1 PROCESUL TEHNOLOGIC DE TABACIRE A PIEII NATURALE
V.2 ROLUL CROMULUI IN TABACIREA PIEILOR
V.2.1 ETAPELE RETINERII CROMULUI IN PIELE
V.2.1.1 DIFUZIA IONILOR SAU A MOLECULELOR REACTANTULUI
PRIN FAZA APOASA SPRE SUPRAFATA PIELII
V.2.1.2 DIFUZIA IONILOR SAU A MOLECULELOR REACTANTULUI
DIN MEDIUL LICHID PRIN STRATUL LIMITA DE LA INTERFATA SOLID-LICHID
V.2.1.3 DIFUZIA IN SPATIILE INTERFIBRILARE
V.2.1.4 REACTIA CHIMICA PROPRIU-ZISA
V.2.1.5 DIFUZIA PRODUSILOR SOLUBILI DE REACTIE PRIN
SPATIILE INTERFIBRILARE
V.2.1.6 DIFUZIA PRODUSILOR SOLUBILI DE REACTIE IN FILMUL
DE INTERFATA SOLID-LICHID SPRE FAZA LICHIDA
V.2.1.7 DIFUZIA PRODUSILOR SOLUBILI DE REACTIE IN VOLUMUL
DE FAZA LICHIDA
V.3 CHIMIA COMPLECSILOR CU CROM FOLOSITI IN TABACIREA MINERALA
VI. APELE REZIDUALE DIN INDUSTRIA PIELERIEI
VI.1 INFLUENTA APELOR UZATE ASUPRA EMISARULUI
VII. TRATAREA APELOR UZATE DIN INDUSTRIA PIELERIEI
VII.1 PROCEDEE DE RECUPERARE A CROMULUI TRIVALENT DIN APELE REZULTATE
DE LA TABACARII
VIII. REPARTIZAREA SUBSTANTEI SOLUBILE INTRE FAZELE LICHIDA SI SOLIDA,
SEPARATA PRIN INGHETARE
IX. CONCLUZII ASUPRA STUDIULUI BIBLIOGRAFIC PRIVIND VALORIFICAREA CROMULUI
DIN APELE REZIDUALE DE LA TABACARII
X. STUDIUL DE LABORATOR PRIVIND SEPARAREA CROMULUI III DIN APELE REZIDUALE
DE LA TABACARII PRIN INGHETARE
XI. PRINCIPII EXPERIMENTALE
XII. METODICA EXPERIMENTALA
XII.1 DETERMINAREA CROMULUI TRIVALENT
XII.2 SEPARAREA FAZEI SOLIDE DIN PROBA DE APA REZIDUALA CU CONTINUT
DE CROM LA TABACARII
XIII. STUDIUL REPARTITIEI CROMULUI LA SEPARAREA IN TREPTE A FAZEI SOLIDE
XIII.1 PARAMETRI EXPERIMENTALI
XIII.2 REZULATELE EXPERIMENTALE
XIII.3 DISCUTAREA REZULTATELOR
XIV. STUDIUL REPARTITIEI CROMULUI LA SEPARAREA FAZEI SOLIDE DIN DIVERSE
PROBE
XIV.1 PARAMETRI EXPERIMENTALI
XIV.2 REZULTATE EXPERIMENTALE
XIV.3 REZULTATE EXPERIMENTALE
XIV.4 DISCUTAREA REZULTATELOR
XV. CONCLUZII ASUPRA STUDIULUI DE LAORATOR PRIVIND VALORIFICAREA CROMULUI
DIN APELE REZIDUALE DIN INDUSTRIA PIELARIEI
XVI. PROIECTAREA UNEI INSTALATII DE VALORIFICARE A CROMULUI DIN APELE
REZIDUALE PROVENITE DIN INDUSTRIA PIELARIEI
XVII. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
XVII.1 SEPARAREA SUSPENSIILOR DECANTABILE DIN APA REZIDUALA BRUTA
XVII.2 RETINEREA CROMULUI PE CATIONIT
XVII.3 ELUAREA CROMULUI PE CATIONIT
XVII.4 REGENERAREA RASINII SCHIMBATOARE DE IONI
XVIII. BILANTUL DE MATERIALE PE FAZE
XVIII.1 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE DECANTARE SI FILTRARE
XVIII.2 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE RETINERE
XVIII.3 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE ELUARE
XVIII.4 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE REGENERARE
XVIII.5 BILANTUL DE MATERIALE PENTRU ETAPA DE SPALARE
XVIII.6 BILANTUL GLOBAL DE MATERIALE
XIX. DIMENSIONAREA PRINCIPALELOR UTILAJE
XIX.1 VASUL DE STOCARE AL APEI REZIDUALE
XIX.2 REZERVOR TAMPON DE DIMENSIONARE A COLOANEI DE SCHIMB IONIC
XIX.3 VASUL DE STOCARE AL SOLUTIEI DE ACID SULFURIC
XIX.4 VASUL DE STOCARE AL SOLUTIEI DE CLORURA DE SODIU
XIX.5 COLOANA DE SCHIMB IONIC
XIX.6 VASUL DE STOCARE AL APEI PURIFICATE
XIX.7 VASUL DE STOCARE AL SOLUTIEI CONCENTRATE DE CROM
XIX.8 VASUL DE STOCARE AL SOLUTIEI DILUATE DE CROM
XIX.9 VASUL DE STOCARE AL APEI PARTIAL EPUTRATE
XX. PROIECTAREA DECANTORULUI
XX.1 VITEZA DE SEDIMENTARE
XX.2 PREDIMENSIONAREA DECANTORULUI
XX.2.1 SUPRAFATA DE SEDIMENTARE
XX.2.2 DIAMETRUL DECANTORULUI
XX.2.3 INALTIMEA DECATORULUI
XX.3 CALCULUL DE VERIFICARE
XX.4 TIMPUL DE SEDIMENTARE
XX.5 VOLUMUL DECANTORULUI
XX.6 CALCUL MECANIC AL CORPULUI CILINDRIC
XX.7 CALCULUL MECANIC AL FUNDULUI CONIC
XX.8 VERIFICAREA LA PROBA HIDRAULICA SI HIDRODINAMICA
XXI. PROIECTAREA SCHIMBATORULUI DE CALDURA
XXI.1 BILANTUL TERMIC
XXI.2 PREDIMENSIONAREA SCHIMBATORULUI DE CALDURA
XXI.3 VERIFICAREA SCHIMBATORULUI DE CALDURA PROPUS
XXI.3.1 CALCULUL DE VERIFICARE PENTRU A1 PRIN TEVI (SOLUTIA DE
H2SO4)
XXI.3.2 CALCULUL DE VERIFICARE PENTRU A2 PRIN SPATIUL
EXTRATUBULAR
XXI.3.3 VERIFICAREA SUPRAFETEI DE TRANSFER TERMIC
XXI.4 CADEREA DE PRESIUNE IN SCHIMBATORUL DE CALDURA
XXI.4.1 CADEREA DE PRESIUNE IN SPATIUL EXTRATUBULAR
XXI.4.2 CADEREA DE PRESIUNE IN SPATIUL INTRATUBULAR
XXI.5 CALCULUL IZOLATIEI TERMICE
XXII. AUTOMATIZAREA INSTALATIEI
XXIII. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
XXIV. BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 79
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
