Cuprins
CAPITOLUL 1. Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova -
prezentare generală, din istoricul evoluţiei
1.1 Din istoricul Camerei de Comerţ şi Industrie a RM
1.2 Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie a RM. Noţiuni generale. Regulementul.
1.3 Obiectul, sarcinile şi funcţiile CCIRM
1.4 Conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a RM
CAPITOLUL 2. Analiza activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie a RM
2.1 Analiza financiară a activităţii economice a CCIRM
2.2 Activitatea CCIRM în anul 2005
2.3 Activitatea CCIRM în anul 2006
2.4 Activitatea economică externă şi informaţională a CCIRM
CAPITOLUL 3. Raportul privind activitatea desfăşurată de CCIRM în
perioada de 01.09.06 pîna la 14.10.06
3.1 Ziua profesională a CCIRM
3.2 Conferinţa de presă cu prilejul lansării concursului „Marca
comercială a anului 2006”
3.3 Vizita Preşedintelui Senatului Parlamentului României, E. S.
Nicolae VĂCĂROIU la Camera de Comerţ şi Industrie a RM
3.4 Bursa de cooperare Moldo-Germană
3.5 Colaborarea Moldova-Italia capătă noi conotaţii
3.6 Forul economic Moldo-German, un nou pas spre intensificare
colaborării moldo-germane
Concluzii
BIBLIOGRAFIE
Deficitul Bugetar
Cuprins
Introducere 5
Capitolul I
Deficit bugetar actual 6
1.1 Deficit bugetar – concept, cauze, efecte 6
1.2 Metode de dimensionare a deficitului bugetar 12
1.2.1 Deficitul bugetului general consolidat 12
1.2.2 Metode moderne de măsurare a deficitului bugetar 12
1.3 Modalităţi de finanţare a deficitului bugetar 15
1.3.1. Emisiunea monetară 15
1.3.2. Finanţarea deficitului bugetar prin credit public 16
1.3.3 Instrumente utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar 19
1.3.4. Restricţii ale gestiunii finanţării deficitului bugetar 20
Capitolul II
Evoluţia deficitului bugetar al Statelor Unite ale Americii în perioada 1980-2012 22
2.1 Evoluţia deficitului bugetar în perioada 1980-2000 22
2.1.1 Încasările guvernului federal; Cheltuielile guvernului federal 22
2.1.2. Problema deficitului în perioada 1980 – 1989 24
2.1.3. Măsuri pentru diminuarea deficitului federal 27
2.1.4. Finanţarea deficitului bugetar 31
2.1.4.1 Finanţarea deficitului bugetar prin datorie 32
2.1.4.2 Finanţarea deficitului bugetar prin monedă 33
2.2. Evoluţia deficitului bugetar în perioada 2002-2012 33
2.2.1. Situaţia deficitului bugetar în perioada 2002 – 2004 34
2.2.2. Situaţia deficitului bugetar în anul 2005 - 2007 38
2.2.7 Estimările privind evoluţia deficitului bugetar în perioada 2008 – 2012 43
Capitolul III
Deficitul bugetar al României în perioada 1990-2008 45
3.1 Evoluţia deficitului bugetar în perioada 1990-1999 45
3.2 Mecanismul deficitului bugetar în România 48
3.2.1. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat în perioada 2000-2007 49
3.2.2. Evoluţia deficitului bugetului de stat în perioada 2000-2007 66
3.2.3. Evoluţia deficitului bugetelor locale în perioada 2000-2007 69
3.2.4. Evoluţia bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada 2000-2007 72
3.2.5. Finanţarea deficitului bugetar în perioada 2000-2007 75
3.3. Estimarea evoluţiei deficitului bugetar în perioada 2008-2011 81
3.4. Situaţia deficitului bugetar în statele din Uniunea Europeană în
perioada 2000-2007 83
Introducere 5
Capitolul I
Deficit bugetar actual 6
1.1 Deficit bugetar – concept, cauze, efecte 6
1.2 Metode de dimensionare a deficitului bugetar 12
1.2.1 Deficitul bugetului general consolidat 12
1.2.2 Metode moderne de măsurare a deficitului bugetar 12
1.3 Modalităţi de finanţare a deficitului bugetar 15
1.3.1. Emisiunea monetară 15
1.3.2. Finanţarea deficitului bugetar prin credit public 16
1.3.3 Instrumente utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar 19
1.3.4. Restricţii ale gestiunii finanţării deficitului bugetar 20
Capitolul II
Evoluţia deficitului bugetar al Statelor Unite ale Americii în perioada 1980-2012 22
2.1 Evoluţia deficitului bugetar în perioada 1980-2000 22
2.1.1 Încasările guvernului federal; Cheltuielile guvernului federal 22
2.1.2. Problema deficitului în perioada 1980 – 1989 24
2.1.3. Măsuri pentru diminuarea deficitului federal 27
2.1.4. Finanţarea deficitului bugetar 31
2.1.4.1 Finanţarea deficitului bugetar prin datorie 32
2.1.4.2 Finanţarea deficitului bugetar prin monedă 33
2.2. Evoluţia deficitului bugetar în perioada 2002-2012 33
2.2.1. Situaţia deficitului bugetar în perioada 2002 – 2004 34
2.2.2. Situaţia deficitului bugetar în anul 2005 - 2007 38
2.2.7 Estimările privind evoluţia deficitului bugetar în perioada 2008 – 2012 43
Capitolul III
Deficitul bugetar al României în perioada 1990-2008 45
3.1 Evoluţia deficitului bugetar în perioada 1990-1999 45
3.2 Mecanismul deficitului bugetar în România 48
3.2.1. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat în perioada 2000-2007 49
3.2.2. Evoluţia deficitului bugetului de stat în perioada 2000-2007 66
3.2.3. Evoluţia deficitului bugetelor locale în perioada 2000-2007 69
3.2.4. Evoluţia bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada 2000-2007 72
3.2.5. Finanţarea deficitului bugetar în perioada 2000-2007 75
3.3. Estimarea evoluţiei deficitului bugetar în perioada 2008-2011 81
3.4. Situaţia deficitului bugetar în statele din Uniunea Europeană în
perioada 2000-2007 83
Indicatorii Macroeconomici
Cuprins
INDICATORII MACROECONOMICI 6
1. 1 Produsul Intern Brut (PIB) 7
1. 1. 1 Definiţie 7
1. 1. 2 Mod de calcul 7
1. 1. 3 Produsul Intern Brut şi creşterea economică 10
1. 2 Inflaţia şi rata inflaţiei 12
1. 2. 1 Definiţie 12
1. 2. 2 Măsurarea şi formele inflaţiei 13
1. 2. 3 Cauzele inflaţiei 16
1. 2. 4 Efecte ale inflaţiei. Costurile inflaţiei 21
1. 2. 5 Politici antiinflaţioniste 24
1. 3 Şomajul şi rata şomajului 29
1. 3. 1 Definiţie 29
1. 3. 2 Cauze, forme şi costuri sociale ale şomajului 33
1. 3. 3 Politici de ameliorare a ocupării 40
1. 3. 4 Probleme ale ocupării şi şomajului în România 41
1. 4 Corelaţii între indicatori 45
1. 4. 1 Corelaţia dintre ritmul de creştere a PIB şi rata inflaţiei 45
1. 4. 2 Corelaţia între rata inflaţiei şi rata şomajului 46
1. 4. 3. Corelaţia dintre ritmul de creştere a PIB şi rata şomajului 48
1. 4. 4 Preţurile, inflaţia şi cursul de schimb 49
INDICATORII MACROECONOMICI 6
1. 1 Produsul Intern Brut (PIB) 7
1. 1. 1 Definiţie 7
1. 1. 2 Mod de calcul 7
1. 1. 3 Produsul Intern Brut şi creşterea economică 10
1. 2 Inflaţia şi rata inflaţiei 12
1. 2. 1 Definiţie 12
1. 2. 2 Măsurarea şi formele inflaţiei 13
1. 2. 3 Cauzele inflaţiei 16
1. 2. 4 Efecte ale inflaţiei. Costurile inflaţiei 21
1. 2. 5 Politici antiinflaţioniste 24
1. 3 Şomajul şi rata şomajului 29
1. 3. 1 Definiţie 29
1. 3. 2 Cauze, forme şi costuri sociale ale şomajului 33
1. 3. 3 Politici de ameliorare a ocupării 40
1. 3. 4 Probleme ale ocupării şi şomajului în România 41
1. 4 Corelaţii între indicatori 45
1. 4. 1 Corelaţia dintre ritmul de creştere a PIB şi rata inflaţiei 45
1. 4. 2 Corelaţia între rata inflaţiei şi rata şomajului 46
1. 4. 3. Corelaţia dintre ritmul de creştere a PIB şi rata şomajului 48
1. 4. 4 Preţurile, inflaţia şi cursul de schimb 49
SC Vigotex SA Barlad
Cuprins
Cap I. ORGANIZARE ŞI FUNCTIONALITATE LA SC VIGOTEX SA
1.1 Scurt istoric
1.2 Obiect/domeniu de activitate
1.3 Organizare interna
1.4 Relatii cu exteriorul
Cap II. FUNDAMENTARE VENITURILOR BUGETARE
2.1 Obligatiile catre bugetul de stat
2.1.1 Impozitul pe salarii
2.1.2 Impozitul pe profit
2.1.3 Taxa pe valoarea adaugata
2.2 Obligatiile catre bugetul local
2.2.1 Impozitul pe cladiri
2.2.2 Impozitul pe teren
2.2.3 Taxa asupra mijloacelor de transport
2.3 Obligatiile catre bugetul asigurarilor sociale de stat
2.3.1 Contributia la asigurarile sociale
2.3.2 Contributia la fondul pentru ajutorul de somaj
2.4 Obligatiile catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate
2.5 Obligatiile catre bugetele fondurilor speciale
2.5.1 Contributia la Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale
CapIII.REALIZAREA VENITURILOR BUGETARE
Cap I. ORGANIZARE ŞI FUNCTIONALITATE LA SC VIGOTEX SA
1.1 Scurt istoric
1.2 Obiect/domeniu de activitate
1.3 Organizare interna
1.4 Relatii cu exteriorul
Cap II. FUNDAMENTARE VENITURILOR BUGETARE
2.1 Obligatiile catre bugetul de stat
2.1.1 Impozitul pe salarii
2.1.2 Impozitul pe profit
2.1.3 Taxa pe valoarea adaugata
2.2 Obligatiile catre bugetul local
2.2.1 Impozitul pe cladiri
2.2.2 Impozitul pe teren
2.2.3 Taxa asupra mijloacelor de transport
2.3 Obligatiile catre bugetul asigurarilor sociale de stat
2.3.1 Contributia la asigurarile sociale
2.3.2 Contributia la fondul pentru ajutorul de somaj
2.4 Obligatiile catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate
2.5 Obligatiile catre bugetele fondurilor speciale
2.5.1 Contributia la Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale
CapIII.REALIZAREA VENITURILOR BUGETARE
Contabilitatea Veniturilor si Cheltuielilor, Inchiderea Exercitiululi Financiar si Repartizarea Profitului in Cadrul SMTGN Transgaz SA Medias
Cuprins
CAPITOLUL 1 :CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR.5
1.1 Contabilitatea cheltuielilor.5
1.1.1 Delimitarea şi structurarea cheltuielilor.5
1.1.2 Cheltuieli de exploatare.6
1.1.3 Cheltuieli financiare.12
1.1.4 Cheltuieli extraordinare.14
1.1.5 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare.15
1.1.6 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.16
1.2 Contabilitatea veniturilor.17
1.2.1 Delimitarea şi structurarea veniturilor.17
1.2.2 Venituri din exploatare.18
1.2.3 Venituri financiare.25
1.2.4 Venituri extraordinare.28
1.2.5 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere.29
CAPITOLUL 2: ÎNCHIDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR ŞI REPARTIZAREA PROFITULUI.31
2.1 Obiectivul şi structura situaţiilor financiare anuale.31
2.2 Determinarea rezultatului exerciţiului financiar şi repartizarea acestuia.35
CAPITOLUL 3: CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR, ÎNCHIDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR ŞI REPARTIZAREA PROFITULUI - DE LA TEORIE LA PRACTICĂ.41
3.1 Istoricul, activitatea şi organigrama S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ.41
3.2 Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor în cadrul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ.45
3.3 Închiderea exerciţiului financiar şi repartizarea profitului la S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ.60
CAPITOLUL 4: ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE.65
4.1 Noţiuni teoretice.65
4.2 Analiza contului de profit şi pierdere în cadrul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ.69
CONCLUZII ŞI PROPUNERI.77
ANEXE.81
BIBLIOGRAFIE.95
CAPITOLUL 1 :CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR.5
1.1 Contabilitatea cheltuielilor.5
1.1.1 Delimitarea şi structurarea cheltuielilor.5
1.1.2 Cheltuieli de exploatare.6
1.1.3 Cheltuieli financiare.12
1.1.4 Cheltuieli extraordinare.14
1.1.5 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare.15
1.1.6 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.16
1.2 Contabilitatea veniturilor.17
1.2.1 Delimitarea şi structurarea veniturilor.17
1.2.2 Venituri din exploatare.18
1.2.3 Venituri financiare.25
1.2.4 Venituri extraordinare.28
1.2.5 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere.29
CAPITOLUL 2: ÎNCHIDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR ŞI REPARTIZAREA PROFITULUI.31
2.1 Obiectivul şi structura situaţiilor financiare anuale.31
2.2 Determinarea rezultatului exerciţiului financiar şi repartizarea acestuia.35
CAPITOLUL 3: CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR, ÎNCHIDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR ŞI REPARTIZAREA PROFITULUI - DE LA TEORIE LA PRACTICĂ.41
3.1 Istoricul, activitatea şi organigrama S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ.41
3.2 Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor în cadrul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ.45
3.3 Închiderea exerciţiului financiar şi repartizarea profitului la S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ.60
CAPITOLUL 4: ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE.65
4.1 Noţiuni teoretice.65
4.2 Analiza contului de profit şi pierdere în cadrul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ.69
CONCLUZII ŞI PROPUNERI.77
ANEXE.81
BIBLIOGRAFIE.95
Organizarea Contabilitatii de Gestiune si Calculatiei Costurilor la SC Gelmi SA
Cuprins
CAPITOLUL I
Probleme de bază privind organizarea contabilităţii de gestiune şi calculaţiei costurilor
1.1. Premisele organizării calculaţiei
1.2. Costul producţiei
1.3. Locul şi rolul informaţiilor privind costurile de producţie în activitatea SC GELMI SA
1.4. Principii de organizare a contabilităţii de gestiune şi calculaţia costurilor
1.5. Clasificarea cheltuielilor de producţie şi importanţa acestora pentru organizarea contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor
1.6. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
CAPITOLUL II
Prezentarea SC GELMI SA şi a metodei de calculaţie folosite
2.1. Caracteristici tehnice, organizatorice şi economice ale SC GELMI SA
2.2. Factorii de organizare a contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor
2.3. Prezentarea metodei de calculaţie folosită de SC GELMI SA
CAPITOLUL III
Antecalculul costurilor de producţie la SC GELMI SA
3.1. Elaborarea antecalcului costurilor de producţie privind producţia industrială la SC GELMI SA
3.2. Elaborarea antecalcului costurilor privind producţia industrială la SC GELMI SA
CAPITOLUL IV
Organizarea contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor la SC GELMI SA
4.1. Organizarea postcalcului şi a sistemului de documente primare
4.2. Organizarea contabilităţii de gestiune privind cheltuielile de producţie
4.2.1. Organizarea contabilităţii cheltuielilor cu consumul de materii prime şi materiale directe
4.2.2. Organizarea contabilităţii cheltuielilor privind salariile directe, CAS şi protecţia socială aferentă
4.2.3. Organizarea contabilităţii de gestiune privind cheltuielile indirecte de producţie
4.2.4. Organizarea contabilităţii de gestiune privind cheltuielile secţiilor auxiliare
4.2.5. Organizarea contabilităţii de gestiune privind cheltuielile generale de administraţie
4.3. Decontarea contravalorii producţiei secţiilor auxiliare livrată pentru necesităţile secţiei de bază
4.4. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie
4.5. Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie
4.6. Contabilitatea produselor finite obţinute din procesul de producţie
4.7. Determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie şi reflectarea acesteia în contabilitate
4.8. Calculul costului efectiv al producţiei obţinute şi decontarea acesteia
CAPITOLUL V
Analiza îndeplinirii indicaţiilor privind costurile de producţie
5.1. Analiza situaţiei generale a principalilor indicatori privind costurile de producţie
5.2. Analiza costurilor de producţie pe produs
CAPITOLUL VI
Posibilităţi de perfecţionare a contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor la SC GELMI SA
6.1. Posibilităţi de perfecţionare a metodei de organizare a contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor
6.2. Posibilităţi de perfecţionare a documentelor primare şi circuitul lor conform metodei standard-cost
6.3. Posibilităţi de perfecţionare a organizării evidenţei operative a cheltuielilor de producţie conform cerinţei metodei de calculaţie standard-cost
CAPITOLUL I
Probleme de bază privind organizarea contabilităţii de gestiune şi calculaţiei costurilor
1.1. Premisele organizării calculaţiei
1.2. Costul producţiei
1.3. Locul şi rolul informaţiilor privind costurile de producţie în activitatea SC GELMI SA
1.4. Principii de organizare a contabilităţii de gestiune şi calculaţia costurilor
1.5. Clasificarea cheltuielilor de producţie şi importanţa acestora pentru organizarea contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor
1.6. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
CAPITOLUL II
Prezentarea SC GELMI SA şi a metodei de calculaţie folosite
2.1. Caracteristici tehnice, organizatorice şi economice ale SC GELMI SA
2.2. Factorii de organizare a contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor
2.3. Prezentarea metodei de calculaţie folosită de SC GELMI SA
CAPITOLUL III
Antecalculul costurilor de producţie la SC GELMI SA
3.1. Elaborarea antecalcului costurilor de producţie privind producţia industrială la SC GELMI SA
3.2. Elaborarea antecalcului costurilor privind producţia industrială la SC GELMI SA
CAPITOLUL IV
Organizarea contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor la SC GELMI SA
4.1. Organizarea postcalcului şi a sistemului de documente primare
4.2. Organizarea contabilităţii de gestiune privind cheltuielile de producţie
4.2.1. Organizarea contabilităţii cheltuielilor cu consumul de materii prime şi materiale directe
4.2.2. Organizarea contabilităţii cheltuielilor privind salariile directe, CAS şi protecţia socială aferentă
4.2.3. Organizarea contabilităţii de gestiune privind cheltuielile indirecte de producţie
4.2.4. Organizarea contabilităţii de gestiune privind cheltuielile secţiilor auxiliare
4.2.5. Organizarea contabilităţii de gestiune privind cheltuielile generale de administraţie
4.3. Decontarea contravalorii producţiei secţiilor auxiliare livrată pentru necesităţile secţiei de bază
4.4. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie
4.5. Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie
4.6. Contabilitatea produselor finite obţinute din procesul de producţie
4.7. Determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie şi reflectarea acesteia în contabilitate
4.8. Calculul costului efectiv al producţiei obţinute şi decontarea acesteia
CAPITOLUL V
Analiza îndeplinirii indicaţiilor privind costurile de producţie
5.1. Analiza situaţiei generale a principalilor indicatori privind costurile de producţie
5.2. Analiza costurilor de producţie pe produs
CAPITOLUL VI
Posibilităţi de perfecţionare a contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor la SC GELMI SA
6.1. Posibilităţi de perfecţionare a metodei de organizare a contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor
6.2. Posibilităţi de perfecţionare a documentelor primare şi circuitul lor conform metodei standard-cost
6.3. Posibilităţi de perfecţionare a organizării evidenţei operative a cheltuielilor de producţie conform cerinţei metodei de calculaţie standard-cost
Studiu privind Organizarea Trezoreriei la SC Trinity SA
Cuprins
1. ORGANIZAREA TREZORERIEI LA S.C. TRINITY S.A. . 1
1.1. Organizarea, funcţiile şi sarcinile trezoreriei . 1
1.2. Locul trezoreriei în economia întreprinderii . 4
1.3. Particularităţile activităţii S.C. TRINITY S.A. şi locul trezoreriei în cadrul acesteia .…………………………10
2. GESTIUNEA CURENTA A TREZORERIEI . 13
2.1. Gestiunea valorilor băneşti la nivelul S.C. TRINITY S.A. . 13
2.2. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de trezorerie . 16
2.2.1. Evidenţa operaţiilor privind titlurile de plasament . 17
2.2.2. Evidenţa operaţiilor privind numerarul şi alte valori aflate în casieria întreprinderii . 19
2.2.3. Evidenţa operaţiilor privind avansurile de trezorerie . 21
2.2.4. Evidenţa operaţiilor privind viramentele interne . 21
2.2.5. Evidenţa operaţiilor privind provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament . 22
2.3. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor efectuate prin conturile de la bănci . 23
2.3.1. Evidenţa operaţiilor privind valorile de încasat .24
2.3.2. Evidenţa operaţiilor efectuate prin conturile curente la bănci . 24
2.3.3. Evidenţa operaţiilor privind dobânzile . 27
2.3.4. Evidenţa operaţiilor privind creditele pe termen scurt . 28
3. GESTIUNEA PREVIZIONALĂ A TREZORERIEI . 30
3.1. Principiile generale şi bazele previziuniii trezoreriei . 32
3.2. Necesitatea şi costul previzionării fluxurilor financiare . 33
3.3. Previziunea şi analiza numerarului . 38
3.4. Gestiunea şi dimensionarea trezoreriei . 40
3.5. Bugetul trezoreriei . 42
4. UTILIZAREA INFORMAŢIEI CONTABILE ÎN ANALIZA
FINANCIARA A TREZORERIEI .45
4.1. Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finanţare . 45
4.2. Elaborarea tabloului de finanţare . 49
4.3. Elaborarea tabloului de trezorerie . 51
4.4. Elaborarea tabloului de sinteză pluri-anual . 52
ANEXE . 55
BIBLIOGRAFIE .
1. ORGANIZAREA TREZORERIEI LA S.C. TRINITY S.A. . 1
1.1. Organizarea, funcţiile şi sarcinile trezoreriei . 1
1.2. Locul trezoreriei în economia întreprinderii . 4
1.3. Particularităţile activităţii S.C. TRINITY S.A. şi locul trezoreriei în cadrul acesteia .…………………………10
2. GESTIUNEA CURENTA A TREZORERIEI . 13
2.1. Gestiunea valorilor băneşti la nivelul S.C. TRINITY S.A. . 13
2.2. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de trezorerie . 16
2.2.1. Evidenţa operaţiilor privind titlurile de plasament . 17
2.2.2. Evidenţa operaţiilor privind numerarul şi alte valori aflate în casieria întreprinderii . 19
2.2.3. Evidenţa operaţiilor privind avansurile de trezorerie . 21
2.2.4. Evidenţa operaţiilor privind viramentele interne . 21
2.2.5. Evidenţa operaţiilor privind provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament . 22
2.3. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor efectuate prin conturile de la bănci . 23
2.3.1. Evidenţa operaţiilor privind valorile de încasat .24
2.3.2. Evidenţa operaţiilor efectuate prin conturile curente la bănci . 24
2.3.3. Evidenţa operaţiilor privind dobânzile . 27
2.3.4. Evidenţa operaţiilor privind creditele pe termen scurt . 28
3. GESTIUNEA PREVIZIONALĂ A TREZORERIEI . 30
3.1. Principiile generale şi bazele previziuniii trezoreriei . 32
3.2. Necesitatea şi costul previzionării fluxurilor financiare . 33
3.3. Previziunea şi analiza numerarului . 38
3.4. Gestiunea şi dimensionarea trezoreriei . 40
3.5. Bugetul trezoreriei . 42
4. UTILIZAREA INFORMAŢIEI CONTABILE ÎN ANALIZA
FINANCIARA A TREZORERIEI .45
4.1. Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finanţare . 45
4.2. Elaborarea tabloului de finanţare . 49
4.3. Elaborarea tabloului de trezorerie . 51
4.4. Elaborarea tabloului de sinteză pluri-anual . 52
ANEXE . 55
BIBLIOGRAFIE .
Determinarea Decalajului Regional dintre Judetul Buzau si Judetul Prahova
Cuprins
I.CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETELOR
I.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BUZAU
I.1.1 POZITIA GEOGRAFICA
I.1.2 VECINI
I.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA
I.1.4. RELIEFUL
I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA
I.1.6. CLIMA
I.1.7. RESURSELE NATURALE
I.1.8. GRADUL DE URBANIZARE
I.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BUZAU
I.1.10. PROGRAME DE CARE A BENEFICIAT JUDETUL BUZAU
I.2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI PRAHOVA
I.1.2 VECINI
I.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA
I.1.4. RELIEFUL
I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA
I.1.6. CLIMA
I.1.7. RESURSELE NATURALE
I.1.8. GRADUL DE URBANIZARE
I.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BUZAU
I.1.10. PROGRAME DE CARE A BENEFICIAT JUDETUL BUZAU
II. STRUCUTURA ECONOMICA IN PROFIL SECTORIAL A JUDETELOR
II.1 Judetul Buzau
-INDUSTRIA
-AGRICULTURA
-SECTORUL SERVICIILOR
-RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BUZAU
-INFRASTRUCTURA
-CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
II.2 Judetul Prahova
-INDUSTRIA
-AGRICULTURA
-SECTORUL SERVICIILOR
-RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BUZAU
-INFRASTRUCTURA
-CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
III. SPATIUL RURAL AL JUDETELOR BUZAU SI PRAHOVA
III.1 JUDETUL BUZAU
III.2 JUDETUL PRAHOVA
IV. ANALIZA SWOT A JUDETELOR BUZAU SI PRAHOVA
IV.1 CONCLUZIILE ANALIZEI SWOT A CELOR DOUA JUDETE BUZAU SI PRAHOVA
IV.2 REPREZENTAREA DECALAJELOR DINTRE JUDETUL BUZAU SI JUDETUL PARAHOVA
V. OBIECTIVE STRATEGICE IN VEDEREA DEZVOLTARII JUDETELOR BUZAU SI PRAHOVA
– Domeniul financiar-fiscal,
- Domeniul vamal
– Domeniul educatiei
– Domeniul tineretului
– Domeniul protectiei sociale, se refera la:
- Agricultura si dezvoltare rurala
- Silvicultura
– Protectia mediului înconjurator
– Domeniul protectiei consumatorilor
- Combaterea criminalitatii si asigurarea ordinii publice
– Cultura
- Obiectivele din domeniul sportului
- Se refera la respectarea disciplinei în domeniul calitatii constructiilor
VI. CONCLUZII SI PROPUNERI
VII. BIBLIOGRAFIE
I.CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETELOR
I.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BUZAU
I.1.1 POZITIA GEOGRAFICA
I.1.2 VECINI
I.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA
I.1.4. RELIEFUL
I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA
I.1.6. CLIMA
I.1.7. RESURSELE NATURALE
I.1.8. GRADUL DE URBANIZARE
I.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BUZAU
I.1.10. PROGRAME DE CARE A BENEFICIAT JUDETUL BUZAU
I.2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI PRAHOVA
I.1.2 VECINI
I.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA
I.1.4. RELIEFUL
I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA
I.1.6. CLIMA
I.1.7. RESURSELE NATURALE
I.1.8. GRADUL DE URBANIZARE
I.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BUZAU
I.1.10. PROGRAME DE CARE A BENEFICIAT JUDETUL BUZAU
II. STRUCUTURA ECONOMICA IN PROFIL SECTORIAL A JUDETELOR
II.1 Judetul Buzau
-INDUSTRIA
-AGRICULTURA
-SECTORUL SERVICIILOR
-RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BUZAU
-INFRASTRUCTURA
-CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
II.2 Judetul Prahova
-INDUSTRIA
-AGRICULTURA
-SECTORUL SERVICIILOR
-RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BUZAU
-INFRASTRUCTURA
-CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
III. SPATIUL RURAL AL JUDETELOR BUZAU SI PRAHOVA
III.1 JUDETUL BUZAU
III.2 JUDETUL PRAHOVA
IV. ANALIZA SWOT A JUDETELOR BUZAU SI PRAHOVA
IV.1 CONCLUZIILE ANALIZEI SWOT A CELOR DOUA JUDETE BUZAU SI PRAHOVA
IV.2 REPREZENTAREA DECALAJELOR DINTRE JUDETUL BUZAU SI JUDETUL PARAHOVA
V. OBIECTIVE STRATEGICE IN VEDEREA DEZVOLTARII JUDETELOR BUZAU SI PRAHOVA
– Domeniul financiar-fiscal,
- Domeniul vamal
– Domeniul educatiei
– Domeniul tineretului
– Domeniul protectiei sociale, se refera la:
- Agricultura si dezvoltare rurala
- Silvicultura
– Protectia mediului înconjurator
– Domeniul protectiei consumatorilor
- Combaterea criminalitatii si asigurarea ordinii publice
– Cultura
- Obiectivele din domeniul sportului
- Se refera la respectarea disciplinei în domeniul calitatii constructiilor
VI. CONCLUZII SI PROPUNERI
VII. BIBLIOGRAFIE
Asigurarile de Viata
Cuprins
Asigurarile de viata
Capitolul I Piata asigurarilor de viata in perioada 2001 – 2007
1.1 Introducere in asigurarile de viata
1.2 Piata internationala a asigurarilor de viata
1.3 Asigurarile in Europa
1.4 Piata asigurarilor in Romania
Capitolul II Societatea de Asigurari ING Nederlanden
2.1 Scurt istoric ING
2.2.Evolutia ponderii in piata asigurarilor de viata din Romania a ING- Asigurari de viata
Capitolul III Produse de asigurare la ING – Asigurari de Viata
3.1 Conceptul si caracteristicile asigurarilor de viata
3.2 Calculul primelor de asigurare
3.3 Asigurari de baza
3.3.1 Planuri de economisire si protectie
3.3.2 Planuri de economisire pentru copii
3.3.3 Planuri de economisire in vederea pensionarii
3.3.4 Produse bancassurance
Capitolul IV Concluzii si propuneri
Anexe
Bibliografie
Asigurarile de viata
Capitolul I Piata asigurarilor de viata in perioada 2001 – 2007
1.1 Introducere in asigurarile de viata
1.2 Piata internationala a asigurarilor de viata
1.3 Asigurarile in Europa
1.4 Piata asigurarilor in Romania
Capitolul II Societatea de Asigurari ING Nederlanden
2.1 Scurt istoric ING
2.2.Evolutia ponderii in piata asigurarilor de viata din Romania a ING- Asigurari de viata
Capitolul III Produse de asigurare la ING – Asigurari de Viata
3.1 Conceptul si caracteristicile asigurarilor de viata
3.2 Calculul primelor de asigurare
3.3 Asigurari de baza
3.3.1 Planuri de economisire si protectie
3.3.2 Planuri de economisire pentru copii
3.3.3 Planuri de economisire in vederea pensionarii
3.3.4 Produse bancassurance
Capitolul IV Concluzii si propuneri
Anexe
Bibliografie
Productivitatea Muncii - SC Spicul SA
Cuprins
CAPITOLUL I : Consideratii teoretice si metodologice privind corelatia dintre productivitatea muncii si salariul mediu.
I.1.Continutul si importanta corelatiei dintre
productivitatea muncii si salariul mediu 3
I.2.Modele de calcul si analiza a indicatorilor privind corelatia dintre productivitatea muncii si salariul mediu 10
I.3. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu 21
CAPITOLUL II : Prezentarea generala a firmei S.C. SPICUL S.A.
II.1. Profilul si structura organizatorica a firmei 24
II.2. Analiza nivelului si dinamicii principalilor indicatori economico-financiari in perioada 1999-2001 37
CAPITOLUL III : Analiza diagnostic a corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu la S.C SPICUL S.A. ROSIORII DE VEDE.
III.1.Analiza nivelului si dinamicii indicatorilor productivitatii muncii si salariul mediu in perioada 1999-2001 50
III.2.Analiza factoriala a productivitatii muncii si salariul mediu anual 57
III.3.Analiza efectelor corelatiei dintre productivitatea muncii si salariul mediu asupra principalilor indicatori economico-financiari ai S.C. SPICUL S.A. ROSIORII DE VEDE 62
CAPITOLUL IV : Analiza principalelor cai si masuri pentru imbunatatirea activitatii firmei S.C.SPICUL S.A 70
IV.1. Cai legate de perfectionarea si modernizarea procesului tehnologic 71
IV.2. Cai privind perfectionarea metodelor de management si de organizare a productiei si a muncii 74
IV.3. Cai privind ridicarea calificarii fortei de munca si de imbunatatire a utilizarii timpului de lucru 77
IV.4. Cai privind imbunatatirea sistemului de cointeresare materiala a salariatilor 79
Anexa
BIBLIOGRAFIE 82
CAPITOLUL I : Consideratii teoretice si metodologice privind corelatia dintre productivitatea muncii si salariul mediu.
I.1.Continutul si importanta corelatiei dintre
productivitatea muncii si salariul mediu 3
I.2.Modele de calcul si analiza a indicatorilor privind corelatia dintre productivitatea muncii si salariul mediu 10
I.3. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu 21
CAPITOLUL II : Prezentarea generala a firmei S.C. SPICUL S.A.
II.1. Profilul si structura organizatorica a firmei 24
II.2. Analiza nivelului si dinamicii principalilor indicatori economico-financiari in perioada 1999-2001 37
CAPITOLUL III : Analiza diagnostic a corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu la S.C SPICUL S.A. ROSIORII DE VEDE.
III.1.Analiza nivelului si dinamicii indicatorilor productivitatii muncii si salariul mediu in perioada 1999-2001 50
III.2.Analiza factoriala a productivitatii muncii si salariul mediu anual 57
III.3.Analiza efectelor corelatiei dintre productivitatea muncii si salariul mediu asupra principalilor indicatori economico-financiari ai S.C. SPICUL S.A. ROSIORII DE VEDE 62
CAPITOLUL IV : Analiza principalelor cai si masuri pentru imbunatatirea activitatii firmei S.C.SPICUL S.A 70
IV.1. Cai legate de perfectionarea si modernizarea procesului tehnologic 71
IV.2. Cai privind perfectionarea metodelor de management si de organizare a productiei si a muncii 74
IV.3. Cai privind ridicarea calificarii fortei de munca si de imbunatatire a utilizarii timpului de lucru 77
IV.4. Cai privind imbunatatirea sistemului de cointeresare materiala a salariatilor 79
Anexa
BIBLIOGRAFIE 82
Diagnosticul Financiar si Evaluarea la SC Euroconstruct SA
Cuprins
1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. „EUROCONSTRUCT” S.A. 1
1.1. ELEMENTE DE INDENTIFICARE 1
1.2. MOD DE CONSTITUIRE 1
1.3. OBIECT DE ACTIVITATE. REALIZĂRI. EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII 2
1.4. PREZENTAREA GENERALă A CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE 5
1.5. PIAŢA PRODUSELOR ŞI A SERVICIILOR 5
2. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINACIARĂ 7
2.1. BILANŢUL CONTABIL 7
2.2. BILANŢUL FINANCIAR 7
2.3. BILANŢUL FUNCŢIONAL 8
3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI 9
3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI 9
3.1.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termen de exigibilitate 9
3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienţă 10
3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI 15
3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate 15
3.2.2. Analiza ratei activelor circulante 15
4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR 20
4.1. FONDUL DE RULMENT 20
4.1.1. Fondul de rulment net 20
4.1.2. Fondul de rulment propriu 22
4.1.3. Fondul de rulment net 22
4.1.4. Rata finanţării activelor circulante prin fondul de rulment 22
4.1.5. Rata finanţării stocurilor prin fondul de rulment 23
4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT 23
4.3. TREZORERIA 25
4.4. LICHIDITATEA 25
4.5. SOLIVABILITATEA 27
5. DIAGNOSTICUL GESTIONĂRII FINANCIARE 28
5.1. GESTIUNEA STOCURILOR 28
5.1.1. Structura stocurilor 28
5.1.2. Rotaţia stocurilor 28
5.2. GESTIUNEA CLIENŢILOR 32
5.3. GESTIUNEA FURNIZORILOR 32
5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII 33
6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR 35
6.1. RATA RENTABILITĂŢII COMERCIALE 35
6.2. RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE 36
6.3. RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE 38
6.1. RATA RENTABILITĂŢII RESURSELOR CONSUMATE 39
7. RISCUL DE FALIMENT 40
7.1. MODELUL CONAN-HOLDER 41
7.2. MODELUL ALTMAN 42
8. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII 44
8.1. VALORI OBŢINUTE PRIN ACTUALIZARE 46
8.1.1. Metoda actualizării profitului 49
8.1.2. Metoda actualizării cash-flow-ului 50
8.2. VALORI OBŢINUTE PRIN CAPITALIZARE 54
8.2.1. Valoarea de randament 54
8.2.2. Valoarea de rentabilitate 55
BIBLIOGRAFIE 57
ANEXE
1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. „EUROCONSTRUCT” S.A. 1
1.1. ELEMENTE DE INDENTIFICARE 1
1.2. MOD DE CONSTITUIRE 1
1.3. OBIECT DE ACTIVITATE. REALIZĂRI. EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII 2
1.4. PREZENTAREA GENERALă A CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE 5
1.5. PIAŢA PRODUSELOR ŞI A SERVICIILOR 5
2. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINACIARĂ 7
2.1. BILANŢUL CONTABIL 7
2.2. BILANŢUL FINANCIAR 7
2.3. BILANŢUL FUNCŢIONAL 8
3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI 9
3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI 9
3.1.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termen de exigibilitate 9
3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienţă 10
3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI 15
3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate 15
3.2.2. Analiza ratei activelor circulante 15
4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR 20
4.1. FONDUL DE RULMENT 20
4.1.1. Fondul de rulment net 20
4.1.2. Fondul de rulment propriu 22
4.1.3. Fondul de rulment net 22
4.1.4. Rata finanţării activelor circulante prin fondul de rulment 22
4.1.5. Rata finanţării stocurilor prin fondul de rulment 23
4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT 23
4.3. TREZORERIA 25
4.4. LICHIDITATEA 25
4.5. SOLIVABILITATEA 27
5. DIAGNOSTICUL GESTIONĂRII FINANCIARE 28
5.1. GESTIUNEA STOCURILOR 28
5.1.1. Structura stocurilor 28
5.1.2. Rotaţia stocurilor 28
5.2. GESTIUNEA CLIENŢILOR 32
5.3. GESTIUNEA FURNIZORILOR 32
5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII 33
6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR 35
6.1. RATA RENTABILITĂŢII COMERCIALE 35
6.2. RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE 36
6.3. RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE 38
6.1. RATA RENTABILITĂŢII RESURSELOR CONSUMATE 39
7. RISCUL DE FALIMENT 40
7.1. MODELUL CONAN-HOLDER 41
7.2. MODELUL ALTMAN 42
8. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII 44
8.1. VALORI OBŢINUTE PRIN ACTUALIZARE 46
8.1.1. Metoda actualizării profitului 49
8.1.2. Metoda actualizării cash-flow-ului 50
8.2. VALORI OBŢINUTE PRIN CAPITALIZARE 54
8.2.1. Valoarea de randament 54
8.2.2. Valoarea de rentabilitate 55
BIBLIOGRAFIE 57
ANEXE
Contabilitatea Stocurilor de Natura Materiilor Prime si Materialelor Consumabile la SC Prysmian Cabluri si Sisteme SA
Cuprins
CAP 1 Poziţia S.C. “PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME“S.A pe piaţa internă şi externă a producţiei de cabluri electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune 4
CAP 2 Prezentarea generală a S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 6
2.1.Istoricul S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 6
2.2.Baza legală de constituire şi obiectul de activitate 6
2.2.1. Baza legală 6
2.2.2. Obiectul de activitate 7
2.3.Structura organizatorică a S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 8
2.4. Procesul tehnologic pentru producţia de cabluri de joasă, medie şi înaltă tensiune
9
2.5.Evolutia principalilor indicatori economici a S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 10.
CAP 3 Organizarea şi conducerea contabilităţii stocurilor 12
3.1.Delimitări privind stocurile. Principalele structuri ale stocurilor 12
3.2.Principii şi reguli privind evaluarea şi recunoaşterea stocurilor în contabilitate 15
3.2.1.Recunoaşterea stocurilor 15
3.2.2.Evaluarea la intrarea în patrimoniu 18
3.2.3.Evaluarea la ieşirea din patrimoniu 19
3.2.4.Evaluare la inventariere 22
3.2.5.Evaluarea la bilanţ 23
3.3.Deprecierea stocurilor 23
3.4.Organizarea contabilităţii stocurilor 24
3.4.1.Metode de contabilizare a stocurilor 24
3.4.2.Metode de evidenţă analitică 25
3.5.Contabilitatea stocurilor de natura materiilor prime şi materialelor consumabile 29
3.5.1.Organizarea documentaţiei primare şi a evidenţei operative 30
3.5.2.Contabilitatea operaţiilor privind materiile prime şi materialele consumabile 32
CAP 4 Studiu de caz privind stocurile de natura materiilor prime şi materialelor consumabile la SC ”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME” S.A 35
4.1. Contabilitatea stocurilor de natura materiilor prime şi materialelor consumabile la S.C. ”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A 35
4.2.Analiza stocurilor la S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 44
CAP 5 Concluzii şi propuneri 46
BIBLIOGRAFIE 49
CAP 1 Poziţia S.C. “PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME“S.A pe piaţa internă şi externă a producţiei de cabluri electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune 4
CAP 2 Prezentarea generală a S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 6
2.1.Istoricul S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 6
2.2.Baza legală de constituire şi obiectul de activitate 6
2.2.1. Baza legală 6
2.2.2. Obiectul de activitate 7
2.3.Structura organizatorică a S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 8
2.4. Procesul tehnologic pentru producţia de cabluri de joasă, medie şi înaltă tensiune
9
2.5.Evolutia principalilor indicatori economici a S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 10.
CAP 3 Organizarea şi conducerea contabilităţii stocurilor 12
3.1.Delimitări privind stocurile. Principalele structuri ale stocurilor 12
3.2.Principii şi reguli privind evaluarea şi recunoaşterea stocurilor în contabilitate 15
3.2.1.Recunoaşterea stocurilor 15
3.2.2.Evaluarea la intrarea în patrimoniu 18
3.2.3.Evaluarea la ieşirea din patrimoniu 19
3.2.4.Evaluare la inventariere 22
3.2.5.Evaluarea la bilanţ 23
3.3.Deprecierea stocurilor 23
3.4.Organizarea contabilităţii stocurilor 24
3.4.1.Metode de contabilizare a stocurilor 24
3.4.2.Metode de evidenţă analitică 25
3.5.Contabilitatea stocurilor de natura materiilor prime şi materialelor consumabile 29
3.5.1.Organizarea documentaţiei primare şi a evidenţei operative 30
3.5.2.Contabilitatea operaţiilor privind materiile prime şi materialele consumabile 32
CAP 4 Studiu de caz privind stocurile de natura materiilor prime şi materialelor consumabile la SC ”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME” S.A 35
4.1. Contabilitatea stocurilor de natura materiilor prime şi materialelor consumabile la S.C. ”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A 35
4.2.Analiza stocurilor la S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A 44
CAP 5 Concluzii şi propuneri 46
BIBLIOGRAFIE 49
Controlul Propriu al Activitatilor Patrimoniale
Cuprins
CAPITOLUL 1. Controlul economico – financiar, parte integrantă a sistemului general de control
din România 4
1.1. Baza legală de desfăşurare a controlului în România 4
1.2. Controlul economico – financiar – definiţie, rol, principii 10
1.3. Funcţiile controlului economico – financiar 14
1.4. Clasificarea formelor de control 15
CAPITOLUL 2. Controlul propriu al unităţilor patrimoniale – organizare şi metode de exercitare 19
2.1. Structura organizatorică şi funcţională a sistemului de control economico – financiar 19
2.1.1. Controlul propriu al unităţilor patrimoniale 19
2.2. Metode şi metodologii de control 33
2.2.1. Metodele de tehnică specifice controlului economic – financiar 36
2.2.2. Metodele şi procedeele comune utilizate în controlul economic – financiar 39
2.3. Controlul administrării şi al integrităţii patrimoniului 42
2.3.1. Stabilirea pagubelor suferite de agenţii economici 42
2.3.2. Stabilirea răspunderilor pentru administrarea patrimoniului şi pentru pagubele produse 45
2.3.3. Stabilirea şi controlul măsurilor de recuperare a pagubelor unităţilor patrimoniale 50
CAPITOLUL 3. Controlul economic şi financiar la S.C. ROMTELECOM S.A. Bacău 52
3.1. Prezentarea S.C. ROMTELECOM SA. Bacău 52
3.2. Forme ale controlului economic şi financiar exercitat la S.C. ROMTELECOM S.A. Bacău.. 55
3.3. Controlul administrării patrimoniale şi a recuperării pagubelor 76
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 80
ANEXE 84
Bibliografie 98
CAPITOLUL 1. Controlul economico – financiar, parte integrantă a sistemului general de control
din România 4
1.1. Baza legală de desfăşurare a controlului în România 4
1.2. Controlul economico – financiar – definiţie, rol, principii 10
1.3. Funcţiile controlului economico – financiar 14
1.4. Clasificarea formelor de control 15
CAPITOLUL 2. Controlul propriu al unităţilor patrimoniale – organizare şi metode de exercitare 19
2.1. Structura organizatorică şi funcţională a sistemului de control economico – financiar 19
2.1.1. Controlul propriu al unităţilor patrimoniale 19
2.2. Metode şi metodologii de control 33
2.2.1. Metodele de tehnică specifice controlului economic – financiar 36
2.2.2. Metodele şi procedeele comune utilizate în controlul economic – financiar 39
2.3. Controlul administrării şi al integrităţii patrimoniului 42
2.3.1. Stabilirea pagubelor suferite de agenţii economici 42
2.3.2. Stabilirea răspunderilor pentru administrarea patrimoniului şi pentru pagubele produse 45
2.3.3. Stabilirea şi controlul măsurilor de recuperare a pagubelor unităţilor patrimoniale 50
CAPITOLUL 3. Controlul economic şi financiar la S.C. ROMTELECOM S.A. Bacău 52
3.1. Prezentarea S.C. ROMTELECOM SA. Bacău 52
3.2. Forme ale controlului economic şi financiar exercitat la S.C. ROMTELECOM S.A. Bacău.. 55
3.3. Controlul administrării patrimoniale şi a recuperării pagubelor 76
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 80
ANEXE 84
Bibliografie 98
Efectele Cotei Unice de Impozitare
Cuprins
1. CAPITOLUL 1 - IMPOZITELE 3
1.1. IMPOZITELE INDIRECTE 3
1.2. IMPOZITELE DIRECTE 3
1.3. CONTINUTUL SI ROLUL IMPOZITELOR 4
1.4. ELEMETELE IMPOZITULUI 5
1.5. PRINCIPIILE IMPUNERII 7
1.5.1. PRINCIPII DE ECHITATE FISCALA 8
1.5.2. PRINCIPII DE POLITICA FINANCIARA 9
1.5.3. PRINCIPII DE POLITICA ECONOMICA 11
1.5.4. PRINCIPIILE SOCIAL-POLITICE 11
1.6. ASEZAREA SI PERCEPEREA TAXELOR 12
1.6.1. STABILIREA OBIECTIVULUI IMPOZABIL 12
1.6.2. DETERMINAREA CUANTUMULUI IMPOZITULUI 13
1.6.3. PERCEPEREA IMPOZITELOR 14
2. CAPITOLUL 2 – IMPOZITELE PE PIETELE DIN EUROPA 14
3. CAPITOLUL 3 – COTA UNICA DE IMPOZITARE 16
3.1. COTA UNICA DE 16% 16
3.2. COTA UNICA DE IMPOZITARE – SOLUTIA PENTRU VIITORUL
ECONOMIC AL UNUI STAT EUROPEAN 17
3.3. EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE 19
3.3.1. AVANTAJELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE 19
3.3.2. DEZAVANTAJELE COTEI UICE DE IMPOZITARE 27
3.4. EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE ASUPRA VENITURILOR
BUGETULUI 28
3.5. EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE ASUPRA PIETEI MUNCII 31
4. CAPITOLUL 4 – PARADISUL FISCAL IN EUROPA 35
5. CAPITOLUL 5 – OPINIA SPECIALISTILOR 39
6. CAPITOLUL 6 – PREVIZIUNI PRIVIND COTA UNICA DE IMPOZITARE 41
7. BIBLIOGRAFIE 43
1. CAPITOLUL 1 - IMPOZITELE 3
1.1. IMPOZITELE INDIRECTE 3
1.2. IMPOZITELE DIRECTE 3
1.3. CONTINUTUL SI ROLUL IMPOZITELOR 4
1.4. ELEMETELE IMPOZITULUI 5
1.5. PRINCIPIILE IMPUNERII 7
1.5.1. PRINCIPII DE ECHITATE FISCALA 8
1.5.2. PRINCIPII DE POLITICA FINANCIARA 9
1.5.3. PRINCIPII DE POLITICA ECONOMICA 11
1.5.4. PRINCIPIILE SOCIAL-POLITICE 11
1.6. ASEZAREA SI PERCEPEREA TAXELOR 12
1.6.1. STABILIREA OBIECTIVULUI IMPOZABIL 12
1.6.2. DETERMINAREA CUANTUMULUI IMPOZITULUI 13
1.6.3. PERCEPEREA IMPOZITELOR 14
2. CAPITOLUL 2 – IMPOZITELE PE PIETELE DIN EUROPA 14
3. CAPITOLUL 3 – COTA UNICA DE IMPOZITARE 16
3.1. COTA UNICA DE 16% 16
3.2. COTA UNICA DE IMPOZITARE – SOLUTIA PENTRU VIITORUL
ECONOMIC AL UNUI STAT EUROPEAN 17
3.3. EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE 19
3.3.1. AVANTAJELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE 19
3.3.2. DEZAVANTAJELE COTEI UICE DE IMPOZITARE 27
3.4. EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE ASUPRA VENITURILOR
BUGETULUI 28
3.5. EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE ASUPRA PIETEI MUNCII 31
4. CAPITOLUL 4 – PARADISUL FISCAL IN EUROPA 35
5. CAPITOLUL 5 – OPINIA SPECIALISTILOR 39
6. CAPITOLUL 6 – PREVIZIUNI PRIVIND COTA UNICA DE IMPOZITARE 41
7. BIBLIOGRAFIE 43
Plan de Afaceri - SC UCM Resita SA
Cuprins
Argument
CAP. I PLAN DE AFACERE – NOTIUNI GENERALE
1.1. Notiuni generale privind planul de afaceri
CAP. II DESCRIEREA AFACERII
2.1. Istorie si evolutie
2.2. Misiunea firmei
2.3. Descrierea activitatii
CAP. III PLANUL DE MARKETING
3.1. Piata – cea mai intensa batalie de zi cu zi
3.2. Investitii in reparatii si modernizari
3.3. Capacitati
3.3.1. Capacitati de productie
3.3.2. Capacitati de incercari
CAP IV PLANUL DE MANAGEMENT
4.1. Sistem de management integrat calitate si mediu
4.2. Generalitati
CAP. V ANEXE SI ALTE DOCUMENTE
BIBLIOGRAFIE
Argument
CAP. I PLAN DE AFACERE – NOTIUNI GENERALE
1.1. Notiuni generale privind planul de afaceri
CAP. II DESCRIEREA AFACERII
2.1. Istorie si evolutie
2.2. Misiunea firmei
2.3. Descrierea activitatii
CAP. III PLANUL DE MARKETING
3.1. Piata – cea mai intensa batalie de zi cu zi
3.2. Investitii in reparatii si modernizari
3.3. Capacitati
3.3.1. Capacitati de productie
3.3.2. Capacitati de incercari
CAP IV PLANUL DE MANAGEMENT
4.1. Sistem de management integrat calitate si mediu
4.2. Generalitati
CAP. V ANEXE SI ALTE DOCUMENTE
BIBLIOGRAFIE
Auditul Intern in Activitatea de Creditare Bancara
Cuprins
CAPITOLUL 1 ACTIVITATEA DE AUDIT
1.1 CONSIDERATII ETIMOLOGICE SI EVOLUTIONISTE PRIVIND AUDITUL
1.2 DEFINITII
CAPITOLUL 2 AUDITUL INTERN BANCAR
2.1 OBIECTIVE SI MODALITATI DE ACTIUNE ALE AUDITULUI INTERN BANCAR
2.2 PRINCIPIILE AUDITULUI INTERN BANCAR
2.3 CADRUL NORMATIV DE DESFASURARE A ACTIVITATII DE AUDIT INTERN BANCAR
2.3.1 STATUTUL (CARTA) AUDITULUI INTERN BANCAR
2.3.2 STANDARDE INTERNATIONALE DE AUDIT INTERN BANCAR ALE I.A.I.
2.3.3 CODUL DE ETICA AL AUDITORULUI INTERN
2.4 ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN BANCAR
2.4.1 ATRIBUTIILE SI RESPONSABILITATILE CONDUCATORILOR DEPARTAMENTULUI DE AUDIT INTERN
2.4.2 COMITETUL DE AUDIT
CAPITOLUL 3 ACTIVITATEA DE AUDIT PROPRIU – ZISA
ABORDARE PRACTICA IN CADRUL BANCII COMERCIALE CARPATICA
3.1 NORME PRIVIND CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE
3.2 DOCUMENTATIA NECESARA ANALIZEI SOLICITARII DE CREDIT
3.3 ANALIZA CREDITULUI
3.4 DECIZIA DE APROBARE A CREDITULUI
3.5 MONITORIZAREA CREDITELOR
CAPITOLUL 4 CONCLUZII SI PROPUNERI
CAPITOLUL 1 ACTIVITATEA DE AUDIT
1.1 CONSIDERATII ETIMOLOGICE SI EVOLUTIONISTE PRIVIND AUDITUL
1.2 DEFINITII
CAPITOLUL 2 AUDITUL INTERN BANCAR
2.1 OBIECTIVE SI MODALITATI DE ACTIUNE ALE AUDITULUI INTERN BANCAR
2.2 PRINCIPIILE AUDITULUI INTERN BANCAR
2.3 CADRUL NORMATIV DE DESFASURARE A ACTIVITATII DE AUDIT INTERN BANCAR
2.3.1 STATUTUL (CARTA) AUDITULUI INTERN BANCAR
2.3.2 STANDARDE INTERNATIONALE DE AUDIT INTERN BANCAR ALE I.A.I.
2.3.3 CODUL DE ETICA AL AUDITORULUI INTERN
2.4 ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN BANCAR
2.4.1 ATRIBUTIILE SI RESPONSABILITATILE CONDUCATORILOR DEPARTAMENTULUI DE AUDIT INTERN
2.4.2 COMITETUL DE AUDIT
CAPITOLUL 3 ACTIVITATEA DE AUDIT PROPRIU – ZISA
ABORDARE PRACTICA IN CADRUL BANCII COMERCIALE CARPATICA
3.1 NORME PRIVIND CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE
3.2 DOCUMENTATIA NECESARA ANALIZEI SOLICITARII DE CREDIT
3.3 ANALIZA CREDITULUI
3.4 DECIZIA DE APROBARE A CREDITULUI
3.5 MONITORIZAREA CREDITELOR
CAPITOLUL 4 CONCLUZII SI PROPUNERI
Restructurarea Economica si Decizia de Investitii la SC Alfa SA
Cuprins
CUPRINS. 3
INTRODUCERE. 4
CAPITOLUL I - INVESTIŢIILE ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICO – SOCIALĂ .5
1.1. Conceptul de investiţie.5
1.2. Clasificarea investiţiei .10
1.3. Investiţiile şi strategia intreprinderii.15
1.4. Caracteristici ale investiţiilor.17
CAPITOLUL II - EFICIENŢA ECONOMICĂ A INVESTIŢIEI ŞI DECIZIA DE INVESTIŢII.19
2.1. Conceptul de eficienţă economică.19
2.2. Procedura de selecţie a proiectelor de investiţii.23
CAPITOLUL III – INDICATORII DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE.26
3.1. Indicatorii cu caracter general.26
3.2. Indicatorii de bază.30
3.3. Momente de referinţă ale actualizării.40
3.4. Indicatorii Băncii Mondiale.47
CAPITOLUL IV – AGENTUL ECONOMIC .51
4.1.Prezentarea generală a societăţii comerciale “ALFA” S.A . . 51
4.2. Analiza activităţii pe sectoare. 53
4.2.1. Managementul şi resursele umane . 53
4.2.2. Compartimentul aprovizionare . 55
4.2.3. Compartimentul tehnico-productiv . 57
4.3. Piaţa agentului economic . 61
4.4. Necesitatea lucrărilor de retehnologizare .62
4.5. Fundamentarea acţiunilor de restructurare . 67
CAPITOLUL V - STUDIU DE CAZ .71.
5.1. Analiza economico – financiară.71
5.2. Proiectul de invetiţii.80
5.3. Indicatorii de bază.81
5.4. Indicatorii actualizării.82
5.5. Indicatorii Băncii Mondiale.85
CONCLUZII.89
BIBLIOGRAFIE.92
CUPRINS. 3
INTRODUCERE. 4
CAPITOLUL I - INVESTIŢIILE ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICO – SOCIALĂ .5
1.1. Conceptul de investiţie.5
1.2. Clasificarea investiţiei .10
1.3. Investiţiile şi strategia intreprinderii.15
1.4. Caracteristici ale investiţiilor.17
CAPITOLUL II - EFICIENŢA ECONOMICĂ A INVESTIŢIEI ŞI DECIZIA DE INVESTIŢII.19
2.1. Conceptul de eficienţă economică.19
2.2. Procedura de selecţie a proiectelor de investiţii.23
CAPITOLUL III – INDICATORII DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE.26
3.1. Indicatorii cu caracter general.26
3.2. Indicatorii de bază.30
3.3. Momente de referinţă ale actualizării.40
3.4. Indicatorii Băncii Mondiale.47
CAPITOLUL IV – AGENTUL ECONOMIC .51
4.1.Prezentarea generală a societăţii comerciale “ALFA” S.A . . 51
4.2. Analiza activităţii pe sectoare. 53
4.2.1. Managementul şi resursele umane . 53
4.2.2. Compartimentul aprovizionare . 55
4.2.3. Compartimentul tehnico-productiv . 57
4.3. Piaţa agentului economic . 61
4.4. Necesitatea lucrărilor de retehnologizare .62
4.5. Fundamentarea acţiunilor de restructurare . 67
CAPITOLUL V - STUDIU DE CAZ .71.
5.1. Analiza economico – financiară.71
5.2. Proiectul de invetiţii.80
5.3. Indicatorii de bază.81
5.4. Indicatorii actualizării.82
5.5. Indicatorii Băncii Mondiale.85
CONCLUZII.89
BIBLIOGRAFIE.92
Strategia de Atragere a Investitiilor
Cuprins
Introducere 3
I. Analiza comerţului exterior şi fluxurilor de capital în Republica Moldova 6
1.1 Analiza comerţului exterior şi proceselor investiţionale 6
1.2 Acţiunile Guvernului în vederea perfecţionării cadrului juridic în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor 16
1.3 Relevarea interdependenţei între atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor 19
II. Obiectivele Strategiei 22
III. Direcţiile prioritare ale Strategiei 23
3.1 Direcţiile strategice pe anii 2006-2010 24
3.2 Direcţiile strategice pe anii 2010-2015 53
IV. Implementarea şi monitorizarea Strategiei 57
V. Plan de măsuri privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 59
Introducere 3
I. Analiza comerţului exterior şi fluxurilor de capital în Republica Moldova 6
1.1 Analiza comerţului exterior şi proceselor investiţionale 6
1.2 Acţiunile Guvernului în vederea perfecţionării cadrului juridic în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor 16
1.3 Relevarea interdependenţei între atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor 19
II. Obiectivele Strategiei 22
III. Direcţiile prioritare ale Strategiei 23
3.1 Direcţiile strategice pe anii 2006-2010 24
3.2 Direcţiile strategice pe anii 2010-2015 53
IV. Implementarea şi monitorizarea Strategiei 57
V. Plan de măsuri privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 59
Moscova
Cuprins
CAPITOLUL 1 : POTENȚIALUL TURISMULUI NATURAL .3
1.1. Localizare, geologie si relief .3
1.2. Clima .5
1.3. Hidrografia .6
1.4. Vegetaţia, fauna si flora .7
1.5. Natura ocrotită .9
CAPITOLUL 2 : POTENȚIAL TURISTIC ANTROPIC .11
2.1.Potential turistic cultural-istoric .11
a. Vestigii arheologice, monumente istorice si de arhitectură .11
b. Etnografia si folclorul zonei .18
c. Muzee, case memoriale si institutii de cultură si artă .20
2.2.Potential turistic tehnico-economic si socio-demografic .23
a. Populatia si asezările umane .23
b. Institutii sociale .23
c. Centre mestesugăresti si de prelucrare traditională a produselor locale .25
CAPITOLUL 3 : INFRASTRUCTURA
3.1.Infrastructura generală (reteaua de transport si telecomunicatii, reteaua tehnico-sanitară, reteaua comercială si de prestări servicii)
3.2.Infrastructura turistica
CAPITOLUL 1 : POTENȚIALUL TURISMULUI NATURAL .3
1.1. Localizare, geologie si relief .3
1.2. Clima .5
1.3. Hidrografia .6
1.4. Vegetaţia, fauna si flora .7
1.5. Natura ocrotită .9
CAPITOLUL 2 : POTENȚIAL TURISTIC ANTROPIC .11
2.1.Potential turistic cultural-istoric .11
a. Vestigii arheologice, monumente istorice si de arhitectură .11
b. Etnografia si folclorul zonei .18
c. Muzee, case memoriale si institutii de cultură si artă .20
2.2.Potential turistic tehnico-economic si socio-demografic .23
a. Populatia si asezările umane .23
b. Institutii sociale .23
c. Centre mestesugăresti si de prelucrare traditională a produselor locale .25
CAPITOLUL 3 : INFRASTRUCTURA
3.1.Infrastructura generală (reteaua de transport si telecomunicatii, reteaua tehnico-sanitară, reteaua comercială si de prestări servicii)
3.2.Infrastructura turistica
Proiecte Economice
Cuprins
1.VENITURI SI CHELTUIELI 3
1.1. Componenta, caracteristica si clasificarea cheltuielilor 3
1.2. Componenta si clasificarea veniturilor intreprinderii 12
2.INFLATIA 16
2.1. Definire 16
2.2. Cauze principale ale inflatiei 17
2.3.Masuri de reducere a inflatiei 20
3.BILANŢUL CONTABIL ŞI CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE 26
3.1.Definirea bilanţului contabil 26
3.2. Contul de profit şi pierdere (contul de rezultate) 29
3.3.APLICAŢIE –CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI SI BILANŢUL CONTABIL LA SNP PETROM LA 31.12.2008 33
4.CREDITUL 37
4.1. Trasaturile caracteristice 37
4.2. Elementele principale ale creditului 38
4.3. Forme ale creditului 39
1.VENITURI SI CHELTUIELI 3
1.1. Componenta, caracteristica si clasificarea cheltuielilor 3
1.2. Componenta si clasificarea veniturilor intreprinderii 12
2.INFLATIA 16
2.1. Definire 16
2.2. Cauze principale ale inflatiei 17
2.3.Masuri de reducere a inflatiei 20
3.BILANŢUL CONTABIL ŞI CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE 26
3.1.Definirea bilanţului contabil 26
3.2. Contul de profit şi pierdere (contul de rezultate) 29
3.3.APLICAŢIE –CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI SI BILANŢUL CONTABIL LA SNP PETROM LA 31.12.2008 33
4.CREDITUL 37
4.1. Trasaturile caracteristice 37
4.2. Elementele principale ale creditului 38
4.3. Forme ale creditului 39
Aspecte Contabile si Fiscale in Lichidarea Societatilor Comerciale
CAPITOLUL 1
FISCALITATEA – COMPONENTĂ A VIEŢII
SOCIAL-ECONOMICE A NAŢIUNII
1.1 Consideraţii generale
Noţiunea “finanţe” provine de la latinescul “finiş”, utilizat ca termen de plată.
În multe ţări europene începând din secolele al XIII-lea şi al XIV-lea erau utilizate expresii derivate de la acest cuvânt, respectiv : “finare”, “financia”, “financia pecuniaria”, toate acestea având sensul de “plata unei sume de bani”.
Din perspectiva unei concepţii moderne, finanţele publice sunt definite ca “ştiinţa
care studiază activitatea statului , în calitatea sa de utilizator al unei tehnici
speciale aşa-zise financiare : cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee
monetare, buget, etc.”
Satisfacerea nevoilor colective ale oricărei societăţi impune realizarea unor venituri
publice, iar cei ce contribuie la constituirea banului public sunt contribuabilii –
persoanele fizice şi persoanele juridice de pe teritoriul unei ţări, prin intermediul
impozitelor şi taxelor pe care aceştia le plătesc.
Fiscalitatea este “un sistem de legi, regulamente şi dispoziţii privitoare la
stabilirea şi perceperea impozitelor şi taxelor care alcătuiesc venituri ale statului”.
Fiscalitatea reprezintă coloana vertebrală a sistemului de politici economice ce
leagă economia reală de economia nominală.
Totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la contribuabili, în vederea
alimentării bugetelor publice, formează sistemul fiscal.
1.2 Deciziile de politică fiscală şi reglarea sistemului fiscal
Ca parte integrantă a politicii economice a statului, politica fiscală cuprinde
“ansamblul reglementărilor privind stabilireaşi perceperea impozitelorşi taxelor,
caracterizând opţiunile statului în materie de impozite şi taxe”.
Politica fiscală vizează realizarea obiectivelor fiscale şi apelează la metode şi
mijloace concrete referitoare la procurarea şi dirijarea resurselor fiscale, precum şi
instrumentele, instituţiile şi reglementările financiare folosite în scopul influenţării
proceselor economice şi a relaţi lor sociale, cu accent pe realizarea bunăstării, a securităţii sociale şi a justiţiei sociale. Pentru aceasta, politica fiscală trebuie adaptată cerinţelor fiecărei etape de dezvoltare economică şi respectării principiilor de bază alefiscalităţii.
Problema raţionalităţii deciziilor de politică fiscală implică respectarea
principiilor de bază ale impunerii, iar caracterul logic al deciziilor de politică fiscală
presupune că acestea trebuie să fie luate în raport cu sensul şi evoluţia previzibilă a
variabilelor economice endogene şi opţiunile membrilor societăţii.
1.3 Funcţiile şi principiile managementului activităţii fiscale
Managementul ca ştiinţă, artă şi stare de spirit se dovedeşte a fi elementul esenţial
al creşterii economice a oricărei ţări. Managementul este prezent astăzi în toate domeniile economice şi sociale, deci implicit şi în activitatea fiscală, perfecţionarea lui constituind principalul factor de sporire a eficienţei activităţii fiscale.
Esenţa managementului activităţii fiscale o reprezintă funcţiile acestuia, iar la baza
conceperii şi exercitării managementului activităţii fiscale se află un ansamblu de principii.
Desfăşurarea normală a activităţii economico-sociale necesită conducerea de
ansamblu a economiei, coordonarea şi sincronizarea proceselor economico-sociale, ca o consecinţă a accentuării complexităţii şi diversităţii acestor procese, a multiplicării interdependenţelor dintre ele.
Specialiştii din ţara noastră au stabilit printr-un consens unanim, următoarele
funcţii ale managementului : funcţia de previziune; funcţia de organizare; funcţia de
coordonare; funcţia de antrenare; funcţia de evaluare-control.
Aceste funcţii sunt regăsite şi în cadrul procesului de management al
activităţii fiscale, având conţinut, cerinţe şi modalităţi de realizare specifice
activităţii fiscale.
Funcţiile managementului activităţii fiscale trebuie tratate în strânsa lor
interdependenţă, datorită caracterului lor complementar şi al conexiunilor dintre ele.
1.4 Obligatiile fiscale – Principalele parghii economico-financiare
Obţinerea unei eficienţe maxime în activitatea economică, se poate realiza numai
atunci când are loc o repartizare optimă a resurselor în cadrul economiei naţionale şi când sunt utilizate aceste resurse la cel mai înalt randament.
Astfel, apare necesitatea utilizării pârghiilor economico-financiare ca instrumente
importante de conducere, în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi
socială.
În cadrul resurselor financiare ale statului, ponderea cea mai mare o deţin
Impozitele şi taxele, motiv pentru care, am considerat necesară tratarea în sinteză a
problemelor teoretice şi practice ale impozitelor şi taxelor directe şi indirecte.
FISCALITATEA – COMPONENTĂ A VIEŢII
SOCIAL-ECONOMICE A NAŢIUNII
1.1 Consideraţii generale
Noţiunea “finanţe” provine de la latinescul “finiş”, utilizat ca termen de plată.
În multe ţări europene începând din secolele al XIII-lea şi al XIV-lea erau utilizate expresii derivate de la acest cuvânt, respectiv : “finare”, “financia”, “financia pecuniaria”, toate acestea având sensul de “plata unei sume de bani”.
Din perspectiva unei concepţii moderne, finanţele publice sunt definite ca “ştiinţa
care studiază activitatea statului , în calitatea sa de utilizator al unei tehnici
speciale aşa-zise financiare : cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee
monetare, buget, etc.”
Satisfacerea nevoilor colective ale oricărei societăţi impune realizarea unor venituri
publice, iar cei ce contribuie la constituirea banului public sunt contribuabilii –
persoanele fizice şi persoanele juridice de pe teritoriul unei ţări, prin intermediul
impozitelor şi taxelor pe care aceştia le plătesc.
Fiscalitatea este “un sistem de legi, regulamente şi dispoziţii privitoare la
stabilirea şi perceperea impozitelor şi taxelor care alcătuiesc venituri ale statului”.
Fiscalitatea reprezintă coloana vertebrală a sistemului de politici economice ce
leagă economia reală de economia nominală.
Totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la contribuabili, în vederea
alimentării bugetelor publice, formează sistemul fiscal.
1.2 Deciziile de politică fiscală şi reglarea sistemului fiscal
Ca parte integrantă a politicii economice a statului, politica fiscală cuprinde
“ansamblul reglementărilor privind stabilireaşi perceperea impozitelorşi taxelor,
caracterizând opţiunile statului în materie de impozite şi taxe”.
Politica fiscală vizează realizarea obiectivelor fiscale şi apelează la metode şi
mijloace concrete referitoare la procurarea şi dirijarea resurselor fiscale, precum şi
instrumentele, instituţiile şi reglementările financiare folosite în scopul influenţării
proceselor economice şi a relaţi lor sociale, cu accent pe realizarea bunăstării, a securităţii sociale şi a justiţiei sociale. Pentru aceasta, politica fiscală trebuie adaptată cerinţelor fiecărei etape de dezvoltare economică şi respectării principiilor de bază alefiscalităţii.
Problema raţionalităţii deciziilor de politică fiscală implică respectarea
principiilor de bază ale impunerii, iar caracterul logic al deciziilor de politică fiscală
presupune că acestea trebuie să fie luate în raport cu sensul şi evoluţia previzibilă a
variabilelor economice endogene şi opţiunile membrilor societăţii.
1.3 Funcţiile şi principiile managementului activităţii fiscale
Managementul ca ştiinţă, artă şi stare de spirit se dovedeşte a fi elementul esenţial
al creşterii economice a oricărei ţări. Managementul este prezent astăzi în toate domeniile economice şi sociale, deci implicit şi în activitatea fiscală, perfecţionarea lui constituind principalul factor de sporire a eficienţei activităţii fiscale.
Esenţa managementului activităţii fiscale o reprezintă funcţiile acestuia, iar la baza
conceperii şi exercitării managementului activităţii fiscale se află un ansamblu de principii.
Desfăşurarea normală a activităţii economico-sociale necesită conducerea de
ansamblu a economiei, coordonarea şi sincronizarea proceselor economico-sociale, ca o consecinţă a accentuării complexităţii şi diversităţii acestor procese, a multiplicării interdependenţelor dintre ele.
Specialiştii din ţara noastră au stabilit printr-un consens unanim, următoarele
funcţii ale managementului : funcţia de previziune; funcţia de organizare; funcţia de
coordonare; funcţia de antrenare; funcţia de evaluare-control.
Aceste funcţii sunt regăsite şi în cadrul procesului de management al
activităţii fiscale, având conţinut, cerinţe şi modalităţi de realizare specifice
activităţii fiscale.
Funcţiile managementului activităţii fiscale trebuie tratate în strânsa lor
interdependenţă, datorită caracterului lor complementar şi al conexiunilor dintre ele.
1.4 Obligatiile fiscale – Principalele parghii economico-financiare
Obţinerea unei eficienţe maxime în activitatea economică, se poate realiza numai
atunci când are loc o repartizare optimă a resurselor în cadrul economiei naţionale şi când sunt utilizate aceste resurse la cel mai înalt randament.
Astfel, apare necesitatea utilizării pârghiilor economico-financiare ca instrumente
importante de conducere, în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi
socială.
În cadrul resurselor financiare ale statului, ponderea cea mai mare o deţin
Impozitele şi taxele, motiv pentru care, am considerat necesară tratarea în sinteză a
problemelor teoretice şi practice ale impozitelor şi taxelor directe şi indirecte.
Analiza Economico-Financiara
Cuprins
Capitolul I Fundamentele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
1.1. Fundamente teoretice
1.1.1. Tipuri de analiză economico-financiară
1.1.2. Utilizatorii rezultatelor analizei economico-financiare
1.1.3. Obiectivele analizei economico-financiare
1.1.4. Conţinutul procesului de analiză economico-financiară
1.1.5. Funcţiile analizei economico-financiare în mecanismul managerial
1.2. Metodologia analizei economico-financiare
1.2.1. Metode şi tehnici ale analizei economico-financiare
1.2.1.1.Diviziunea şi descompunerea rezultatelor
1.2.1.2.Comparaţia
1.2.1.3. Metoda analizei cost-beneficiu (ABC)
1.2.2. Etapele activităţii practice de analiză economico-financiară
Capitolul II Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
2.1. Analiza diagnostic a cifrei de afaceri
2.1.1. Aspecte generale privind cifra de afaceri
2.1.2. Analiza dinamică şi structurală a cifrei de afaceri
2.1.2.1. Analiza dinamică a cifrei de afaceri
2.1.2.2. Analiza structurală a cifrei de afaceri
2.1.3. Analiza diagnostic de tip factorial a cifrei de afaceri
2.2. Analiza diagnostic a valorii adăugate
2.2.1. Aspecte generale privind valoarea adăugată
2.2.2. Analiza diagnostic de tip factorial a valorii adăugate
2.3. Analiza diagnostic a calităţii produselor şi serviciilor
2.3.1. Analiza nivelului tehnic calitativ al produselor nedivizibile pe calităţi
2.3.2. Analiza calităţii produselor divizibile pe calităţi
Capitolul III Analiza diagnostic a cheltuielilor firmei
3.1. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi reflectarea acestora în principalii indicatori ai performanţei economico-financiare a firmei
3.2. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri şi reflectarea acestora în principalii indicatori ai performanţei economico-financiare a firmei
3.3. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare şi respectiv cifră de afaceri şi reflectarea acestora în principalele performanţe economico-financiare
3.4. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor cu dobânzile bancare
Capitolul IV Analiza diagnostic a rentabilităţii firmei
4.1. Analiza diagnostic a profitului din exploatare
4.2. Analiza diagnostic a profitului aferent cifrei de afaceri
4.3. Analiza diagnostic de tip factorial a ratei rentabilităţii comerciale
4.4. Analiza diagnostic a ratei rentabilităţii resurselor consumate
Capitolul V Analiza situaţiei financiar-patrimoniale a firmei
5.1. Bilanţul contabil-sursa informaţională de bază a analizei situaţiei financiare
5.2. Analiza structurii activului
5.3. Analiza structurii pasivului
Capitolul VI Analiza gestiunii resurselor umane
6.1.Analiza asigurării cu resurse umane din punct de vedere cantitativ şi calitativ
6.2. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane pe baza profitului pe un salariat
Capitolul VII Analiza gestiunii resurselor materiale
7.1.Analiza utilizării timpului de lucru al echipamentelor industriale
7.2.Analiza randamentului echipamentelor industriale
BIBLIOGRAFIE
Capitolul I Fundamentele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
1.1. Fundamente teoretice
1.1.1. Tipuri de analiză economico-financiară
1.1.2. Utilizatorii rezultatelor analizei economico-financiare
1.1.3. Obiectivele analizei economico-financiare
1.1.4. Conţinutul procesului de analiză economico-financiară
1.1.5. Funcţiile analizei economico-financiare în mecanismul managerial
1.2. Metodologia analizei economico-financiare
1.2.1. Metode şi tehnici ale analizei economico-financiare
1.2.1.1.Diviziunea şi descompunerea rezultatelor
1.2.1.2.Comparaţia
1.2.1.3. Metoda analizei cost-beneficiu (ABC)
1.2.2. Etapele activităţii practice de analiză economico-financiară
Capitolul II Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
2.1. Analiza diagnostic a cifrei de afaceri
2.1.1. Aspecte generale privind cifra de afaceri
2.1.2. Analiza dinamică şi structurală a cifrei de afaceri
2.1.2.1. Analiza dinamică a cifrei de afaceri
2.1.2.2. Analiza structurală a cifrei de afaceri
2.1.3. Analiza diagnostic de tip factorial a cifrei de afaceri
2.2. Analiza diagnostic a valorii adăugate
2.2.1. Aspecte generale privind valoarea adăugată
2.2.2. Analiza diagnostic de tip factorial a valorii adăugate
2.3. Analiza diagnostic a calităţii produselor şi serviciilor
2.3.1. Analiza nivelului tehnic calitativ al produselor nedivizibile pe calităţi
2.3.2. Analiza calităţii produselor divizibile pe calităţi
Capitolul III Analiza diagnostic a cheltuielilor firmei
3.1. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi reflectarea acestora în principalii indicatori ai performanţei economico-financiare a firmei
3.2. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri şi reflectarea acestora în principalii indicatori ai performanţei economico-financiare a firmei
3.3. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare şi respectiv cifră de afaceri şi reflectarea acestora în principalele performanţe economico-financiare
3.4. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor cu dobânzile bancare
Capitolul IV Analiza diagnostic a rentabilităţii firmei
4.1. Analiza diagnostic a profitului din exploatare
4.2. Analiza diagnostic a profitului aferent cifrei de afaceri
4.3. Analiza diagnostic de tip factorial a ratei rentabilităţii comerciale
4.4. Analiza diagnostic a ratei rentabilităţii resurselor consumate
Capitolul V Analiza situaţiei financiar-patrimoniale a firmei
5.1. Bilanţul contabil-sursa informaţională de bază a analizei situaţiei financiare
5.2. Analiza structurii activului
5.3. Analiza structurii pasivului
Capitolul VI Analiza gestiunii resurselor umane
6.1.Analiza asigurării cu resurse umane din punct de vedere cantitativ şi calitativ
6.2. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane pe baza profitului pe un salariat
Capitolul VII Analiza gestiunii resurselor materiale
7.1.Analiza utilizării timpului de lucru al echipamentelor industriale
7.2.Analiza randamentului echipamentelor industriale
BIBLIOGRAFIE
Violenta Scolara - Violenta Profesor-Elev
Cuprins
Introducere
Capitolul 1 - Devianţa şcolară- abordare generală
1.1. Delimitarea conceptului de devianţă şcolară
1.2. Tipologii ale devianţei şcolare
1.3. Manifestări ale devianţei şcolare
1.3.1. Copiatul
1.3.2. Fuga de la şcoală şi/ sau de acasă
1.3.3. Absenteismul şcolar
1.3.4. Abandonul şcolar
1.3.5. Vandalismul şcolar
1.3.6. Toxicomania
1.3.7. Suicidul
1.4. Prevenţie şi intervenţie în devianţa şcolară
Capitolul 2 - Violenţa şcolară
2.1. Delimitarea conceptului de violenţă şcolară
2.1.1. Violenţă şi agresivitate
2.1.2. Tipologii ale violenţei şcolare
2.2. Etiologia comportamentului violent
2.2.1. Modele teoretice explicative
2.2.2. Factori de risc
2.2.3. Factori protectivi
2.3. Forme ale violenţei şcolare
2.3.1. Percepţii asupra prezenţei fenomenului de violenţă în şcoală
2.3.2. Violenţa în relaţia elev-elev
2.3.3. Violenţa în relaţia elev-profesor
2.3.4. Percepţia intensităţii şi cauzelor violenţei în relaţia profesor-elev
2.3.5. Consecinţele violenţei în relaţia profesor-elev
Capitolul 3 - Strategii de prevenţie şi intervenţie în violenţa şcolară
3.1. Prevenţie primară, prevenţie secundară, prevenţie terţiară/ intervenţie
3.2. Modelul ecologic al prevenţiei/ intervenţiei în violenţa şcolară
3.3. Modelul multinivelar şi multifactorial al prevenţiei/ intervenţiei în violenţa şcolară
3.4. Prevenţia violenţei în relaţia profesor-elev
Capitolul 4 - Percepţia violenţei în relaţia profesor-elev
4.1.Obiectivele şi metodologia cercetării
4.1.1. Ipotezele cercetării
4.1.2. Designul cercetării
4.1.3. Metodologia cercetării
4.2. Rezultatele cercetării
4.2.1. Prelucrarea statistică a datelor
4.2.2. Interpretarea rezultatelor obţinute
4.3. Concluziile şi implicaţiile demersului de cercetare
Bibliografie
Anexe
Introducere
Capitolul 1 - Devianţa şcolară- abordare generală
1.1. Delimitarea conceptului de devianţă şcolară
1.2. Tipologii ale devianţei şcolare
1.3. Manifestări ale devianţei şcolare
1.3.1. Copiatul
1.3.2. Fuga de la şcoală şi/ sau de acasă
1.3.3. Absenteismul şcolar
1.3.4. Abandonul şcolar
1.3.5. Vandalismul şcolar
1.3.6. Toxicomania
1.3.7. Suicidul
1.4. Prevenţie şi intervenţie în devianţa şcolară
Capitolul 2 - Violenţa şcolară
2.1. Delimitarea conceptului de violenţă şcolară
2.1.1. Violenţă şi agresivitate
2.1.2. Tipologii ale violenţei şcolare
2.2. Etiologia comportamentului violent
2.2.1. Modele teoretice explicative
2.2.2. Factori de risc
2.2.3. Factori protectivi
2.3. Forme ale violenţei şcolare
2.3.1. Percepţii asupra prezenţei fenomenului de violenţă în şcoală
2.3.2. Violenţa în relaţia elev-elev
2.3.3. Violenţa în relaţia elev-profesor
2.3.4. Percepţia intensităţii şi cauzelor violenţei în relaţia profesor-elev
2.3.5. Consecinţele violenţei în relaţia profesor-elev
Capitolul 3 - Strategii de prevenţie şi intervenţie în violenţa şcolară
3.1. Prevenţie primară, prevenţie secundară, prevenţie terţiară/ intervenţie
3.2. Modelul ecologic al prevenţiei/ intervenţiei în violenţa şcolară
3.3. Modelul multinivelar şi multifactorial al prevenţiei/ intervenţiei în violenţa şcolară
3.4. Prevenţia violenţei în relaţia profesor-elev
Capitolul 4 - Percepţia violenţei în relaţia profesor-elev
4.1.Obiectivele şi metodologia cercetării
4.1.1. Ipotezele cercetării
4.1.2. Designul cercetării
4.1.3. Metodologia cercetării
4.2. Rezultatele cercetării
4.2.1. Prelucrarea statistică a datelor
4.2.2. Interpretarea rezultatelor obţinute
4.3. Concluziile şi implicaţiile demersului de cercetare
Bibliografie
Anexe
Psihologia Criminalului in Serie cu Mobil Sexual
Cuprins
1.Introducere pg. 1
2.De ce criminali in serie? pg. 6
3.Caracteristici ale criminalului in serie cu mobil sexual pg. 9
a.Cuplurile ucigase pg.12
b.Partenerii pg.12
c.Grupurile ucigase pg.13
4.Categorii de criminali in serie pg. 15
a.Vizionarii pg.16
b.Misionarii pg.16
c.Hedonistii pg.17
d.Cautatorii de putere pg.17
5.Monstri sau Victime pg.30
6.Tipologia victimelor pg.32
7.Cauze favorizante ale criminalitatii pg.37
a)Abuzuri in copilarie pg.37
b)Influenta materna pg.39
c)Influenta paterna pg.42
d)Evenimente din copilarie pg.43
8. In mintea psihopatului pg.49
9. Victima vazută prin ochii criminalului pg.50
10.Curiozitate morbida si Canibalism pg.54
11.Sanatatea mintala a criminalilor in serie pg.55
12.Alter Ego pg.57
13.Cazuistica pg.58
14.Concluzii pg.77
15.Bibliografie pg.79
1.Introducere pg. 1
2.De ce criminali in serie? pg. 6
3.Caracteristici ale criminalului in serie cu mobil sexual pg. 9
a.Cuplurile ucigase pg.12
b.Partenerii pg.12
c.Grupurile ucigase pg.13
4.Categorii de criminali in serie pg. 15
a.Vizionarii pg.16
b.Misionarii pg.16
c.Hedonistii pg.17
d.Cautatorii de putere pg.17
5.Monstri sau Victime pg.30
6.Tipologia victimelor pg.32
7.Cauze favorizante ale criminalitatii pg.37
a)Abuzuri in copilarie pg.37
b)Influenta materna pg.39
c)Influenta paterna pg.42
d)Evenimente din copilarie pg.43
8. In mintea psihopatului pg.49
9. Victima vazută prin ochii criminalului pg.50
10.Curiozitate morbida si Canibalism pg.54
11.Sanatatea mintala a criminalilor in serie pg.55
12.Alter Ego pg.57
13.Cazuistica pg.58
14.Concluzii pg.77
15.Bibliografie pg.79
Studiul Fenomenelor Deviante pe Categorii de Varsta, Sex si Medii Sociale
Cuprins
1. Delincvenţa ca formă de devianţă socială pag. 4
2. Profilul psihosocial al delincvenţilor minori pag. 15
3. Scoala şi comunitatea în prevenirea comportamentului delincvent pag. 20
4. Resocializarea tinerilor delincvenţi si a minorilor pag. 22
5. Femeia victimă a violenţei domestice: pag. 26
6. Fenomenul sărăciei din perspectivă teoretico-metodologică pag. 40
7. Modalităţi de cunoaştere în cercetarea fenomenului criminalităţii pag. 53
8. Fenomenul narcomaniei pag. 56
9. Sexualitatea umana ca factor deviant pag. 62
1. Delincvenţa ca formă de devianţă socială pag. 4
2. Profilul psihosocial al delincvenţilor minori pag. 15
3. Scoala şi comunitatea în prevenirea comportamentului delincvent pag. 20
4. Resocializarea tinerilor delincvenţi si a minorilor pag. 22
5. Femeia victimă a violenţei domestice: pag. 26
6. Fenomenul sărăciei din perspectivă teoretico-metodologică pag. 40
7. Modalităţi de cunoaştere în cercetarea fenomenului criminalităţii pag. 53
8. Fenomenul narcomaniei pag. 56
9. Sexualitatea umana ca factor deviant pag. 62
Psihologia Copilului
Cuprins
I INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI COPILULUI - pag. 1
1. Abordarea sistematică a psihicului
2. Psihologia stadiilor copilăriei (perioada antepreşcolară)
II FORMELE COMUNICĂRII. FUNCŢIONALITATE ŞI DISTORSIUNE – pag. 16
III LOGOPEDIA-COMPONENTĂ DE BAZĂ A EDUCAŢIEI – pag. 22
IV ÎNTÂRZIERILE ÎN APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI – pag. 25
1. Etapa pregătitoare pentru apariţia limbajului
2. Vârsta antepreşcolară
V MIJLOACE DE STIMULARE A LIMBAJULUI – pag. 44
1. Maturizarea neuromusculară a organelor de vorbire
2. Eficienţa antrenamentului motric-auditiv
VI CUNOAŞTEREA ŞI CARACTERIZAREA COPILULUI CU CERINŢE SPECIALE – pag. 70
1. Dialectica normalitate-deficienţă
2. Conceptul de handicap
3. Psihopedagogia specială-ştiinţă interdisciplinară
4. Raportul integrare-normalizare-incluziune
VII COPIII CU HANDICAP DE LIMBAJ – pag. 79
1. Etiologia şi clasificarea handicapului de limbaj
2. Descrierea handicapului de limbaj
VIII METODE ŞI PROCEDEE DE PREVENIRE ŞI CORECTARE A SUNETELOR – pag. 88
1. Examinarea, depistarea şi diagnosticarea copiilor cu tulburări dislalice
2. Metode şi procedee de prevenire şi corectare a dislaliei
IX CONCLUZII – pag. 95
I INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI COPILULUI - pag. 1
1. Abordarea sistematică a psihicului
2. Psihologia stadiilor copilăriei (perioada antepreşcolară)
II FORMELE COMUNICĂRII. FUNCŢIONALITATE ŞI DISTORSIUNE – pag. 16
III LOGOPEDIA-COMPONENTĂ DE BAZĂ A EDUCAŢIEI – pag. 22
IV ÎNTÂRZIERILE ÎN APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI – pag. 25
1. Etapa pregătitoare pentru apariţia limbajului
2. Vârsta antepreşcolară
V MIJLOACE DE STIMULARE A LIMBAJULUI – pag. 44
1. Maturizarea neuromusculară a organelor de vorbire
2. Eficienţa antrenamentului motric-auditiv
VI CUNOAŞTEREA ŞI CARACTERIZAREA COPILULUI CU CERINŢE SPECIALE – pag. 70
1. Dialectica normalitate-deficienţă
2. Conceptul de handicap
3. Psihopedagogia specială-ştiinţă interdisciplinară
4. Raportul integrare-normalizare-incluziune
VII COPIII CU HANDICAP DE LIMBAJ – pag. 79
1. Etiologia şi clasificarea handicapului de limbaj
2. Descrierea handicapului de limbaj
VIII METODE ŞI PROCEDEE DE PREVENIRE ŞI CORECTARE A SUNETELOR – pag. 88
1. Examinarea, depistarea şi diagnosticarea copiilor cu tulburări dislalice
2. Metode şi procedee de prevenire şi corectare a dislaliei
IX CONCLUZII – pag. 95
Traditiile Romanesti ale Analizei Psihologice
Cuprins
1. Introducere: Conceptul de roman de analiză psihologică
2. Tradiţiile româneşti ale analizei psihologice. Romanul psihologic al lui Liviu Rebreanu
3. Romanul metempsihozei: „Adam şi Eva”
4. Concluzii
5. Bibliografie
1. Introducere: Conceptul de roman de analiză psihologică
2. Tradiţiile româneşti ale analizei psihologice. Romanul psihologic al lui Liviu Rebreanu
3. Romanul metempsihozei: „Adam şi Eva”
4. Concluzii
5. Bibliografie
Pregatire Profesionala - Formare Profesionala
Cuprins
1. Introducere 2
2. Pregătirea profesională – formare şi dezvoltare 3
2.1. Identificarea nevoilor de pregătire 6
2.2. Stabilirea obiectivelor pregătirii profesionale 7
2.3. Stimularea pregătirii profesionale 8
2.4. Proiectarea programului de pregătire profesională 9
2.5. Metode folosite în pregătirea profesională 9
3. Evaluarea activităţii de pregătire şi dezvoltare profesională 14
4. Evaluarea performanţelor 16
5. Formarea şi perfecţionarea personalului 17
5.1. Definirea formării şi perfecţionării 17
5.2. Delimitare conceptuală între formarea şi perfecţionarea personalului 19
5.3. Metode de formare şi perfecţionare a personalului 21
6. Particularităţi privind analiza nevoilor de formare în România 28
7. Evaluarea nevoilor de instruire/formare 30
8. Chestionar 35
9. Bibliografie 40
1. Introducere 2
2. Pregătirea profesională – formare şi dezvoltare 3
2.1. Identificarea nevoilor de pregătire 6
2.2. Stabilirea obiectivelor pregătirii profesionale 7
2.3. Stimularea pregătirii profesionale 8
2.4. Proiectarea programului de pregătire profesională 9
2.5. Metode folosite în pregătirea profesională 9
3. Evaluarea activităţii de pregătire şi dezvoltare profesională 14
4. Evaluarea performanţelor 16
5. Formarea şi perfecţionarea personalului 17
5.1. Definirea formării şi perfecţionării 17
5.2. Delimitare conceptuală între formarea şi perfecţionarea personalului 19
5.3. Metode de formare şi perfecţionare a personalului 21
6. Particularităţi privind analiza nevoilor de formare în România 28
7. Evaluarea nevoilor de instruire/formare 30
8. Chestionar 35
9. Bibliografie 40
Relatia dintre Satisfactie si Performanta
Cuprins
Cap. I. Cuprins pag. 1
Cap. II Conţinutul tezei pag. 2
2.1. Introducere pag 2
2.2. Cadrul teoretic pag.2
2.3 Metodologie pag.43
2.4.Prezentarea şi prelucrarea rezultatelor pag. 37
2.5. Concluzii pag. 60
2.6. Note pag. 62
Cap. III Anexe pag. 66
Cap. III Bibliografie pag. 70
Cap. I. Cuprins pag. 1
Cap. II Conţinutul tezei pag. 2
2.1. Introducere pag 2
2.2. Cadrul teoretic pag.2
2.3 Metodologie pag.43
2.4.Prezentarea şi prelucrarea rezultatelor pag. 37
2.5. Concluzii pag. 60
2.6. Note pag. 62
Cap. III Anexe pag. 66
Cap. III Bibliografie pag. 70
Perfectionarea Sistemului Motivational in Sistemul Sanitar
Cuprins
CAP.I COMPONENTELE SISTEMULUI DE MOTIVARE...................................................... 4
1.1. COMPONENTELE PROCESULUI DE MOTIVARE.......................................... 4
1.2. FORME ALE MOTIVAŢIEI ........ 6
1.3. TEOREMELE MANAGEMENTULUI MOTIVAŢIONAL ......................................... 7
1.4. CARACTERISTICILE ŞI CLASIFICAREA RECOMPENSELOR ........................... 8
1.5. MOTIVAŢIILE MATERIALE ....................................................................................... 11
1.6. BENEFICII .................................................................................................................... 13
1.6.1. Programe de protecţie obligatorii ................................................................... 14
1.6.2. Plata pentru perioadele de timp în care nu lucrează ............................. 14
1.6.3. Beneficii suplimentare ................................................................................ 15
1.6.4. Premii acordate în timpul anului ............................................................... 15
1.6.5. Aplicarea pedepselor................................................................................ 15
1.7. EVALUAREA PERFORMANŢELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE ......... 17
CAP.II EVALUAREA POSTURILOR - ACTIVITATE ESENŢIALĂ
ÎN PROCESUL DE RECOMPENSARE........................................................................... 21
2.1. ANALIZA POSTURILOR………………………………………................... 21
2.2. METODE FOLOSITE ÎN ANALIZA POSTURILOR 23
2.3. EVALUAREA POSTURILOR 25
2.4. OBIECTIVE STRATEGICE ALE REMUNERAŢIEI
ŞI COMPORTAMENTELOR SALARIAŢILOR 22
2.4.1. Motivarea salariaţilor 29
2.4.2. Fidelizarea salariaţilor 33
CAP.III STUDIU DE CAZ .... 33
3.1. PREZENTAREA SPITALULUI DE PSIHIATRIE CLINICI BALACI ..33
3.2. SISTEMUL DECIZIONAL 36
3.3.STRUCTURA ORGANIZATORICĂ 40
3.4.ORGANIGRAMA 41
MANAGEMENTUL RECOMPENSELOR
ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE.................................. 42
CAP.IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI46
BIBLIOGRAFIE49
CAP.I COMPONENTELE SISTEMULUI DE MOTIVARE...................................................... 4
1.1. COMPONENTELE PROCESULUI DE MOTIVARE.......................................... 4
1.2. FORME ALE MOTIVAŢIEI ........ 6
1.3. TEOREMELE MANAGEMENTULUI MOTIVAŢIONAL ......................................... 7
1.4. CARACTERISTICILE ŞI CLASIFICAREA RECOMPENSELOR ........................... 8
1.5. MOTIVAŢIILE MATERIALE ....................................................................................... 11
1.6. BENEFICII .................................................................................................................... 13
1.6.1. Programe de protecţie obligatorii ................................................................... 14
1.6.2. Plata pentru perioadele de timp în care nu lucrează ............................. 14
1.6.3. Beneficii suplimentare ................................................................................ 15
1.6.4. Premii acordate în timpul anului ............................................................... 15
1.6.5. Aplicarea pedepselor................................................................................ 15
1.7. EVALUAREA PERFORMANŢELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE ......... 17
CAP.II EVALUAREA POSTURILOR - ACTIVITATE ESENŢIALĂ
ÎN PROCESUL DE RECOMPENSARE........................................................................... 21
2.1. ANALIZA POSTURILOR………………………………………................... 21
2.2. METODE FOLOSITE ÎN ANALIZA POSTURILOR 23
2.3. EVALUAREA POSTURILOR 25
2.4. OBIECTIVE STRATEGICE ALE REMUNERAŢIEI
ŞI COMPORTAMENTELOR SALARIAŢILOR 22
2.4.1. Motivarea salariaţilor 29
2.4.2. Fidelizarea salariaţilor 33
CAP.III STUDIU DE CAZ .... 33
3.1. PREZENTAREA SPITALULUI DE PSIHIATRIE CLINICI BALACI ..33
3.2. SISTEMUL DECIZIONAL 36
3.3.STRUCTURA ORGANIZATORICĂ 40
3.4.ORGANIGRAMA 41
MANAGEMENTUL RECOMPENSELOR
ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE.................................. 42
CAP.IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI46
BIBLIOGRAFIE49
Procesul de Ameliorare a Consumului de Alcool in Randul Tinerilor
Cuprins
Capitolul 1. Alegerea subiectului.3
1.1. Identificarea procesului.3
1.2. Diagrama procesului in momentul .4
Capitolul 2. Caracteristicile fenomenului .5
2.1. Stabilirea valorilor tinta.5
2.2. Metoda Toyota.5
2.3. Caracteristici ala fenomenului.6
Capitolul 3. Planificarea activitatilor.8
3.1.Obiectivele propuse.8
3.2. Fixarea calendarului, repartizarea responsabililor.9
Capitolul 4. Analiza cauzelor.13
4.1. Verificarea valorilor actuale ale caracteristicilor.13
4.2. Listarea tuturor cauzelor posibile.14
4.3. Analizarea cauzelor.15
4.4.Jurnalul calitatii.19
4.5. Diagrama Pareto in momentul .22
4.6. Alegerea punctelor asupra carora se va interveni.23
Capitolul 5. Studierea si punerea in practica a solutiilor.23
5.1. Studierea solutiilor.23
5.1.1. Propunerea solutiilor.23
5.1.2. Studierea modalitatilor de implementare a solutiei.24
5.1.3. Verificarea detaliilor si impactului colateral al solutiilor.25
5.2. Implementarea solutiilor.25
5.2.1.Organizarea pentru implementarea solutiilor.25
5.2.2. Implementarea propriu-zisa .26
Capitolul 6. Verificarea rezultatelor.27
6.1. Verificarea efectelor solutiilor.27
6.1.1. Jurnalul calitatii.28
6.1.2. Diagrama Pareto in momentul .31
6.2. Compararea cu valorile tinta.32
6.2.1. Diagrama procesului in momentul .33
6.2.2.Evaluarea castigurilor fizice si economice.34
Capitolul 7. Definirea si stabilirea indicatorilor de control.34
7.1. Definirea regulilor.34
7.1.1.Stabilirea noilor reguli de lucru.34
7.1.2.Creerea de modalitati de supraveghere.35
7.2. Implementarea indicatorilor de control.35
7.2.1.Aducerea la cunostinta personalului a noilor metode.35
7.2.2.Formarea responsabilitatilor pt utilizarea lor.35
7.2.3. Verificarea durabilitatii ameliorarilor.36
Capitolul 1. Alegerea subiectului.3
1.1. Identificarea procesului.3
1.2. Diagrama procesului in momentul .4
Capitolul 2. Caracteristicile fenomenului .5
2.1. Stabilirea valorilor tinta.5
2.2. Metoda Toyota.5
2.3. Caracteristici ala fenomenului.6
Capitolul 3. Planificarea activitatilor.8
3.1.Obiectivele propuse.8
3.2. Fixarea calendarului, repartizarea responsabililor.9
Capitolul 4. Analiza cauzelor.13
4.1. Verificarea valorilor actuale ale caracteristicilor.13
4.2. Listarea tuturor cauzelor posibile.14
4.3. Analizarea cauzelor.15
4.4.Jurnalul calitatii.19
4.5. Diagrama Pareto in momentul .22
4.6. Alegerea punctelor asupra carora se va interveni.23
Capitolul 5. Studierea si punerea in practica a solutiilor.23
5.1. Studierea solutiilor.23
5.1.1. Propunerea solutiilor.23
5.1.2. Studierea modalitatilor de implementare a solutiei.24
5.1.3. Verificarea detaliilor si impactului colateral al solutiilor.25
5.2. Implementarea solutiilor.25
5.2.1.Organizarea pentru implementarea solutiilor.25
5.2.2. Implementarea propriu-zisa .26
Capitolul 6. Verificarea rezultatelor.27
6.1. Verificarea efectelor solutiilor.27
6.1.1. Jurnalul calitatii.28
6.1.2. Diagrama Pareto in momentul .31
6.2. Compararea cu valorile tinta.32
6.2.1. Diagrama procesului in momentul .33
6.2.2.Evaluarea castigurilor fizice si economice.34
Capitolul 7. Definirea si stabilirea indicatorilor de control.34
7.1. Definirea regulilor.34
7.1.1.Stabilirea noilor reguli de lucru.34
7.1.2.Creerea de modalitati de supraveghere.35
7.2. Implementarea indicatorilor de control.35
7.2.1.Aducerea la cunostinta personalului a noilor metode.35
7.2.2.Formarea responsabilitatilor pt utilizarea lor.35
7.2.3. Verificarea durabilitatii ameliorarilor.36
Rolul Terapiei Cognitiv-Comportamentale in Ameliorarea Anxietatii la Toxicomani
Cuprins
I. Introducere 3
II. Abordarea teoreticǎ 5
Capitolul 1 – Toxicomania 5
1.1. Definiţie şi caracterizare generalǎ a toxicomaniei 5
1.2. Definiţie şi caracterizare generalǎ a drogurilor 7
1.3. Clasificarea drogurilor 8
1.4. Profilul de personalitate al toxicomanului 12
1.5. Tratamente 15
1.6. Concluzii 18
Capitolul 2 – Anxietatea 23
2.1. Definiţie şi caracterizare generalǎ 23
2.2. Clasificarea anxietǎţii 26
2.3. Anxietatea generalizatǎ 32
2.4. Concluzii 38
2.5. Corelaţia anxietate-toxicomanie 41
Capitolul 3 – Psihoterapia cognitiv-comportamentalǎ 43
3.1. Definiţie şi caracterizare generalǎ 43
3.2. Demersul terapeutic în terapia cognitiv-comportamentalǎ 46
3.3. Tehnici şi metode cognitiv-comportamentale 50
3.4. Terapia cognitiv-comportamentalǎ în anxietate 59
III. Desfăşurarea cercetării 63
1. Obiective 63
2. Ipoteze 63
3. Subiecţii participanţi la cercetare 63
4. Metode şi tehnici utilizate 63
5. Studiu de caz 64
6. Interpretarea datelor 103
IV. Concluzii 106
V. Bibliografie 107
VI. Anexe 110
I. Introducere 3
II. Abordarea teoreticǎ 5
Capitolul 1 – Toxicomania 5
1.1. Definiţie şi caracterizare generalǎ a toxicomaniei 5
1.2. Definiţie şi caracterizare generalǎ a drogurilor 7
1.3. Clasificarea drogurilor 8
1.4. Profilul de personalitate al toxicomanului 12
1.5. Tratamente 15
1.6. Concluzii 18
Capitolul 2 – Anxietatea 23
2.1. Definiţie şi caracterizare generalǎ 23
2.2. Clasificarea anxietǎţii 26
2.3. Anxietatea generalizatǎ 32
2.4. Concluzii 38
2.5. Corelaţia anxietate-toxicomanie 41
Capitolul 3 – Psihoterapia cognitiv-comportamentalǎ 43
3.1. Definiţie şi caracterizare generalǎ 43
3.2. Demersul terapeutic în terapia cognitiv-comportamentalǎ 46
3.3. Tehnici şi metode cognitiv-comportamentale 50
3.4. Terapia cognitiv-comportamentalǎ în anxietate 59
III. Desfăşurarea cercetării 63
1. Obiective 63
2. Ipoteze 63
3. Subiecţii participanţi la cercetare 63
4. Metode şi tehnici utilizate 63
5. Studiu de caz 64
6. Interpretarea datelor 103
IV. Concluzii 106
V. Bibliografie 107
VI. Anexe 110
Diferente de Reprezentare Mintala a Cancerului Mamar
Cuprins
REZUMAT pg.2
SUMARRY 3
INTRODUCERE 4
Cap.1:Teoriile psihologice ale sanatatii si bolii 6
1.1 Teoriile dialectice 6
1.1.1 Reprezentarile sociale 6
1.1.2 Analiza discursului 7
1.1.3 Explicatiile simtului comun 8
1.2 Teoriile socio-cognitive 8
1.2.1 Teoria atribuirii 8
1.2.2 Teoria luarii de decizii 10
1.2.3 Teoria schemelor cognitive 11
Cap.2: Cancerul mamar – date generale 13
2.1 Epidemiologie 13
2.2 Factori de risc 13
2.3 Anatomie patologica 15
2.4 Stadializare 15
2.5 Factori de prognostic 16
2.6 Principii de tratament 17
2.7 Raspunsuri psihosociale la tratamentul cancerului
mamar 18
Cap.3: Reprezentarea mintala a bolii 21
3.1 Introducere 21
3.2 Modelul autoreglarii raspunsurilor la boala 22
3.3 Componentele structurale ale reprezentarii mintale a
bolii 24
3.4 Continutul reprezentarilor mintale ale bolii 25
3.5 Evaluarea reprezentarilor mintale ale bolii 26
Cap.4: Reprezentarea mintala a bolii in cancerul mamar 27
Cap.5: Metodologia lucrarii 31
5.1 Obiectivele lucrarii 31
5.2 Metodica lucrarii 31
5.2.1 Subiecti 31
5.2.2 Instrumente 32
5.2.3 Procedura de lucru 35
Cap.6: Analiza si interpretarea rezultatelor 36
CONCLUZII 46
BIBLIOGRAFIE 48
TABEL DE REFERINTE CITATE 50
ANEXE 51
REZUMAT pg.2
SUMARRY 3
INTRODUCERE 4
Cap.1:Teoriile psihologice ale sanatatii si bolii 6
1.1 Teoriile dialectice 6
1.1.1 Reprezentarile sociale 6
1.1.2 Analiza discursului 7
1.1.3 Explicatiile simtului comun 8
1.2 Teoriile socio-cognitive 8
1.2.1 Teoria atribuirii 8
1.2.2 Teoria luarii de decizii 10
1.2.3 Teoria schemelor cognitive 11
Cap.2: Cancerul mamar – date generale 13
2.1 Epidemiologie 13
2.2 Factori de risc 13
2.3 Anatomie patologica 15
2.4 Stadializare 15
2.5 Factori de prognostic 16
2.6 Principii de tratament 17
2.7 Raspunsuri psihosociale la tratamentul cancerului
mamar 18
Cap.3: Reprezentarea mintala a bolii 21
3.1 Introducere 21
3.2 Modelul autoreglarii raspunsurilor la boala 22
3.3 Componentele structurale ale reprezentarii mintale a
bolii 24
3.4 Continutul reprezentarilor mintale ale bolii 25
3.5 Evaluarea reprezentarilor mintale ale bolii 26
Cap.4: Reprezentarea mintala a bolii in cancerul mamar 27
Cap.5: Metodologia lucrarii 31
5.1 Obiectivele lucrarii 31
5.2 Metodica lucrarii 31
5.2.1 Subiecti 31
5.2.2 Instrumente 32
5.2.3 Procedura de lucru 35
Cap.6: Analiza si interpretarea rezultatelor 36
CONCLUZII 46
BIBLIOGRAFIE 48
TABEL DE REFERINTE CITATE 50
ANEXE 51
Alcoolismul
Cuprins
CAPITOLUL I. ALCOOLUL
Sectiunea 1.1. Aspecte generale
Sectiunea 1.2. Consumul de alcool
Sectiunea 1.3. Alcoolemia
Sectiunea 1.4. Abuzul de alcool
Sectiunea 1.5. Betia
CAPITOLUL II. DEPENDENTA
Sectiunea 2.1. Dependenta psihica si fizica
Sectiunea 2.2. Alcoolismul
Sectiunea 2.3. Alcoolismul – boala
Sectiunea 2.4. Cauzele alcoolismului
Sectiunea 2.5. Efectele consumului de alcool la nivel organismului
Sectiunea 2.6. Tratamentul dependentei de alcool
Sectiunea 2.7. Strategii de evitare a consumului de alcool
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I. ALCOOLUL
Sectiunea 1.1. Aspecte generale
Sectiunea 1.2. Consumul de alcool
Sectiunea 1.3. Alcoolemia
Sectiunea 1.4. Abuzul de alcool
Sectiunea 1.5. Betia
CAPITOLUL II. DEPENDENTA
Sectiunea 2.1. Dependenta psihica si fizica
Sectiunea 2.2. Alcoolismul
Sectiunea 2.3. Alcoolismul – boala
Sectiunea 2.4. Cauzele alcoolismului
Sectiunea 2.5. Efectele consumului de alcool la nivel organismului
Sectiunea 2.6. Tratamentul dependentei de alcool
Sectiunea 2.7. Strategii de evitare a consumului de alcool
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ
BIBLIOGRAFIE
Repere Psihologice asupra Disfunctiilor Comportamental-Adaptative la Copiii Strazii
Cuprins
CAP. I. SCURTA ANALIZA A LEGISLATIEI PRIVIND
PRIVIND PROTECTIA COPILULUI AFLAT IN
DIFICULTATE… pag.1
1. SITUATIA INAINTE DE 1989. pag.1
2. CADRUL LEGISLATIV DUPA 1989… pag.3
3. PROTECTIA COPIILOR FARA ADAPOST… pag.9
3.1. ORDONANTA DE URGENTA.26/1997
ASPECTE SEMNIFICATIVE.…. pag.9
3.2 PLASAMENTUL COPILULUI IN REGIM DE
URGENTA…. pag.12
3.3. INCREDINTAREA COPILULUI UNEI FAMILII
SAU UNEI PERSOANE, ORI UNUI ORGANISM
PRIVAT AUTORIZAT…. pag.13
3.4. INCREDINTAREA COPILULUI IN VEDEREA
ADOPTIEI. pag.14
3.5 INCREDINTAREA PROVIZORIE A COPILULUI
CATRE SERVICIUL PUBLIC SPECIALIZAT…. pag.15
3.6 PLASAMENTUL COPILULUI LA O FAMILIE
SAU LA O PERSOANA CARE CONSIMTE pag.16
3.7 PLASAMENTUL COPILULUI LA SERVICIUL
PUBLIC SPECIALIZAT SAU LA UN
ORGANISM PRIVATAUTORIZAT pag.17
CAP.II ANALIZA PSIHO-SOCIALA A FENOMENULUI pag.18
1. DEFINIREA FENOMENULUI SI CLARIFICARI
CONCEPTUALE…. pag.18
2. MOTIVELEAJUNGERII COPIILOR IN
STRADA… pag.20
2.1 CONDITIILE DIN FAMILIE… pag.20
2.2 INSTITUTIILE DE OCROTIRE…. pag.22
2.3 SITUATIA MARITALA A PARINTILOR…. pag.24
2.4 OCUPATIA PARINTILOR … pag.25
2.5 RELATIA COPIL-FAMILIE… pag.28
2.6 VIOLENTA IN FAMILIE. pag.31
3. SITUATIA ACTELOR DE IDENTITATE.… pag.33
4. VIATA IN STRADA. pag.34
4.1 CAPACITATEA DE A SUPRAVIETUI. pag.35
4.2 RELATIILEDE GRUP… pag.36
4.3 CONSUMUL DE DROGURI… pag.37
4.4 OBTINEREA DE VENITURI. pag.39
5. FRECVENTA SCOLARA… pag.42
6. STAREA DE SANATATE SI RELATIILE CU
INSTITUTIILE DE PROFIL … pag.44
6.1 APRECIERI ALE COPIILOR PRIVIND STAREA
LOR DE SANATATE pag.44
7. SEXUALITATEA SI ABUZUL SEXUAL…. pag.45
7.1 ABUZUL SEXUAL. pag.46
7.2 PROSTITUTIA pag.46
7.3 ACTIVITATEA SEXUALA… pag.48
7.4 INCIDENTA BOLILOR CU TRANSMITERE
SEXUALA SI CUNOASTEREA METODELOR
CONTRACEPTIVE. pag.48
8. RELATIA CU POLITIA…. pag.49
9. DELINCVENTAJUVENILA…. pag.51
9.1 PROCESUL DETRECERE LA ACTUL
DELINCVENT. pag.52
9.2 REPRESIUNEA pag.53
CAP. III ANALIZA PSIHOLOGICA A FENOMENULUI
“COPIII STRAZII” . pag. 54
1. INFLUENTA MODULUI PARENTAL ASUPRA
OPTIUNII DE A-SI PARASII FAMILIEI. pag.54
2. DEZVOLTAREA PSIHO-SOMATICA A
COPILULUIAFLAT IN DIFICULTATE pag.58
2.1 DE3ZVOLTAREA SOMATICA…. pag.58
2.2 PROFIL PSIHOLOGICA . pag.59
3. ASPECTE SEMNIFICATIVE ALE
COMPORTAMENTULUI SPECIFIC COPILULUI
INSTRADA….…. pag.68
3.1 ASPECTUL VESTIMENTAR…. pag.68
3.2 COMUNICAREA SI LIMBAJUL…. pag.69
3.3 RELATIILE SI DISTRIBUTIA AUTORITATII
IN GRUP… pag.70
3.4 MECANISME SPECIFICE DE SUPRAVIETUIRE
ALE COPIILOR IN STRADA…. pag.70
CAP. IV “TINERII STRAZII” ESECURI ALE POLITICII
DE PROTECTIE A COPILULUI pag. 74
1. ESECUL INSTITUTIILOR STATULUI. pag.75
2. TINERII STRAZII MODELE IN SOCIALIZAREA
“COPIILOR STRAZII”…. pag.78
CAP.V CERCETARE APLICATIVA pag. 80
1. OBIECTIVUL CERCETARII. pag.80
2. IPOTEZA CERCETARII. pag.80
3. METODOLOGIE…. pag.81
3.1 OBSERVATIA DIRECTA pag.81
3.2 INTERVIUL INDIVIDUAL… pag.81
3.3 INTERVIUL DE GRUP… pag.82
3.4 ANALIZA DE CONTINUT… pag.82
ANEXA 1. ZONE DE APLICARE A
CHESTIONARULUI . pag.85
1.2 ZONE DE ESTIMARE… pag.85
2. “COPIII STRAZII”-CHESTIONAR pag.87
4. DATE GENERALE PRIVIND LOTUL
DE ANALIZA… pag.92
5. ESTIMAREA NR. TOTAL DE COPII… pag.93
5.1 METODE DE ESTIMASRE
APLICARE , REZULTATE… pag.94
CONCLUZII pag.96
6. ZONE DE APLICARE A CHESTIONARULUI…. pag.97
7. REPARTIZAREA PE CRITERIUL SEXULUI pag.100
8. REPARTIZAREA PE GRUPE DE VARSTA…. pag.101
9. SCURTA ANALIUZA STASTICA ASITUATIEI
“TINERII STRAZII’ pag.103
CONCLUZII pag.103
BIBLIOGRAFIE . pag.114
CAP. I. SCURTA ANALIZA A LEGISLATIEI PRIVIND
PRIVIND PROTECTIA COPILULUI AFLAT IN
DIFICULTATE… pag.1
1. SITUATIA INAINTE DE 1989. pag.1
2. CADRUL LEGISLATIV DUPA 1989… pag.3
3. PROTECTIA COPIILOR FARA ADAPOST… pag.9
3.1. ORDONANTA DE URGENTA.26/1997
ASPECTE SEMNIFICATIVE.…. pag.9
3.2 PLASAMENTUL COPILULUI IN REGIM DE
URGENTA…. pag.12
3.3. INCREDINTAREA COPILULUI UNEI FAMILII
SAU UNEI PERSOANE, ORI UNUI ORGANISM
PRIVAT AUTORIZAT…. pag.13
3.4. INCREDINTAREA COPILULUI IN VEDEREA
ADOPTIEI. pag.14
3.5 INCREDINTAREA PROVIZORIE A COPILULUI
CATRE SERVICIUL PUBLIC SPECIALIZAT…. pag.15
3.6 PLASAMENTUL COPILULUI LA O FAMILIE
SAU LA O PERSOANA CARE CONSIMTE pag.16
3.7 PLASAMENTUL COPILULUI LA SERVICIUL
PUBLIC SPECIALIZAT SAU LA UN
ORGANISM PRIVATAUTORIZAT pag.17
CAP.II ANALIZA PSIHO-SOCIALA A FENOMENULUI pag.18
1. DEFINIREA FENOMENULUI SI CLARIFICARI
CONCEPTUALE…. pag.18
2. MOTIVELEAJUNGERII COPIILOR IN
STRADA… pag.20
2.1 CONDITIILE DIN FAMILIE… pag.20
2.2 INSTITUTIILE DE OCROTIRE…. pag.22
2.3 SITUATIA MARITALA A PARINTILOR…. pag.24
2.4 OCUPATIA PARINTILOR … pag.25
2.5 RELATIA COPIL-FAMILIE… pag.28
2.6 VIOLENTA IN FAMILIE. pag.31
3. SITUATIA ACTELOR DE IDENTITATE.… pag.33
4. VIATA IN STRADA. pag.34
4.1 CAPACITATEA DE A SUPRAVIETUI. pag.35
4.2 RELATIILEDE GRUP… pag.36
4.3 CONSUMUL DE DROGURI… pag.37
4.4 OBTINEREA DE VENITURI. pag.39
5. FRECVENTA SCOLARA… pag.42
6. STAREA DE SANATATE SI RELATIILE CU
INSTITUTIILE DE PROFIL … pag.44
6.1 APRECIERI ALE COPIILOR PRIVIND STAREA
LOR DE SANATATE pag.44
7. SEXUALITATEA SI ABUZUL SEXUAL…. pag.45
7.1 ABUZUL SEXUAL. pag.46
7.2 PROSTITUTIA pag.46
7.3 ACTIVITATEA SEXUALA… pag.48
7.4 INCIDENTA BOLILOR CU TRANSMITERE
SEXUALA SI CUNOASTEREA METODELOR
CONTRACEPTIVE. pag.48
8. RELATIA CU POLITIA…. pag.49
9. DELINCVENTAJUVENILA…. pag.51
9.1 PROCESUL DETRECERE LA ACTUL
DELINCVENT. pag.52
9.2 REPRESIUNEA pag.53
CAP. III ANALIZA PSIHOLOGICA A FENOMENULUI
“COPIII STRAZII” . pag. 54
1. INFLUENTA MODULUI PARENTAL ASUPRA
OPTIUNII DE A-SI PARASII FAMILIEI. pag.54
2. DEZVOLTAREA PSIHO-SOMATICA A
COPILULUIAFLAT IN DIFICULTATE pag.58
2.1 DE3ZVOLTAREA SOMATICA…. pag.58
2.2 PROFIL PSIHOLOGICA . pag.59
3. ASPECTE SEMNIFICATIVE ALE
COMPORTAMENTULUI SPECIFIC COPILULUI
INSTRADA….…. pag.68
3.1 ASPECTUL VESTIMENTAR…. pag.68
3.2 COMUNICAREA SI LIMBAJUL…. pag.69
3.3 RELATIILE SI DISTRIBUTIA AUTORITATII
IN GRUP… pag.70
3.4 MECANISME SPECIFICE DE SUPRAVIETUIRE
ALE COPIILOR IN STRADA…. pag.70
CAP. IV “TINERII STRAZII” ESECURI ALE POLITICII
DE PROTECTIE A COPILULUI pag. 74
1. ESECUL INSTITUTIILOR STATULUI. pag.75
2. TINERII STRAZII MODELE IN SOCIALIZAREA
“COPIILOR STRAZII”…. pag.78
CAP.V CERCETARE APLICATIVA pag. 80
1. OBIECTIVUL CERCETARII. pag.80
2. IPOTEZA CERCETARII. pag.80
3. METODOLOGIE…. pag.81
3.1 OBSERVATIA DIRECTA pag.81
3.2 INTERVIUL INDIVIDUAL… pag.81
3.3 INTERVIUL DE GRUP… pag.82
3.4 ANALIZA DE CONTINUT… pag.82
ANEXA 1. ZONE DE APLICARE A
CHESTIONARULUI . pag.85
1.2 ZONE DE ESTIMARE… pag.85
2. “COPIII STRAZII”-CHESTIONAR pag.87
4. DATE GENERALE PRIVIND LOTUL
DE ANALIZA… pag.92
5. ESTIMAREA NR. TOTAL DE COPII… pag.93
5.1 METODE DE ESTIMASRE
APLICARE , REZULTATE… pag.94
CONCLUZII pag.96
6. ZONE DE APLICARE A CHESTIONARULUI…. pag.97
7. REPARTIZAREA PE CRITERIUL SEXULUI pag.100
8. REPARTIZAREA PE GRUPE DE VARSTA…. pag.101
9. SCURTA ANALIUZA STASTICA ASITUATIEI
“TINERII STRAZII’ pag.103
CONCLUZII pag.103
BIBLIOGRAFIE . pag.114
Stimularea Dezvoltarii Psihomotricitatii prin Joc
Cuprins
Capitolul I – Introducere.4
1.1. Psihomotricitatea. .4
1.2. Schema corporală. .5
1.3. Lateralitatea.9
1.4. Percepţia spaţiului şi a timpului.13
1.4.1. Modalităţi de dinamica dezvoltării psihomotricităţii.14
1.4.2. Perioada 3 – 6/7 ani – preşcolaritatea.15
1.4.3. Perioada 6/7 – 10/11 ani a şcolarităţii mici.15
1.4.4. Abordări conceptuale ale limbajului.16
Capitolul II – Jocul – activitate specific umană.24
2.1. Delimitări conceptuale .24
2.2. Funcţiile jocului.28
2.3. Natura şi funcţiile jocului ca strategie didactică .30
2.4. Tipologia jocurilor didactice .34
2.5. Jocul didactic – element necesar al unei activităţi didactice eficiente.37
Capitolul III – Tehnici şi instrumente de cercetare a ritmului de maturizare perceptiv-motric şi intelectual.44
3.1. Ipoteza de lucru. Prezentarea eşantionului .44
Capitolul IV
4.1. Prelucrarea şi interpretarea datelor.53
Capitolul V – Concluzii.58
Bibliografie.61
Capitolul I – Introducere.4
1.1. Psihomotricitatea. .4
1.2. Schema corporală. .5
1.3. Lateralitatea.9
1.4. Percepţia spaţiului şi a timpului.13
1.4.1. Modalităţi de dinamica dezvoltării psihomotricităţii.14
1.4.2. Perioada 3 – 6/7 ani – preşcolaritatea.15
1.4.3. Perioada 6/7 – 10/11 ani a şcolarităţii mici.15
1.4.4. Abordări conceptuale ale limbajului.16
Capitolul II – Jocul – activitate specific umană.24
2.1. Delimitări conceptuale .24
2.2. Funcţiile jocului.28
2.3. Natura şi funcţiile jocului ca strategie didactică .30
2.4. Tipologia jocurilor didactice .34
2.5. Jocul didactic – element necesar al unei activităţi didactice eficiente.37
Capitolul III – Tehnici şi instrumente de cercetare a ritmului de maturizare perceptiv-motric şi intelectual.44
3.1. Ipoteza de lucru. Prezentarea eşantionului .44
Capitolul IV
4.1. Prelucrarea şi interpretarea datelor.53
Capitolul V – Concluzii.58
Bibliografie.61
Bazele Pshiopedagogice ale Stimularii Creativitatii Copiilor Prescolari de 6-7 Ani
Introducere.3
Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani.9
1.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale.9
1.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani.21
Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani.30
2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.30
2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii.41
2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică.45
2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.49
Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani.54
3.1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari.54
3.2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor.59
3.3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani.64
Concluzii.74
Încheiere.76
Bibliografie.77
Anexe.82
Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani.9
1.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale.9
1.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani.21
Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani.30
2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.30
2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii.41
2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică.45
2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.49
Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani.54
3.1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari.54
3.2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor.59
3.3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani.64
Concluzii.74
Încheiere.76
Bibliografie.77
Anexe.82
Problemele Formarii Reprezentarilor Spatial la Copii
Cuprins
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I. Problemele formarii a reprazentarilor spatial la copii
1.1 Mecanismul sistematic de orientare spatial 5
1.2 Specificul dezvoltarii perceptiei spatiului la copii 6
1.3 Particularitatile reprezentarilor spatial a copilului cu dereglari mentale 12
1.4 Particularitatile reprezentarilor spatial la copii cu paralezii cerebral infantile 18
CAPITOLUL II. Cercetarea nivelului de formare a reprezentarilor spatiale
la copii cu deficient mental cu evidentieri grave ale
paraleziei cerebrale infantile
2.1 Organizarea, cuprinsul si experimental de constatare 27
2.2 Analiza rezultatelor constatate in urma experimentului 31
CAPITOLUL III. Formarea reprezentarilor spatial la elevii cu
dereglari mentale cu manifestari grave ale paraleziei cerebrale infantile
3.1 Caracterizarea generala a experimentului de formare 43
3.2 Desfasurarea experimentului de formare 47
CONCLUZII 56
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I. Problemele formarii a reprazentarilor spatial la copii
1.1 Mecanismul sistematic de orientare spatial 5
1.2 Specificul dezvoltarii perceptiei spatiului la copii 6
1.3 Particularitatile reprezentarilor spatial a copilului cu dereglari mentale 12
1.4 Particularitatile reprezentarilor spatial la copii cu paralezii cerebral infantile 18
CAPITOLUL II. Cercetarea nivelului de formare a reprezentarilor spatiale
la copii cu deficient mental cu evidentieri grave ale
paraleziei cerebrale infantile
2.1 Organizarea, cuprinsul si experimental de constatare 27
2.2 Analiza rezultatelor constatate in urma experimentului 31
CAPITOLUL III. Formarea reprezentarilor spatial la elevii cu
dereglari mentale cu manifestari grave ale paraleziei cerebrale infantile
3.1 Caracterizarea generala a experimentului de formare 43
3.2 Desfasurarea experimentului de formare 47
CONCLUZII 56
BIBLIOGRAFIE
Atitudinea Social cu Privire la Integrarea Copiilor cu Hiv-Sida in Scoala de Masa
Cuprins
Argument 4
I. PARTEA TEORETICĂ
1. Incursiune teoretică privind problematica HIV/SIDA 5
1.1. Scurt istoric 5
1.1.1.Teorii despre originea SIDA 6
1.1.2.Mecanisme de acţiune a HIV 7
1.1.3.SIDA din perspectiva marilor epidemii 12
1.2. Situaţia infecţiei HIV/SIDA la nivel mondial 13
1.2.1.Situaţia actuală a infecţiei HIV/SIDA în România 13
1.3. Implicaţii psiho-sociale ale HIV/SIDA 18
1.3.1. Tulburări psiho-organice 19
1.3.2. Tulburări afective 19
1.3.3. Tulburări psihice iatrogene 21
1.4. Discriminarea şi marginalizarea persoanelor cu HIV/SIDA 21
1.5. Drepturile şi responsabilităţile educaţionale ale persoanei infectate cu HIV 23
2. Atitudini-componenta instrumental-operaţională a personalităţii 26
2.1. Definirea conceptului 26
2.2. Caracteristicile atitudinilor 27
2.2.1.Caracteristici de stare 27
2.2.2. Caracteristici dinamic-procesuale 28
2.3. Relaţia dintre atitudine şi alte concepte 29
2.3.1. Atitudine şi comportament 29
2.3.2. Atitudine şi valori 33
2.3.3. Atitudine şi credinţe 33
2.4. Formarea atitudinilor 34
2.5. Funcţiile atitudinilor 37
2.5.1. Funcţia cognitivă 37
2.5.2. Funcţia instrumentală 37
2.5.3. Funcţia expresiv-valorică 37
2.5.4. Funcţia de apărare a Eului 37
3. Aspecte privind educaţia integrată/incluzivă 39
3.1. Scurt istoric 39
3.2. Concepte fundamentale in educaţia integrată 41
3.2.1. Delimitări conceptuale 41
3.2.2. Şcoala integrată/comprehensivă 43
3.3. Principiile educaţiei integrate 45
3.3.1.Principii generale 46
3.2.2.Principii specifice 48
3.4.Sprijinul în educaţia integrată 50
3.4.1.Fazele/etapele integrării educative 52
3.5. Copilul seropozitiv şi şcoala 52
II. PARTEA PRACTICĂ
4. Designul experimental 55
4.1. Scopul cercetării 55
4.2. Ipotezele cercetării 55
4.3. Variabilele cercetării 55
4.4. Planul de cercetare 56
4.5. Instrumente de cercetare 56
4.6. Lot de subiecţi 57
5. Desfăşurarea cercetării 57
5.1. Modul de realizare a cercetării 57
5.2. Rezultatele cercetării şi interpretarea lor 57
6. Concluzii generale 66
Anexe:
Anexa1 68
Anexa2 71
Bibliografie 73
Argument 4
I. PARTEA TEORETICĂ
1. Incursiune teoretică privind problematica HIV/SIDA 5
1.1. Scurt istoric 5
1.1.1.Teorii despre originea SIDA 6
1.1.2.Mecanisme de acţiune a HIV 7
1.1.3.SIDA din perspectiva marilor epidemii 12
1.2. Situaţia infecţiei HIV/SIDA la nivel mondial 13
1.2.1.Situaţia actuală a infecţiei HIV/SIDA în România 13
1.3. Implicaţii psiho-sociale ale HIV/SIDA 18
1.3.1. Tulburări psiho-organice 19
1.3.2. Tulburări afective 19
1.3.3. Tulburări psihice iatrogene 21
1.4. Discriminarea şi marginalizarea persoanelor cu HIV/SIDA 21
1.5. Drepturile şi responsabilităţile educaţionale ale persoanei infectate cu HIV 23
2. Atitudini-componenta instrumental-operaţională a personalităţii 26
2.1. Definirea conceptului 26
2.2. Caracteristicile atitudinilor 27
2.2.1.Caracteristici de stare 27
2.2.2. Caracteristici dinamic-procesuale 28
2.3. Relaţia dintre atitudine şi alte concepte 29
2.3.1. Atitudine şi comportament 29
2.3.2. Atitudine şi valori 33
2.3.3. Atitudine şi credinţe 33
2.4. Formarea atitudinilor 34
2.5. Funcţiile atitudinilor 37
2.5.1. Funcţia cognitivă 37
2.5.2. Funcţia instrumentală 37
2.5.3. Funcţia expresiv-valorică 37
2.5.4. Funcţia de apărare a Eului 37
3. Aspecte privind educaţia integrată/incluzivă 39
3.1. Scurt istoric 39
3.2. Concepte fundamentale in educaţia integrată 41
3.2.1. Delimitări conceptuale 41
3.2.2. Şcoala integrată/comprehensivă 43
3.3. Principiile educaţiei integrate 45
3.3.1.Principii generale 46
3.2.2.Principii specifice 48
3.4.Sprijinul în educaţia integrată 50
3.4.1.Fazele/etapele integrării educative 52
3.5. Copilul seropozitiv şi şcoala 52
II. PARTEA PRACTICĂ
4. Designul experimental 55
4.1. Scopul cercetării 55
4.2. Ipotezele cercetării 55
4.3. Variabilele cercetării 55
4.4. Planul de cercetare 56
4.5. Instrumente de cercetare 56
4.6. Lot de subiecţi 57
5. Desfăşurarea cercetării 57
5.1. Modul de realizare a cercetării 57
5.2. Rezultatele cercetării şi interpretarea lor 57
6. Concluzii generale 66
Anexe:
Anexa1 68
Anexa2 71
Bibliografie 73
Cultura Organizationala in Scoala Romaneasca
Cuprins
I. Introducere 3
II. Cultura organizaţională 5
2.1. Elemente ale culturii organizaţionale 7
2.2. Tipuri de cultură organizaţională 9
2.3. Menţinerea şi schimbarea culturii organizaţionale 14
2.4. Trăsături comune ale culturii organizaţionale şcolare 19
III. Metode pentru investigarea culturii organizaţionale 24
IV. Studiu de caz 35
4.1. Şcoala cu clasele I- VIII ,, Neda Marinescu” Grădinile- Olt 35
V. Concluzii 41
VI. Anexe 43
VII. Bibliografie 50
I. Introducere 3
II. Cultura organizaţională 5
2.1. Elemente ale culturii organizaţionale 7
2.2. Tipuri de cultură organizaţională 9
2.3. Menţinerea şi schimbarea culturii organizaţionale 14
2.4. Trăsături comune ale culturii organizaţionale şcolare 19
III. Metode pentru investigarea culturii organizaţionale 24
IV. Studiu de caz 35
4.1. Şcoala cu clasele I- VIII ,, Neda Marinescu” Grădinile- Olt 35
V. Concluzii 41
VI. Anexe 43
VII. Bibliografie 50
Ghid Practic Pentru Orele de Consiliere
Cuprins
I. INTRODUCERE
- De ce este importanta prevenirea primara a consumului de droguri?
- Care este specificul adolescentei?
- Obiective
II. DEFINIREA CONCEPTELOR SI CLASIFICARE
- Ce înseamna prevenirea primara, prevenirea secundara si prevenirea tertiara
- Ce întelegem prin dependenta, toleranta, stare de sevraj
- Tipuri de droguri
- Semne ale consumului de droguri
- Primul ajutor
III. PRINCIPII, ATITUDINI SI COMPORTAMENTE PREVENTIVE
- Factori sociali
- Comunicarea
IV. METODE, TEHNICI SI STRATEGII DE ABORDARE A PROBLEMEI CONSUMULUI DE DROGURI
- Consilierea de grup
- Metode de stimulare a gradului de implicare a elevului în activitate
- Voluntariatul
V. ACTIVITATI PRACTICE
ANEXA 1 CHESTIONARE
ANEXA 2 ORGANIZATII SI INSTITUTII
ANEXA 3 LEGISLATIE
BIBLIOGRAFIE
I. INTRODUCERE
- De ce este importanta prevenirea primara a consumului de droguri?
- Care este specificul adolescentei?
- Obiective
II. DEFINIREA CONCEPTELOR SI CLASIFICARE
- Ce înseamna prevenirea primara, prevenirea secundara si prevenirea tertiara
- Ce întelegem prin dependenta, toleranta, stare de sevraj
- Tipuri de droguri
- Semne ale consumului de droguri
- Primul ajutor
III. PRINCIPII, ATITUDINI SI COMPORTAMENTE PREVENTIVE
- Factori sociali
- Comunicarea
IV. METODE, TEHNICI SI STRATEGII DE ABORDARE A PROBLEMEI CONSUMULUI DE DROGURI
- Consilierea de grup
- Metode de stimulare a gradului de implicare a elevului în activitate
- Voluntariatul
V. ACTIVITATI PRACTICE
ANEXA 1 CHESTIONARE
ANEXA 2 ORGANIZATII SI INSTITUTII
ANEXA 3 LEGISLATIE
BIBLIOGRAFIE
FORMAREA DEPRINDERII DE CITIRE LA ELEVII DE C
Cuprins
I. Teorii privind formarea deprinderii de citire 4
I.1 Cititul – instrument de baza al activitatii intelectuale 4
I.1.1 Procesul formarii deprinderii de citire 4
I.1.2 Particularitati ale citirii la deficientii mintal 6
I.1.3 Particularitati fonetice si de vocabular ale limbii române si consecinte metodologice care decurg din aceste particularitati 9
I.2 Coordonate metodologice ale învatarii citirii la deficientii mintal 13
I.2.1 Perioada preabecedara 13
I.2.2 Perioada abecedara 19
I.2.3 Perioada postabecedara 26
II. Metodologia cercetarii 33
II.1 Scopul lucrarii 33
II.2 Descrierea instrumentelor de lucru utilizate 37
II.2.1 Metode de transmitere si însusire a noilor cunostinte 37
II.2.2 Metode de comunicare scrisa 41
II.2.3 Metode bazate pe contactul cu realitatea 44
II.2.4 Metode bazate pe actiune 44
III. Prezentarea activitatilor 55
III.1 Prezentarea ipotezelor 55
III.2 Prezentarea lotului experimental 56
III.3 Desfasurarea activitatilor 58
IV. Concluzii si propuneri 90
Bibliografie 95
I. Teorii privind formarea deprinderii de citire 4
I.1 Cititul – instrument de baza al activitatii intelectuale 4
I.1.1 Procesul formarii deprinderii de citire 4
I.1.2 Particularitati ale citirii la deficientii mintal 6
I.1.3 Particularitati fonetice si de vocabular ale limbii române si consecinte metodologice care decurg din aceste particularitati 9
I.2 Coordonate metodologice ale învatarii citirii la deficientii mintal 13
I.2.1 Perioada preabecedara 13
I.2.2 Perioada abecedara 19
I.2.3 Perioada postabecedara 26
II. Metodologia cercetarii 33
II.1 Scopul lucrarii 33
II.2 Descrierea instrumentelor de lucru utilizate 37
II.2.1 Metode de transmitere si însusire a noilor cunostinte 37
II.2.2 Metode de comunicare scrisa 41
II.2.3 Metode bazate pe contactul cu realitatea 44
II.2.4 Metode bazate pe actiune 44
III. Prezentarea activitatilor 55
III.1 Prezentarea ipotezelor 55
III.2 Prezentarea lotului experimental 56
III.3 Desfasurarea activitatilor 58
IV. Concluzii si propuneri 90
Bibliografie 95
Fundamentarea si Finantarea Cheltuielilor Bugetare la Directia de Munca si Protectie Sociala Iasi
Cuprins
CAPITOLUL 1. ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONALITATE LA DIRECŢIA DE MUNCĂ ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ A JUDEŢULUI IAŞI 3
1.1. Scurt istoric - după 1989 - 3
1.2. Domeniu de activitate 4
1.3. Organizare internă 6
1.5. Structura de personal 26
1.5.1. Structură de personal pe funcții de execuție, conducere, personal contractual 27
1.6. Relaţii cu exteriorul 31
1.7.Structura şi evoluţia principalelor cheltuieli bugetare la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială în perioada 2006-2008 43
CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE 45
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare al Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială 45
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare 47
2.2.1. Cheltuieli cu salariile 50
2.2.2. Cheltuielile pentru bunuri şi servicii 53
2.2.3. Cheltuieli de capital 57
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare 58
CAPITOLUL 3. FINANȚAREA CHELTUIELILOR BUGETARE 58
3.1. Surse de finanţare a Direcției de Muncă și Protecție Socială 58
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare 58
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare 58
3.2.2. Alimentarea cu fonduri 58
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli 58
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare 58
Bibliografie selectivă 58
CAPITOLUL 1. ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONALITATE LA DIRECŢIA DE MUNCĂ ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ A JUDEŢULUI IAŞI 3
1.1. Scurt istoric - după 1989 - 3
1.2. Domeniu de activitate 4
1.3. Organizare internă 6
1.5. Structura de personal 26
1.5.1. Structură de personal pe funcții de execuție, conducere, personal contractual 27
1.6. Relaţii cu exteriorul 31
1.7.Structura şi evoluţia principalelor cheltuieli bugetare la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială în perioada 2006-2008 43
CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE 45
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare al Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială 45
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare 47
2.2.1. Cheltuieli cu salariile 50
2.2.2. Cheltuielile pentru bunuri şi servicii 53
2.2.3. Cheltuieli de capital 57
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare 58
CAPITOLUL 3. FINANȚAREA CHELTUIELILOR BUGETARE 58
3.1. Surse de finanţare a Direcției de Muncă și Protecție Socială 58
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare 58
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare 58
3.2.2. Alimentarea cu fonduri 58
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli 58
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare 58
Bibliografie selectivă 58
Sfera Psihosociala Implicata in Relatiile Interpersonale
Cuprins
1. Capitolul 1 - Perceptia Sociala pag.4
1.1. Autoperceptia pag 6
1.2. Perceptia celuilalt pag 9
2. Capitolul 2 - Relatiile si procese inter-personale pag 10
2.1. Prietenia pag 10
2.2. Singuratatea pag 11
2.3. Dragostea pag. 12
2.4. Sexualitatea pag.14
2.5. Agresivitatea pag.14
3. Capitolul 3 - Grupurile mici pag.27
3.1. Conceptul de grup in psihologia sociala pag.27
3.2. Definitia grupului mic pag. 28
3.3. Teorii despre grupuri pag.29
3.4. Cele trei dimensiuni ale grupului pag.30
3.5. Functiile grupului pag.31
3.6. Dinamica grupului pag.32
3.7. Procese si fenomene de grup pag.37
3.8. Dimensiunea instrumentala/relationala pag.39
3.9 Dimensiunea contextuala pag.40
4. Capitolul 4-Aplicatia practica ale teoriilor si proceselor de grup pag.41
4.1 Test sociometric-chestionar pag.41
4.2. Sociomatricea grupului pag.46
4.3.Sociograma grupului pag.48
1. Capitolul 1 - Perceptia Sociala pag.4
1.1. Autoperceptia pag 6
1.2. Perceptia celuilalt pag 9
2. Capitolul 2 - Relatiile si procese inter-personale pag 10
2.1. Prietenia pag 10
2.2. Singuratatea pag 11
2.3. Dragostea pag. 12
2.4. Sexualitatea pag.14
2.5. Agresivitatea pag.14
3. Capitolul 3 - Grupurile mici pag.27
3.1. Conceptul de grup in psihologia sociala pag.27
3.2. Definitia grupului mic pag. 28
3.3. Teorii despre grupuri pag.29
3.4. Cele trei dimensiuni ale grupului pag.30
3.5. Functiile grupului pag.31
3.6. Dinamica grupului pag.32
3.7. Procese si fenomene de grup pag.37
3.8. Dimensiunea instrumentala/relationala pag.39
3.9 Dimensiunea contextuala pag.40
4. Capitolul 4-Aplicatia practica ale teoriilor si proceselor de grup pag.41
4.1 Test sociometric-chestionar pag.41
4.2. Sociomatricea grupului pag.46
4.3.Sociograma grupului pag.48
Autoevaluarea in Domeniul Calitatii - Raportul de Autoevaluare
Cuprins
I. Introducere . 3
II. Prezentarea organizaţiei şcolare .
II.1. Date generale despre unitate . 6
II.2. Istoricul liceului . 7
II.3. Profilul actual al liceului . 7
II.4. Analiza SWOT . 9
III. Raportul de autoevaluare. Studiu de caz la Liceul Vitomireşti . 11
IV. Concluzii . 41
V. Bibliografie . 42
VI. Cuvinte cheie . 43
VII. Listă de abrevieri . 44
VIII. Curriculum Vitae . 45
I. Introducere . 3
II. Prezentarea organizaţiei şcolare .
II.1. Date generale despre unitate . 6
II.2. Istoricul liceului . 7
II.3. Profilul actual al liceului . 7
II.4. Analiza SWOT . 9
III. Raportul de autoevaluare. Studiu de caz la Liceul Vitomireşti . 11
IV. Concluzii . 41
V. Bibliografie . 42
VI. Cuvinte cheie . 43
VII. Listă de abrevieri . 44
VIII. Curriculum Vitae . 45
Violenta in Familie - Un Fenomen Social
Cuprins
CAPITOLUL I
Consideraţii introductive privind violenţa în familie 4
I.1. Aspecte generale privind violenţa 4
I.1.1. Definirea violenţei 4
I.1.2. Tipologia violenţei 9
I.2. Violenţa în familie 11
I.2.1. Factori care contribuie la violenţe în familie 11
I.2.2. Forme (modalităţi) ale violenţei în familie 13
I.2.3. Efectele violenţei intrafamiliale 18
CAPITOLUL II
Violenţa asupra femeilor 24
II.1. Femeile – victime ale violenţei în familie 24
II.2. Etape principale ale violenţei conjugale 27
II.3. Cauze principale ale violenţei conjugale 31
II.4. Efecte psihologice asupra relaţiei de cuplu şi patologia femeilor abuzate 36
II.5. Statistici socio-demografice privind victimizarea femeii în familiile din România 40
CAPITOLUL III
Violenţa în familie în viziunea Bisericii Creştine Ortodoxe 45
III.1. Egalitatea în drepturi a bărbaţilor şi femeilor 45
III.1.1. Drepturile femeilor în familie 45
III.1.2. Rolul femeilor în familie şi societate 47
III.2. Sfaturi şi pilde de rezolvare a conflictelor în familie 48
III.3. Susţinerea iubirii şi a comportamentului armonios în viaţa conjugală 51
CAPITOLUL IV
Studiu de caz. Modalităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie 55
IV.1. Instrumente juridice de prevenire a violenţei în familie 55
IV.2. Instituţii cu rol în prevenirea şi combaterea violenţei în familie 56
IV.2.1. Instituţii naţionale 56
IV.2.2. Instituţii la nivel local (serviciile de asistenţă socială) 61
IV.3. Metodologia de intervenţie a poliţiştilor în cazurile de violenţă intrafamilială 68
IV.4. Măsuri cu caracter temporar/permanent pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie 70
CAPITOLUL V
Concluzii 75
BIBLIOGRAFIE 78
CAPITOLUL I
Consideraţii introductive privind violenţa în familie 4
I.1. Aspecte generale privind violenţa 4
I.1.1. Definirea violenţei 4
I.1.2. Tipologia violenţei 9
I.2. Violenţa în familie 11
I.2.1. Factori care contribuie la violenţe în familie 11
I.2.2. Forme (modalităţi) ale violenţei în familie 13
I.2.3. Efectele violenţei intrafamiliale 18
CAPITOLUL II
Violenţa asupra femeilor 24
II.1. Femeile – victime ale violenţei în familie 24
II.2. Etape principale ale violenţei conjugale 27
II.3. Cauze principale ale violenţei conjugale 31
II.4. Efecte psihologice asupra relaţiei de cuplu şi patologia femeilor abuzate 36
II.5. Statistici socio-demografice privind victimizarea femeii în familiile din România 40
CAPITOLUL III
Violenţa în familie în viziunea Bisericii Creştine Ortodoxe 45
III.1. Egalitatea în drepturi a bărbaţilor şi femeilor 45
III.1.1. Drepturile femeilor în familie 45
III.1.2. Rolul femeilor în familie şi societate 47
III.2. Sfaturi şi pilde de rezolvare a conflictelor în familie 48
III.3. Susţinerea iubirii şi a comportamentului armonios în viaţa conjugală 51
CAPITOLUL IV
Studiu de caz. Modalităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie 55
IV.1. Instrumente juridice de prevenire a violenţei în familie 55
IV.2. Instituţii cu rol în prevenirea şi combaterea violenţei în familie 56
IV.2.1. Instituţii naţionale 56
IV.2.2. Instituţii la nivel local (serviciile de asistenţă socială) 61
IV.3. Metodologia de intervenţie a poliţiştilor în cazurile de violenţă intrafamilială 68
IV.4. Măsuri cu caracter temporar/permanent pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie 70
CAPITOLUL V
Concluzii 75
BIBLIOGRAFIE 78
Metode de Interventie in Cadrul Comunitatilor Defavorizate
Cuprins
I. Introducere 1
II. Comunitate şi dezvoltare comunitară 3
2.1. Definirea comunităţii 3
2.1.1 Comunitate dezvoltată/ vs. Comunitate nedezvoltată 4
2.1.2 Ce înseamnă o comunitate dezvoltată 5
2.1.3 Ce înseamnă o comunitate nedezvoltată 5
2.2. Definirea şi contextualizarea conceptului de dezvoltare comunitară 7
2.2.1 Mişcarea comunitaristă 9
2.2.2. Perspectiva post modernistă 10
2.2.3. Dezvoltarea comunităţii – specialitate rurală şi urbană 11
2.2.4. Modele curente de intervenţie în comunitate 15
2.3. Pregătirea primei vizite în comunitate 23
2.3.1. Contactul iniţial cu principalii factori din comunitate (prima vizită) 24
2.3.2. Metode participative de evaluare a comunităţii – harta comunităţii 25
III. Comunitatea romă 26
3.1. Originile poporului rom 26
3.1.1.Situaţia socială a romilor din evul mediu până în prezent 28
3.1.3. Structura socială tradiţională a comunităţilor de romi 33
IV. Metodologia cercetării şi proiectul de intervenţie 36
4.1. Definirea problematicii abordate 36
4.1.1. Ipotezele şi obiectivele operaţionale 37
4.1.2. Populaţia cercetată 37
4.1.3. Metodologia cercetării 37
4.1.4 Desfăşurarea cercetării 38
4.1.5 Viziunea comunităţii 40
4.1.6 Planul de acţiune 41
V. Concluzii 45
Bibliografie 48
I. Introducere 1
II. Comunitate şi dezvoltare comunitară 3
2.1. Definirea comunităţii 3
2.1.1 Comunitate dezvoltată/ vs. Comunitate nedezvoltată 4
2.1.2 Ce înseamnă o comunitate dezvoltată 5
2.1.3 Ce înseamnă o comunitate nedezvoltată 5
2.2. Definirea şi contextualizarea conceptului de dezvoltare comunitară 7
2.2.1 Mişcarea comunitaristă 9
2.2.2. Perspectiva post modernistă 10
2.2.3. Dezvoltarea comunităţii – specialitate rurală şi urbană 11
2.2.4. Modele curente de intervenţie în comunitate 15
2.3. Pregătirea primei vizite în comunitate 23
2.3.1. Contactul iniţial cu principalii factori din comunitate (prima vizită) 24
2.3.2. Metode participative de evaluare a comunităţii – harta comunităţii 25
III. Comunitatea romă 26
3.1. Originile poporului rom 26
3.1.1.Situaţia socială a romilor din evul mediu până în prezent 28
3.1.3. Structura socială tradiţională a comunităţilor de romi 33
IV. Metodologia cercetării şi proiectul de intervenţie 36
4.1. Definirea problematicii abordate 36
4.1.1. Ipotezele şi obiectivele operaţionale 37
4.1.2. Populaţia cercetată 37
4.1.3. Metodologia cercetării 37
4.1.4 Desfăşurarea cercetării 38
4.1.5 Viziunea comunităţii 40
4.1.6 Planul de acţiune 41
V. Concluzii 45
Bibliografie 48
Sociologie Rurala
Cuprins
CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA RURALĂ 2
CAPITOLUL II EVOLUŢIA COMUNITĂŢILOR RURALE 16
CAPITOLUL III
MODERNIZAREA RURALULUI 28
CAPITOLUL IV REPERE METODOLOGICE 37
CAPITOLUL V ORGANIZAREA UNEI CERCETĂRI SOCIOLOGICE 46
CAPITOLUL VI METODELE SOCIOLOGIEI
CAPITOLUL VII TEHNICILE INVESTIGAŢIEI SOCIALE
Bibliografie
CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA RURALĂ 2
CAPITOLUL II EVOLUŢIA COMUNITĂŢILOR RURALE 16
CAPITOLUL III
MODERNIZAREA RURALULUI 28
CAPITOLUL IV REPERE METODOLOGICE 37
CAPITOLUL V ORGANIZAREA UNEI CERCETĂRI SOCIOLOGICE 46
CAPITOLUL VI METODELE SOCIOLOGIEI
CAPITOLUL VII TEHNICILE INVESTIGAŢIEI SOCIALE
Bibliografie
Studiu Socio-economic Privind Municipiul Aiud
Cuprins
I. DATE GENERALE 3
I.1. Poziţia geografică 3
I.2. Suprafaţă, localităţi componente şi aparţinătoare 3
I.3. Clima şi hidrografia 4
II. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD 6
II.1. Populaţia la recensământul din 2002 6
II.2. Populaţia activă 10
II.3. Probleme şi perspective 11
III. DATE ECONOMICE 12
III.1. Industria 12
III.1.1. Metalurgia feroasă şi neferoasă 12
III.1.2. Construcţii şi materiale de construcţii 12
III.1.3. Construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor 13
III.1.4. Exploatarea şi prelucrarea lemnului, comercializarea materialului lemnos 13
III.1.5. Confecţii, textile 14
III.1.6. Pielărie şi încălţăminte 15
III.1.7. Produse alimentare 15
III.1.8. Alte ramuri industriale 15
III.2. Comerţul 16
III.3. Prestări servicii 16
III.4. Servicii publice 17
III.5. Transporturile 18
III.5.1. Transportul rutier 18
III.5.2. Transport feroviar 25
III.6. Turismul 25
III.6.1. Monumente istorice şi arhitecturale 25
III.6.2. Zone de agrement şi trasee turistice 26
III.7. Oportunităţi de afaceri 26
III.8. Terenurile agricole şi fondul funciar 29
III.9. Probleme şi perspective 31
IV. TELECOMUNICAŢII 32
IV.1. Telefonie 32
IV.1.1. ROMTELECOM 32
IV.1.2. TELEFONIE MOBILĂ 32
IV.2. Mass-media 32
IV.3. Internet 33
IV.4. Poşta 33
V. ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ ŞI CULTE 34
V.1. Unităţile şcolare şi preşcolare 34
V.1.1. Colegiul Naţional „Titu Maiorescu” 35
V.1.2. Colegiul Naţional „Bethlen Gabor” 36
V.1.3. Colegiul Tehnic 37
V.1.4. Grupul şcolar agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud 38
V.1.5. Şcoala cu clasele I-VIII „Ovidiu Hulea” Aiud 49
V.1.6. Şcoala cu clasele I-VIII „Axente Sever” 49
V.1.7. Şcoala cu clasele I-VIII Ciumbrud 50
V.1.8. Şcoala cu clasele I-VIII Gîrbova de Jos 50
V.1.9. Şcoala cu clasele I-IV Gîrbova de Sus 51
V.2. Muzee 51
V.2.1. Muzeul de Istorie Aiud 51
V.2.2. Muzeul de Ştiinţele Naturii Aiud 52
V.3. Biblioteci 55
V.3.1. Biblioteca Municipală ”Liviu Rebreanu” 55
V.3.2. Biblioteca Documentară “Bethlen” 58
V.4. Centre culturale 59
V.4.1. Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” 59
V.5. Lăcaşe de cult 61
V.5.1. Biserici ortodoxe 61
V.5.2. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică 62
V.5.3. Biserica Reformată 62
V.5.4. Biserica Creştină Baptistă 62
V.5.5. Parohia unitariană 62
VI. SĂNĂTATE 63
VI.1. Unităţile sanitare 63
VI.1.1. Spitalul municipal Aiud 63
VI.1.2. Sanatoriul de Pneumoftiziologie 64
VI.2. Probleme şi perspective 64
VII. DOMENIUL SOCIAL 66
VII.1. Serviciul Social 66
VII.1.1. Ajutor social 66
VII.1.2. Cantina socială 66
VII.1.3. Copiii asistaţi social 66
VII.1.4. Persoane cu handicap, vârstnici, alte persoane în situaţii de risc 66
VII.1.5. Rromi 67
VII.2. Organizaţii non-guvernamentale 68
VIII. PROTECŢIA CIVILĂ 69
VIII.1. Activitatea desfăşurată în anul 2005 69
VIII.2. Probleme şi perspective 71
I. DATE GENERALE 3
I.1. Poziţia geografică 3
I.2. Suprafaţă, localităţi componente şi aparţinătoare 3
I.3. Clima şi hidrografia 4
II. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD 6
II.1. Populaţia la recensământul din 2002 6
II.2. Populaţia activă 10
II.3. Probleme şi perspective 11
III. DATE ECONOMICE 12
III.1. Industria 12
III.1.1. Metalurgia feroasă şi neferoasă 12
III.1.2. Construcţii şi materiale de construcţii 12
III.1.3. Construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor 13
III.1.4. Exploatarea şi prelucrarea lemnului, comercializarea materialului lemnos 13
III.1.5. Confecţii, textile 14
III.1.6. Pielărie şi încălţăminte 15
III.1.7. Produse alimentare 15
III.1.8. Alte ramuri industriale 15
III.2. Comerţul 16
III.3. Prestări servicii 16
III.4. Servicii publice 17
III.5. Transporturile 18
III.5.1. Transportul rutier 18
III.5.2. Transport feroviar 25
III.6. Turismul 25
III.6.1. Monumente istorice şi arhitecturale 25
III.6.2. Zone de agrement şi trasee turistice 26
III.7. Oportunităţi de afaceri 26
III.8. Terenurile agricole şi fondul funciar 29
III.9. Probleme şi perspective 31
IV. TELECOMUNICAŢII 32
IV.1. Telefonie 32
IV.1.1. ROMTELECOM 32
IV.1.2. TELEFONIE MOBILĂ 32
IV.2. Mass-media 32
IV.3. Internet 33
IV.4. Poşta 33
V. ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ ŞI CULTE 34
V.1. Unităţile şcolare şi preşcolare 34
V.1.1. Colegiul Naţional „Titu Maiorescu” 35
V.1.2. Colegiul Naţional „Bethlen Gabor” 36
V.1.3. Colegiul Tehnic 37
V.1.4. Grupul şcolar agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud 38
V.1.5. Şcoala cu clasele I-VIII „Ovidiu Hulea” Aiud 49
V.1.6. Şcoala cu clasele I-VIII „Axente Sever” 49
V.1.7. Şcoala cu clasele I-VIII Ciumbrud 50
V.1.8. Şcoala cu clasele I-VIII Gîrbova de Jos 50
V.1.9. Şcoala cu clasele I-IV Gîrbova de Sus 51
V.2. Muzee 51
V.2.1. Muzeul de Istorie Aiud 51
V.2.2. Muzeul de Ştiinţele Naturii Aiud 52
V.3. Biblioteci 55
V.3.1. Biblioteca Municipală ”Liviu Rebreanu” 55
V.3.2. Biblioteca Documentară “Bethlen” 58
V.4. Centre culturale 59
V.4.1. Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” 59
V.5. Lăcaşe de cult 61
V.5.1. Biserici ortodoxe 61
V.5.2. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică 62
V.5.3. Biserica Reformată 62
V.5.4. Biserica Creştină Baptistă 62
V.5.5. Parohia unitariană 62
VI. SĂNĂTATE 63
VI.1. Unităţile sanitare 63
VI.1.1. Spitalul municipal Aiud 63
VI.1.2. Sanatoriul de Pneumoftiziologie 64
VI.2. Probleme şi perspective 64
VII. DOMENIUL SOCIAL 66
VII.1. Serviciul Social 66
VII.1.1. Ajutor social 66
VII.1.2. Cantina socială 66
VII.1.3. Copiii asistaţi social 66
VII.1.4. Persoane cu handicap, vârstnici, alte persoane în situaţii de risc 66
VII.1.5. Rromi 67
VII.2. Organizaţii non-guvernamentale 68
VIII. PROTECŢIA CIVILĂ 69
VIII.1. Activitatea desfăşurată în anul 2005 69
VIII.2. Probleme şi perspective 71
Adoptia
Cuprins
Capitolul I: Precizari introductive
Sectiunea 1: Notiunea adoptiei
1.1. 1. Definirea adoptiei
1.1.2. Adoptia cu efecte depline
Sectiunea 2: Caracterele generale ale adoptiei
1.2.1.Adoptia se face in interesul superior al adoptatului
1.2.2.Adoptia este un act solemn
Capitolul II: Conditiile incheierii adoptiei
Sectiunea 1: Reglementarea legala
2.1.1.Reglementarea interna
2.1.2.Reglementarea internationala
2.1.3.Clasificarea conditiilor legale ale adoptiei
Sectiunea 2: Conditiile de fond ale adoptiei
2.2.1.Consimtamantul la adoptie
2.2.2.Persoana sau familia care adopta trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu
2.2.3.Diferenta de varsta intre persoana care adopta si cel care urmeaza a fi adoptat sa fie de cel putin 18 ani
2.2.4. Cel ce urmeaza a fi adoptat sa nu fi dobandit capacitate deplina de exercitiu
2.2.5. Adoptia sa fie in interesul superior al celui ce urmeaza a fi adoptat
2.2.6. Atestatul Comisiei pentru protectia copilului
2.2.7. Avizul favorabil al Comisiei pentru protectia copilului, de la domiciliul acestuia
2.2.8. Incredintarea copilului in vederea adoptiei, persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte
2.2.9. Conditii speciale pentru persoanele sau familiile cu domiciliul sau resedinta pe teritoriul altor state si care doresc sa adopte copii cu cetatenie romana ori cu resedinta pe teritoriul romanesc.
Sectiunea 3: Lipsa impedimentelor la adoptie
Sectiunea 4: Conditiile de forma ale adoptiei
Capitolul III: Natura juridica a adoptiei si interesul determinarii acesteia
A. Adoptia presupune mai multe operatiuni juridice
B. Adoptia este un act juridic complex
C. Interesul determinarii naturii juridice a adoptiei
Capitolul IV: Efectele adoptiei
Sectiunea 1: Filiatia si rudenia civila (prin adoptie)
4.1.1. Distinctia intre filiatie si rudenia civila
4.1.2. Asimilarea filiatiei si rudeniei din adoptie cu filiatia si rudenia fireasca
4.1.3. Relatiile dintre adoptat si parintii sai firesti si rudele acestora
Sectiunea 2: Drepturile si indatoririle parintesti
4.2.1. Trecerea drepturilor si indatoririlor parintesti de la parintii firesti la cei asupra parintilor adoptivi
4.2.2. Adoptia de catre sot a copilului firesc al celuilalt sot
4.2.3. Decaderea adoptatorului din drepturile parintesti
4.2.4. Adoptatorii divortati
4.2.5. Incredintarea copilului unei persoane, familii sau serviciu public specializat pentru protectia copilului sau unui organism specializat privat
Sectiunea 3: Numele de familie al adoptatului
4.3.1. Numele dobandit al adoptatului
4.3.2. Schimbarea numelui de familie al adoptatorului
4.3.2. Numele sotului adoptat
Sectiunea 4: Domiciliul si locuinta adoptatului
4.4.1. Domiciliul adoptatului
4.4.2. Locuinta adoptatului
Sectiunea 5: Cetatenia adoptatului
4.5.1. Dobandirea cetateniei romane prin adoptie
4.5.2. Pierderea cetateniei romane prin adoptie
4.5.3. Schimbarea cetateniei adoptatorului
Capitolul V: Desfiintarea si desfacerea adoptiei
Sectiunea 1: Desfiintarea adoptiei
5.1.1.Adoptia lovita de nulitate
5.1.2.Competenta instantei de a pronunta nulitatea adoptiei
Sectiunea 2: Desfacerea adoptiei
5.2.1.Competentele jurisdictionale
5.2.2.Cauzele desfacerii adoptiei
5.2.3.Efectele desfacerii adoptiei
Capitolul VI. Dispozitii privitoare la obligatia legala de intretinere intre adoptator si adoptat (sau in domeniul adoptiei):
Capitolul VII: O.U.G. nr. 25/1997 privind reglementarea ocrotirii minorului prin adoptie
A. Consideratii generale
B. Modificarile aduse prin L. nr. 87/1998 privind aprobarea O.U.G. nr. 25/1997
Capitolul VIII: Conventii internationale la care Romania a aderat
A) L. nr. 15/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia europeana in materia adoptiei de copii incheiata la Strasbourg
B) L. nr. 84/1994 ratifica Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale incheiata la Haga in 1993 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 298/1994.
Capitolul I: Precizari introductive
Sectiunea 1: Notiunea adoptiei
1.1. 1. Definirea adoptiei
1.1.2. Adoptia cu efecte depline
Sectiunea 2: Caracterele generale ale adoptiei
1.2.1.Adoptia se face in interesul superior al adoptatului
1.2.2.Adoptia este un act solemn
Capitolul II: Conditiile incheierii adoptiei
Sectiunea 1: Reglementarea legala
2.1.1.Reglementarea interna
2.1.2.Reglementarea internationala
2.1.3.Clasificarea conditiilor legale ale adoptiei
Sectiunea 2: Conditiile de fond ale adoptiei
2.2.1.Consimtamantul la adoptie
2.2.2.Persoana sau familia care adopta trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu
2.2.3.Diferenta de varsta intre persoana care adopta si cel care urmeaza a fi adoptat sa fie de cel putin 18 ani
2.2.4. Cel ce urmeaza a fi adoptat sa nu fi dobandit capacitate deplina de exercitiu
2.2.5. Adoptia sa fie in interesul superior al celui ce urmeaza a fi adoptat
2.2.6. Atestatul Comisiei pentru protectia copilului
2.2.7. Avizul favorabil al Comisiei pentru protectia copilului, de la domiciliul acestuia
2.2.8. Incredintarea copilului in vederea adoptiei, persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte
2.2.9. Conditii speciale pentru persoanele sau familiile cu domiciliul sau resedinta pe teritoriul altor state si care doresc sa adopte copii cu cetatenie romana ori cu resedinta pe teritoriul romanesc.
Sectiunea 3: Lipsa impedimentelor la adoptie
Sectiunea 4: Conditiile de forma ale adoptiei
Capitolul III: Natura juridica a adoptiei si interesul determinarii acesteia
A. Adoptia presupune mai multe operatiuni juridice
B. Adoptia este un act juridic complex
C. Interesul determinarii naturii juridice a adoptiei
Capitolul IV: Efectele adoptiei
Sectiunea 1: Filiatia si rudenia civila (prin adoptie)
4.1.1. Distinctia intre filiatie si rudenia civila
4.1.2. Asimilarea filiatiei si rudeniei din adoptie cu filiatia si rudenia fireasca
4.1.3. Relatiile dintre adoptat si parintii sai firesti si rudele acestora
Sectiunea 2: Drepturile si indatoririle parintesti
4.2.1. Trecerea drepturilor si indatoririlor parintesti de la parintii firesti la cei asupra parintilor adoptivi
4.2.2. Adoptia de catre sot a copilului firesc al celuilalt sot
4.2.3. Decaderea adoptatorului din drepturile parintesti
4.2.4. Adoptatorii divortati
4.2.5. Incredintarea copilului unei persoane, familii sau serviciu public specializat pentru protectia copilului sau unui organism specializat privat
Sectiunea 3: Numele de familie al adoptatului
4.3.1. Numele dobandit al adoptatului
4.3.2. Schimbarea numelui de familie al adoptatorului
4.3.2. Numele sotului adoptat
Sectiunea 4: Domiciliul si locuinta adoptatului
4.4.1. Domiciliul adoptatului
4.4.2. Locuinta adoptatului
Sectiunea 5: Cetatenia adoptatului
4.5.1. Dobandirea cetateniei romane prin adoptie
4.5.2. Pierderea cetateniei romane prin adoptie
4.5.3. Schimbarea cetateniei adoptatorului
Capitolul V: Desfiintarea si desfacerea adoptiei
Sectiunea 1: Desfiintarea adoptiei
5.1.1.Adoptia lovita de nulitate
5.1.2.Competenta instantei de a pronunta nulitatea adoptiei
Sectiunea 2: Desfacerea adoptiei
5.2.1.Competentele jurisdictionale
5.2.2.Cauzele desfacerii adoptiei
5.2.3.Efectele desfacerii adoptiei
Capitolul VI. Dispozitii privitoare la obligatia legala de intretinere intre adoptator si adoptat (sau in domeniul adoptiei):
Capitolul VII: O.U.G. nr. 25/1997 privind reglementarea ocrotirii minorului prin adoptie
A. Consideratii generale
B. Modificarile aduse prin L. nr. 87/1998 privind aprobarea O.U.G. nr. 25/1997
Capitolul VIII: Conventii internationale la care Romania a aderat
A) L. nr. 15/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia europeana in materia adoptiei de copii incheiata la Strasbourg
B) L. nr. 84/1994 ratifica Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale incheiata la Haga in 1993 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 298/1994.
Uniunea Europeana - Uniune Economica si Monetara
Cuprins
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I
UNIUNEA EUROPEANĂ- etapizarea evoluţiei integrării europene
1.1. Scurt istoric al Uniunii Europene 5
1.2. Sistemul comunitar-organe şi instituţii 8
1.3. Obiectivele Uniunii Europene 15
1.4. Avantajele Uniunii Europene 19
CAPITOLUL II
UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ
2.1. Principalele momente ale formãrii Uniunii Economice şi Monetare 22
2.2. Argumente pro şi contra formãrii Uniunii Economice şi Monetare în spaţiul european
23
2.3. Etapele Uniunii Economice şi Monetare 26
2.4. Sistemul monetar european 31
2.5. Componentele Uniunii Economice şi Monetare 34
2.5.1. Politica monetară comună 34
2.5.2. Politica economică comună 35
2.5.3. Solidaritatea financiară 36
2.5.4. Structura instituţională 37
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ:
IMPACTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ
3.1. Decalajele economice între România şi Uniunea Europeană
38
3.2. Situaţia economică a României după integrăre - avantaje şi costuri ale integrării 41
CONCLUZII 52
BIBLIOGRAFIE 55
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I
UNIUNEA EUROPEANĂ- etapizarea evoluţiei integrării europene
1.1. Scurt istoric al Uniunii Europene 5
1.2. Sistemul comunitar-organe şi instituţii 8
1.3. Obiectivele Uniunii Europene 15
1.4. Avantajele Uniunii Europene 19
CAPITOLUL II
UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ
2.1. Principalele momente ale formãrii Uniunii Economice şi Monetare 22
2.2. Argumente pro şi contra formãrii Uniunii Economice şi Monetare în spaţiul european
23
2.3. Etapele Uniunii Economice şi Monetare 26
2.4. Sistemul monetar european 31
2.5. Componentele Uniunii Economice şi Monetare 34
2.5.1. Politica monetară comună 34
2.5.2. Politica economică comună 35
2.5.3. Solidaritatea financiară 36
2.5.4. Structura instituţională 37
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ:
IMPACTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ
3.1. Decalajele economice între România şi Uniunea Europeană
38
3.2. Situaţia economică a României după integrăre - avantaje şi costuri ale integrării 41
CONCLUZII 52
BIBLIOGRAFIE 55
Tehnici de Comunicare in Vanzari
Cuprins
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL 1 : COMUNICAREA 5
1.1 OBIECTIVELE COMUNICARII 5
1.2 PROCESUL DE COMUNICARE 7
1.3 PLANIFICAREA PROMOTIONALA 8
1.4 INSTRUMENTELE MIXULUI PROMOTIONAL 10
1.5 STRATEGII DE PROMOVARE 12
CAPITOLUL 2 : COMUNICAREA FIRMELOR MICI 14
2.1 COMUNICAREA IN AFACERILE DE FAMILIE 15
2.2 STABILIREA DE OBIECTIVE PRECISE 17
2.3 INTRETINEREA IMAGINII 18
CAPITOLUL 3 : COMUNICAREA UNEI FIRME MEDII 24
3.1 COMUNICAREA INTERNA 24
3.2 RELATIILE PUBLICE 28
3.3 RELATIILE CU PRESA LOCALA 29
3.4 EVENIMENTELE 32
3.5 RELATIILE PUBLICE SI INTERNETUL 35
CAPITOLUL 4 : ABILITATILE DE COMUNICARE IN VANZARI 41
4.1 PUNEREA INTREBARILOR 41
4.2 ASCULTAREA ACTIVA 44
4.3 COMUNICAREA NON-VERBALA 45
4.4 ARGUMENTAREA IN NEGOCIERE 47
4.4.1 ARGUMENTAREA SAU DEZBATERE 47
4.4.2 EFICACITATEA ARGUMENTARII 47
4.4.3 FORTA ARGUMENTARII 48
4.4.4 PREZENTAREA ARGUMENTELOR 50
CAPITOLUL 5: MAGAZINUL 52
5.1 MATERIALE TIPICE LA PUNCTUL DE VANZARE 53
5.2 CONSUMATORUL SI RELATIA CU BRANDUL 54
5.3 CONSUMATORUL SI DECORUL MAGAZINELOR 55
5.4 FIDELIZAREA CONSUMATORILOR 59
5.5 SOLUTIA – COMUNICAREA INTERACTIVA 62
CONCLUZII 63
BIBLIOGRAFIE 64
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL 1 : COMUNICAREA 5
1.1 OBIECTIVELE COMUNICARII 5
1.2 PROCESUL DE COMUNICARE 7
1.3 PLANIFICAREA PROMOTIONALA 8
1.4 INSTRUMENTELE MIXULUI PROMOTIONAL 10
1.5 STRATEGII DE PROMOVARE 12
CAPITOLUL 2 : COMUNICAREA FIRMELOR MICI 14
2.1 COMUNICAREA IN AFACERILE DE FAMILIE 15
2.2 STABILIREA DE OBIECTIVE PRECISE 17
2.3 INTRETINEREA IMAGINII 18
CAPITOLUL 3 : COMUNICAREA UNEI FIRME MEDII 24
3.1 COMUNICAREA INTERNA 24
3.2 RELATIILE PUBLICE 28
3.3 RELATIILE CU PRESA LOCALA 29
3.4 EVENIMENTELE 32
3.5 RELATIILE PUBLICE SI INTERNETUL 35
CAPITOLUL 4 : ABILITATILE DE COMUNICARE IN VANZARI 41
4.1 PUNEREA INTREBARILOR 41
4.2 ASCULTAREA ACTIVA 44
4.3 COMUNICAREA NON-VERBALA 45
4.4 ARGUMENTAREA IN NEGOCIERE 47
4.4.1 ARGUMENTAREA SAU DEZBATERE 47
4.4.2 EFICACITATEA ARGUMENTARII 47
4.4.3 FORTA ARGUMENTARII 48
4.4.4 PREZENTAREA ARGUMENTELOR 50
CAPITOLUL 5: MAGAZINUL 52
5.1 MATERIALE TIPICE LA PUNCTUL DE VANZARE 53
5.2 CONSUMATORUL SI RELATIA CU BRANDUL 54
5.3 CONSUMATORUL SI DECORUL MAGAZINELOR 55
5.4 FIDELIZAREA CONSUMATORILOR 59
5.5 SOLUTIA – COMUNICAREA INTERACTIVA 62
CONCLUZII 63
BIBLIOGRAFIE 64
Comunicarea in Situatii de Criza
Cuprins
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I 5
CONŢINUTUL ŞI PARTICULARITĂŢILE COMUNICĂRII DE CRIZĂ 5
1.1 Consideraţii generale privind comunicarea 5
1.2 Obiectivele şi funcţiile comunicării 8
1.3 Definiţii şi tipologii ale crizelor 9
1.4 Comunicarea de criză 17
CAPITOLUL II 20
MANAGEMENTUL CRIZEI 20
2.1 Etapele managementului de criză 20
2.2 Strategii ale comunicării de criză 31
2.3 Relaţiile cu presa în situaţii de criză 35
CAPITOLUL III 41
GESTIONAREA UNOR SITUAŢII DE COMUNICARE 41
3.1 EVALUAREA RISCURILOR 41
3.2 Planificarea comunicării de criză 43
3.3 Refacerea organizaţiei 46
CAPITOLUL IV 48
Analiza unei situaţii de criză din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila: „Evadarea din sediul poliţiei a unui infractor recidivist” 48
4.1 Filmul evenimentelor 48
4.2 Strategii de comunicare şi gestionare a crizei folosite de Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Brăila 50
CONCLUZII 54
BIBLIOGRAFIE 56
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I 5
CONŢINUTUL ŞI PARTICULARITĂŢILE COMUNICĂRII DE CRIZĂ 5
1.1 Consideraţii generale privind comunicarea 5
1.2 Obiectivele şi funcţiile comunicării 8
1.3 Definiţii şi tipologii ale crizelor 9
1.4 Comunicarea de criză 17
CAPITOLUL II 20
MANAGEMENTUL CRIZEI 20
2.1 Etapele managementului de criză 20
2.2 Strategii ale comunicării de criză 31
2.3 Relaţiile cu presa în situaţii de criză 35
CAPITOLUL III 41
GESTIONAREA UNOR SITUAŢII DE COMUNICARE 41
3.1 EVALUAREA RISCURILOR 41
3.2 Planificarea comunicării de criză 43
3.3 Refacerea organizaţiei 46
CAPITOLUL IV 48
Analiza unei situaţii de criză din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila: „Evadarea din sediul poliţiei a unui infractor recidivist” 48
4.1 Filmul evenimentelor 48
4.2 Strategii de comunicare şi gestionare a crizei folosite de Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Brăila 50
CONCLUZII 54
BIBLIOGRAFIE 56
Studiu privind Strategiile de Securitate ale Principalelor State Moderne la Inceputul Secolului XXI
Cuprins
INTRODUCERE 6
CAPITOLUL I 8
STRATEGIA DE SECURITATE – CADRUL GENERAL EXPLICATIV 8
1.1 Strategia de securitate – delimitări teoretice 8
1.2. Necesitatea apariţiei strategiilor de securitate 12
1.3. Principalele dimensiuni ale strategiilor de securitate 12
1.3.1. Dimensiunea politică 12
1.3.2. Dimensiunea militară 14
1.3.3. Dimensiunea economică 21
1.3.4. Dimensiunea socială 22
1.3.5. Dimensiunea culturală 24
1.3.6. Dimensiunea ecologică 25
1.3.7. Dimensiunea psihosocială 28
CAPITOLUL II 34
CARACTERISTICI ALE STRATEGIILOR DE SECURITATE ALE PRINCIPALELOR STATE 34
2.1. Aspecte fundamentale ale securităţii în politica celor două mari puteri ale lumii 34
2.1.1. Strategia de securitate naţională a Statele Unite ale Americii – o strategie pentru securitate şi pace 34
2.1.2. O strategie pentru stat şi cetăţeni în concepţia Federaţiei Ruse 39
2.2. Prevederi semnificative ale concepţiei principalelor state europene cu privire la securitate 41
2.2.1. Strategia pentru apărare şi dezvoltare în concepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 41
2.2.2. Securitate bazată pe reţea – fundament al securităţii Germaniei 43
2.2.3. Schimbarea ca necesitate a realizării securităţii în conepţia Franţei 45
2.3. Dimensiuni principale ale securităţii în concepţia marilor puteri asiatice 47
2.3.1. Pacea şi dezvoltarea – dimensiuni principale ale strategiei Chinei 47
2.3.2. Multidimensionalitatea securităţii în concepţia Japoniei 49
CAPITOLUL III 51
STRATEGIA DE SECURITATE NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 51
CAPITOLUL IV 59
ANALIZA COMPARATIVĂ A STRATEGIILOR DE SECURITATE A PRINCIPALELOR STATE MODERNE 59
4.1. Puncte comune 59
4.2. Particularităţi 64
CAPITOLUL V 67
STUDIU DE CAZ: „ŢINUTUL SECUIESC”. INFLUENŢE POSIBILE ASUPRA SECURITĂŢII ROMÂNIEI 67
5.1. Scurt istoric 67
5.2. Manifestări antiromâneşti din 1990 70
5.3. Autonomia culturală a „Ţinutului Secuiesc” 72
5.4. Evoluţii posibile şi influenţe asupra securităţii româniei 73
5.4.1. Evoluţii posibile şi factori determninanţi 73
5.4.2. Influenţe posibile asupra securităţii României 78
5.5. Concluzii 78
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 80
BIBLIOGRAFIE 81
ANEXE 83
INTRODUCERE 6
CAPITOLUL I 8
STRATEGIA DE SECURITATE – CADRUL GENERAL EXPLICATIV 8
1.1 Strategia de securitate – delimitări teoretice 8
1.2. Necesitatea apariţiei strategiilor de securitate 12
1.3. Principalele dimensiuni ale strategiilor de securitate 12
1.3.1. Dimensiunea politică 12
1.3.2. Dimensiunea militară 14
1.3.3. Dimensiunea economică 21
1.3.4. Dimensiunea socială 22
1.3.5. Dimensiunea culturală 24
1.3.6. Dimensiunea ecologică 25
1.3.7. Dimensiunea psihosocială 28
CAPITOLUL II 34
CARACTERISTICI ALE STRATEGIILOR DE SECURITATE ALE PRINCIPALELOR STATE 34
2.1. Aspecte fundamentale ale securităţii în politica celor două mari puteri ale lumii 34
2.1.1. Strategia de securitate naţională a Statele Unite ale Americii – o strategie pentru securitate şi pace 34
2.1.2. O strategie pentru stat şi cetăţeni în concepţia Federaţiei Ruse 39
2.2. Prevederi semnificative ale concepţiei principalelor state europene cu privire la securitate 41
2.2.1. Strategia pentru apărare şi dezvoltare în concepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 41
2.2.2. Securitate bazată pe reţea – fundament al securităţii Germaniei 43
2.2.3. Schimbarea ca necesitate a realizării securităţii în conepţia Franţei 45
2.3. Dimensiuni principale ale securităţii în concepţia marilor puteri asiatice 47
2.3.1. Pacea şi dezvoltarea – dimensiuni principale ale strategiei Chinei 47
2.3.2. Multidimensionalitatea securităţii în concepţia Japoniei 49
CAPITOLUL III 51
STRATEGIA DE SECURITATE NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 51
CAPITOLUL IV 59
ANALIZA COMPARATIVĂ A STRATEGIILOR DE SECURITATE A PRINCIPALELOR STATE MODERNE 59
4.1. Puncte comune 59
4.2. Particularităţi 64
CAPITOLUL V 67
STUDIU DE CAZ: „ŢINUTUL SECUIESC”. INFLUENŢE POSIBILE ASUPRA SECURITĂŢII ROMÂNIEI 67
5.1. Scurt istoric 67
5.2. Manifestări antiromâneşti din 1990 70
5.3. Autonomia culturală a „Ţinutului Secuiesc” 72
5.4. Evoluţii posibile şi influenţe asupra securităţii româniei 73
5.4.1. Evoluţii posibile şi factori determninanţi 73
5.4.2. Influenţe posibile asupra securităţii României 78
5.5. Concluzii 78
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 80
BIBLIOGRAFIE 81
ANEXE 83
Continuitate si Discontinuitate in Discursul Politic Comunist si Postcomunist Analiza Comparata - Nicolae Ceausescu si Ion Iliescu
Cuprins
Introducere 3
1.Consideratii teoretice 5
1.1 Discursul 5
1.2.Discursul politic 9
1.3.Strategii în discursul politic 12
1.4.Mituri în discursul politic 14
1.4.1. Conspiraţia. 14
1.4.2. Salvatorul. 15
1.4.3. Vârsta de aur 16
1.4.4. Unitatea 16
1.5.Ce nu trebuie să facă un discurs politic? 16
2.Discursul comunist şi discursul postcomunist 18
2.1. Contextul istoric 18
2.2. Discursul comunist şi „limba de lemn” 20
2.2.1.Discursul totalitar 20
A).Propaganda şi mass-media comunistă din România 20
B).Dezinformarea 26
2.2.2.Discursul post-totalitar 35
A).Propagandă şi dezinformare în mass-media din România democratică 36
B).Discursul informativ 40
2.2.Discursul nou al României democratice 44
3. Repere metodologice 50
3.1.Modelul analizei de discurs 51
3.1.1.Analiza de discurs 51
3.1.2.Mediatizarea acţiunii politice româneşti 54
3.1.3. Prezentarea liderilor politici 58
3.2.Analiza comparată :Nicolae Ceauşescu şi Ion iliescu 62
4.Consideraţii de final 71
5.ANEXE 73
6.Bibliografie: 90
Introducere 3
1.Consideratii teoretice 5
1.1 Discursul 5
1.2.Discursul politic 9
1.3.Strategii în discursul politic 12
1.4.Mituri în discursul politic 14
1.4.1. Conspiraţia. 14
1.4.2. Salvatorul. 15
1.4.3. Vârsta de aur 16
1.4.4. Unitatea 16
1.5.Ce nu trebuie să facă un discurs politic? 16
2.Discursul comunist şi discursul postcomunist 18
2.1. Contextul istoric 18
2.2. Discursul comunist şi „limba de lemn” 20
2.2.1.Discursul totalitar 20
A).Propaganda şi mass-media comunistă din România 20
B).Dezinformarea 26
2.2.2.Discursul post-totalitar 35
A).Propagandă şi dezinformare în mass-media din România democratică 36
B).Discursul informativ 40
2.2.Discursul nou al României democratice 44
3. Repere metodologice 50
3.1.Modelul analizei de discurs 51
3.1.1.Analiza de discurs 51
3.1.2.Mediatizarea acţiunii politice româneşti 54
3.1.3. Prezentarea liderilor politici 58
3.2.Analiza comparată :Nicolae Ceauşescu şi Ion iliescu 62
4.Consideraţii de final 71
5.ANEXE 73
6.Bibliografie: 90
Administratia Publica - Galati
Cuprins
CAPITOLUL I
SCURT ISTORIC PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 1
Secţiunea I
Noţiunea de administraţie publică 1
Secţiunea a II-a
Noţiunea,obiectul de reglementare şi izvoarele dreptului administrativ-2
Secţiunea a IlI-a
Principiile generale ale dreptului administrativ 4
CAPITOLUL II
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 5
Secţiunea I
Consideraţii generale privind administraţia publică locală 5
Secţiunea a II-a
Principiile autonomiei locale 8
CAPITOLUL III
AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE 16
Secţiunea I
Consiliul Local 16
Secţiunea a II-a
A.Primarul 18
B.Principalele atribuţii delegate viceprimarului I 21
C.Principalele atribuţii delegate viceprimarului II 23
D.Atribuţiile secretarului Municipiului Galati 24
CAPITOLUL IV
SERVICIILE PUBLICE 25
Secţiunea I
Noţiunea şi trăsăturile serviciului public 25
Secţiunea a II-a
Serviciile publice ale Consiliului Local 27
Secţiunea a III-a
Serviciile publice specializate ale Consiliului Local Galati 30
A. Organizarea serviciilor publice ale Primăriei Municipiului Galati 30
B. Reguli privind atribuţiile de serviciu 31
C. Serviciile publice specializate ale Consiliului Local Galati 33
1. Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor 34
2. Serviciul Public Administrarea Domeniului Public 52
CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA 56
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
SCURT ISTORIC PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 1
Secţiunea I
Noţiunea de administraţie publică 1
Secţiunea a II-a
Noţiunea,obiectul de reglementare şi izvoarele dreptului administrativ-2
Secţiunea a IlI-a
Principiile generale ale dreptului administrativ 4
CAPITOLUL II
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 5
Secţiunea I
Consideraţii generale privind administraţia publică locală 5
Secţiunea a II-a
Principiile autonomiei locale 8
CAPITOLUL III
AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE 16
Secţiunea I
Consiliul Local 16
Secţiunea a II-a
A.Primarul 18
B.Principalele atribuţii delegate viceprimarului I 21
C.Principalele atribuţii delegate viceprimarului II 23
D.Atribuţiile secretarului Municipiului Galati 24
CAPITOLUL IV
SERVICIILE PUBLICE 25
Secţiunea I
Noţiunea şi trăsăturile serviciului public 25
Secţiunea a II-a
Serviciile publice ale Consiliului Local 27
Secţiunea a III-a
Serviciile publice specializate ale Consiliului Local Galati 30
A. Organizarea serviciilor publice ale Primăriei Municipiului Galati 30
B. Reguli privind atribuţiile de serviciu 31
C. Serviciile publice specializate ale Consiliului Local Galati 33
1. Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor 34
2. Serviciul Public Administrarea Domeniului Public 52
CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA 56
BIBLIOGRAFIE
Dimensiunea Socio-politica a Relatiilor Interetnice in Procesul de Edificare a Statului National Republica Moldova
Cuprins
Introducere.3
Capitolul I. Statul naţional şi minorităţile naţionale:
modele de conlucrare.11
§ 1. Conceptul de stat naţional.11
§ 2. Ideea de stat naţional şi poziţia minorităţilor naţionale.26
Capitolul II. Particularităţile etno-politice ale constituirii Statului naţional Republica Moldova .49
§ 1 Aspecte istorice ale apariţiei şi dezvoltării Republicii Moldova prin prisma relaţiilor interetnice.49
§ 2 Particularităţile etno-culturale din Republica Moldova.55
Capitolul III. Problema armonizării relaţiilor interetnice.62
§ 1. Cadrul juridic naţional şi internaţional referitor la relaţiile interetnice .62
§ 2. Rolul statului naţional în soluţionarea problemelor interetnice şi necesitatea integrării minorităţilor naţionale în mediul naţional autohton.73
Concluzii şi recomandări.81
Bibliografie.83
Introducere.3
Capitolul I. Statul naţional şi minorităţile naţionale:
modele de conlucrare.11
§ 1. Conceptul de stat naţional.11
§ 2. Ideea de stat naţional şi poziţia minorităţilor naţionale.26
Capitolul II. Particularităţile etno-politice ale constituirii Statului naţional Republica Moldova .49
§ 1 Aspecte istorice ale apariţiei şi dezvoltării Republicii Moldova prin prisma relaţiilor interetnice.49
§ 2 Particularităţile etno-culturale din Republica Moldova.55
Capitolul III. Problema armonizării relaţiilor interetnice.62
§ 1. Cadrul juridic naţional şi internaţional referitor la relaţiile interetnice .62
§ 2. Rolul statului naţional în soluţionarea problemelor interetnice şi necesitatea integrării minorităţilor naţionale în mediul naţional autohton.73
Concluzii şi recomandări.81
Bibliografie.83
Studiu privind Dezvoltarea Detentei prin Folosirea Sariturilor cu Sprijin Prevazute de Programa Scolara din Ciclul Liceal
Cuprins
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Lecţia de educaţie fizică 4
1.2. Calităţile motrice solicitate în săriturile cu sprijin 11
1.3. Motivarea alegerii temei 12
CAPITOLUL II
REFLECTAREA TEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE
2.1. Rolul gimnasticii artistice în dezvoltarea corectă, armonioasă a elevilor în ciclul liceal 14
2.2. Săriturile cu sprijin în gimnastică 15
2.3. Detenta 19
CAPITOLUL III
IPOTEZA, SARCINI, METODE DE CERCETARE
3.1. Ipoteza 22
3.2. Sarcinile cercetării 22
3.3. Metode de cercetare 23
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA ŞI CONŢINUTUL CERCETĂRII
4.1. Subiecţii şi particularităţiile elevilor din ciclul liceal 26
4.2. Etapele cercetării 30
4.3. Conţinutul cercetării 31
CAPITOLUL V 44
DATE OBŢINUTE ÎN CERCETARE ŞI INTERPRETAREA LOR
CAPITOLUL VI
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 56
BIBLIOGRAFIE 59
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Lecţia de educaţie fizică 4
1.2. Calităţile motrice solicitate în săriturile cu sprijin 11
1.3. Motivarea alegerii temei 12
CAPITOLUL II
REFLECTAREA TEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE
2.1. Rolul gimnasticii artistice în dezvoltarea corectă, armonioasă a elevilor în ciclul liceal 14
2.2. Săriturile cu sprijin în gimnastică 15
2.3. Detenta 19
CAPITOLUL III
IPOTEZA, SARCINI, METODE DE CERCETARE
3.1. Ipoteza 22
3.2. Sarcinile cercetării 22
3.3. Metode de cercetare 23
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA ŞI CONŢINUTUL CERCETĂRII
4.1. Subiecţii şi particularităţiile elevilor din ciclul liceal 26
4.2. Etapele cercetării 30
4.3. Conţinutul cercetării 31
CAPITOLUL V 44
DATE OBŢINUTE ÎN CERCETARE ŞI INTERPRETAREA LOR
CAPITOLUL VI
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 56
BIBLIOGRAFIE 59
Metode si Mijloace Actuale Utilizate in Vederea Eficientizarii Jocului de Fotbal din Punct de Vedere Tehnico-Tactic
Cuprins
Capitolul I – Fundamentarea teoretică
1.1. Caracteristicile jocului de fotbal modern şi orientările teoretico-metodologice în antrenamentul sportiv contemporan .. 5
1.2. Pregătirea tehnică – factor de bază al antrenamentului
sportiv 9
1.3. Pregătirea tactică – factor de bază al antrenamentului
sportiv .. ..18
1.4. Particularităţile de vârstă şi orientările teoretico-metodice privitoare la procesul de antrenament a juniorilor (17-18 ani) 23
Capitolul II- Ipoteza, scop, sarcini
2.1. Ipoteza cercetării 35
2.2. Motivarea alegerii temei 35
2.3. Scopul cercetării 35
2.4. Sarcinile cercetării 36
2.5. Metode de cercetare 36
2.6. Criteriile de evaluare a rezultatelor obţinute în experiment 38
Capitolul III – Organizarea cercetării
3.1. Organizarea şi desfăşurarea experimentului 40
3.2. Analiza nivelului pregătirii tehnice a fotbaliştilor juniori I 41
3.3.Sisteme de acţionare pentru dezvoltarea tehnicii la fotbaliştii juniori I 40
Capitolul IV – Rezultatele cercetării
4.1. Prezentarea rezultatelor finale 87
4.2. Interpretarea rezultatelor finale la nivel tehnic 94
4.3. Analiza rezultatelor experimentului pedagogic privind dezvoltarea indicilor tehnici în condiţii de joc ai fotbaliştilor juniori I 97
Concluzii 100
Recomandări practico- metodice 101
Bibliografie 102
Capitolul I – Fundamentarea teoretică
1.1. Caracteristicile jocului de fotbal modern şi orientările teoretico-metodologice în antrenamentul sportiv contemporan .. 5
1.2. Pregătirea tehnică – factor de bază al antrenamentului
sportiv 9
1.3. Pregătirea tactică – factor de bază al antrenamentului
sportiv .. ..18
1.4. Particularităţile de vârstă şi orientările teoretico-metodice privitoare la procesul de antrenament a juniorilor (17-18 ani) 23
Capitolul II- Ipoteza, scop, sarcini
2.1. Ipoteza cercetării 35
2.2. Motivarea alegerii temei 35
2.3. Scopul cercetării 35
2.4. Sarcinile cercetării 36
2.5. Metode de cercetare 36
2.6. Criteriile de evaluare a rezultatelor obţinute în experiment 38
Capitolul III – Organizarea cercetării
3.1. Organizarea şi desfăşurarea experimentului 40
3.2. Analiza nivelului pregătirii tehnice a fotbaliştilor juniori I 41
3.3.Sisteme de acţionare pentru dezvoltarea tehnicii la fotbaliştii juniori I 40
Capitolul IV – Rezultatele cercetării
4.1. Prezentarea rezultatelor finale 87
4.2. Interpretarea rezultatelor finale la nivel tehnic 94
4.3. Analiza rezultatelor experimentului pedagogic privind dezvoltarea indicilor tehnici în condiţii de joc ai fotbaliştilor juniori I 97
Concluzii 100
Recomandări practico- metodice 101
Bibliografie 102
Dezvoltarea Echilibrului ca si Componenta a Indemanarii la Elevii cu Handicap Motor
Cuprins
Capitolul 1. Idealul educaţional : scopuri , obiective
1.1.Ideal educaţional
1.2.Scopul educaţiei
1.3.Obiectivele educaţiei
Capitolul 2.Capacitatea motrică
2.1.Definiri
2.2.Componenţă
2.3.Psihomotricitate la elevii din ciclul gimnazial
2.3.1. Particularităţi de varstă
2.3.2. Psihomotrice
Capitolul 3.Ipoteze, scopuri, sarcinile organizării cercetării metodologice
Capitolul 4.Date înregistrate şi interpretate
Capitolul 5.Concluzii
Capitolul 6.Bibliografie
Capitolul 1. Idealul educaţional : scopuri , obiective
1.1.Ideal educaţional
1.2.Scopul educaţiei
1.3.Obiectivele educaţiei
Capitolul 2.Capacitatea motrică
2.1.Definiri
2.2.Componenţă
2.3.Psihomotricitate la elevii din ciclul gimnazial
2.3.1. Particularităţi de varstă
2.3.2. Psihomotrice
Capitolul 3.Ipoteze, scopuri, sarcinile organizării cercetării metodologice
Capitolul 4.Date înregistrate şi interpretate
Capitolul 5.Concluzii
Capitolul 6.Bibliografie
Determinarea Continutului Jocului de Volei, pe Postul de Jucator de Zona 2 - Fals, in Seturi de 25 de Puncte la Nivelul Echipelor de Seniori – Divizia
Cuprins
Capitolul I
Introducere
1.1 Volei – joc sportive.
1.2 Noutati privind conceptia de joc in voleiul de performanta.
1.3 Motivarea alegerii temei.
Capitolul II
Bazele teoretice ale cercetarii
2.1 Volei – sistem cibernetic.
2.2 Model si modelare
2.3 Modelul – concept de baza in determinarea continutului jocului.
2.4 Eficienta in jocul de volei.
2.5 Reflectarea temei in literatura de specialitate
Capitolul III
Continutul si desfasurarea cercetarii
3.1 Ipoteza cercetarii.
3.2 Metode de cercetare.
3.3 Subiectii cercetarii. Organizarea cercetarii.
3.4 Conditiile materiale si durata cercetarii.
Capitolul IV
Prezentarea si interpretarea rezultatelor
4.1 Modelul continutului si eficientei jocului jucatorului de zona 2.
Analiza comparata.
4.2 modelele actiunilor de joc.
Capitolul V
Concluzii si propuneri
5.1 Concluzii
5.2 Propuneri
Bibliografie
Anexe
Capitolul I
Introducere
1.1 Volei – joc sportive.
1.2 Noutati privind conceptia de joc in voleiul de performanta.
1.3 Motivarea alegerii temei.
Capitolul II
Bazele teoretice ale cercetarii
2.1 Volei – sistem cibernetic.
2.2 Model si modelare
2.3 Modelul – concept de baza in determinarea continutului jocului.
2.4 Eficienta in jocul de volei.
2.5 Reflectarea temei in literatura de specialitate
Capitolul III
Continutul si desfasurarea cercetarii
3.1 Ipoteza cercetarii.
3.2 Metode de cercetare.
3.3 Subiectii cercetarii. Organizarea cercetarii.
3.4 Conditiile materiale si durata cercetarii.
Capitolul IV
Prezentarea si interpretarea rezultatelor
4.1 Modelul continutului si eficientei jocului jucatorului de zona 2.
Analiza comparata.
4.2 modelele actiunilor de joc.
Capitolul V
Concluzii si propuneri
5.1 Concluzii
5.2 Propuneri
Bibliografie
Anexe
Experimentarea Folosirii unor Metode si Procedee Metodice pentru Dezvoltarea Vitezei la Elevii de Ciclu Gimnazial
Cuprins
Cap.1. INTRODUCERE
1.1. Importanta si actualitatea temei.
1.2. Tratarea temei in literatura de specialitate.
1.3. Motivarea alegerii temei.
Cap.2. FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A TEMEI
2.1. Educatia fizica in invatamantul gimnazial in contextul noii reforme a invatamantului.
2.2. Particularitati somatice, functionale, psihice si biologice la elevii de varsta pubertatii.
2.2.1. Particularitati, somatice.
2.2.2. Particularitati, functionale.
2.2.3. Particularitati psihice.
2.2.4. Particularitati motrice.
2.3. Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertatii, una din sarcinile principale ale educatiei fizice scolare.
2.3.1. Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta pubertatii.
2.3.2. Calitatile motrice elemente de baza ale modelului de educatie, fizica scolara.
2.3.3. Calitati motrice si metodica dezvoltarii lor.
2.4. Viteza, calitate motrica importanta in dezvoltarea si pregatirea elevilor din c1asele V-VIII.
2.4.1. Factorii care conditioneaza valoarea vitezei.
2.4.2. Formele de manifestare ale vitezei: A- viteza de reactie ;
B- viteza de executie;
C- viteza de repetitie;
2.4.3. Prevederile programei scolare privind dezvoltarea vitezei.
2.4.4. Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei.
2.4.4.1.Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie (exercitii).
2.4.4.2. Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de executie exercitii).
2.4.4.3. Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de repe1 (exercitii).
Cap.3. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII
3.1. Scopul lucrarii.
3.2. Metode si tehnici de cercetare.
3.3. Esantionul si conditiile cercetarii.
3.4. Sistemul de probe aplicat in cercetare
3.5. Indicii statistico-matematici folositi in cercetare.
3.6. Programarea si planificarea exercitiilor pentru dezvoltarea vitezei.
3.7. Modalitati de actionare pentru dezvoltarea vitezei.
Capitolul4. REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA LOR
4.1. Prezentarea rezultatelor la testarea initiala si finala.
4.2. Prelucrarea datelor obtinute.
4.3. Prezentarea si interpretarea rezultatelor reusite din cercetare.
4.4. Prezentarea grafica a rezultatelor cercetarii.
CONCLUZII SI PROPUNERI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
Cap.1. INTRODUCERE
1.1. Importanta si actualitatea temei.
1.2. Tratarea temei in literatura de specialitate.
1.3. Motivarea alegerii temei.
Cap.2. FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A TEMEI
2.1. Educatia fizica in invatamantul gimnazial in contextul noii reforme a invatamantului.
2.2. Particularitati somatice, functionale, psihice si biologice la elevii de varsta pubertatii.
2.2.1. Particularitati, somatice.
2.2.2. Particularitati, functionale.
2.2.3. Particularitati psihice.
2.2.4. Particularitati motrice.
2.3. Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertatii, una din sarcinile principale ale educatiei fizice scolare.
2.3.1. Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta pubertatii.
2.3.2. Calitatile motrice elemente de baza ale modelului de educatie, fizica scolara.
2.3.3. Calitati motrice si metodica dezvoltarii lor.
2.4. Viteza, calitate motrica importanta in dezvoltarea si pregatirea elevilor din c1asele V-VIII.
2.4.1. Factorii care conditioneaza valoarea vitezei.
2.4.2. Formele de manifestare ale vitezei: A- viteza de reactie ;
B- viteza de executie;
C- viteza de repetitie;
2.4.3. Prevederile programei scolare privind dezvoltarea vitezei.
2.4.4. Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei.
2.4.4.1.Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie (exercitii).
2.4.4.2. Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de executie exercitii).
2.4.4.3. Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de repe1 (exercitii).
Cap.3. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII
3.1. Scopul lucrarii.
3.2. Metode si tehnici de cercetare.
3.3. Esantionul si conditiile cercetarii.
3.4. Sistemul de probe aplicat in cercetare
3.5. Indicii statistico-matematici folositi in cercetare.
3.6. Programarea si planificarea exercitiilor pentru dezvoltarea vitezei.
3.7. Modalitati de actionare pentru dezvoltarea vitezei.
Capitolul4. REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA LOR
4.1. Prezentarea rezultatelor la testarea initiala si finala.
4.2. Prelucrarea datelor obtinute.
4.3. Prezentarea si interpretarea rezultatelor reusite din cercetare.
4.4. Prezentarea grafica a rezultatelor cercetarii.
CONCLUZII SI PROPUNERI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
Handbal Juniori
Cuprins
CAP.1
1.1 Tendinţe actuale de dezvoltare în jocul de handbal pe plan internaţional.
1.2 Importanţa şi actualitatea temei.
1.3 Tratarea temei în literatura de specialitate.
CAP.2 FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMEI PUSĂ ÎN STUDIU
2.1 Cerinţe pentru antrenamentul echipelor de juniori III.
2.2 Principalele caracteristici ale vârstei pubertare. Aspecte ale dezvoltării copilului.
2.3 Modelarea în însuşirea jocului de handbal.
CAP.3 SCOPUL, IPOTEZELE ŞI SARCINILE CERCETĂRII
CAP.4 ORGANIZAREA CERCETĂRII
4.1 Metode de cercetare folosite şi subiecţii cercetării
CAP.5 PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
5.1 Concepţia de joc în handbal.
5.1.1 Tendinţe în activitatea de selecţie.
5.1.2 Cu privire la jocul echipei în atac.
5.1.3 Cu privire la jocul echipei în apărare.
5.2 Date privind procesul de selecţie.
5.3 Date comparative, somatice şi motrice.
Modele operaţionale de creştare a eficienţei instruirii pentru juniori III.
Planul de etapă.
Modelul jocului.
Modelul jucătorilor specializaţi pe posturi – juniori III.
CAP.6 CONCLUZII
CAP.7 BIBLIOGRAFIE
CAP.1
1.1 Tendinţe actuale de dezvoltare în jocul de handbal pe plan internaţional.
1.2 Importanţa şi actualitatea temei.
1.3 Tratarea temei în literatura de specialitate.
CAP.2 FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMEI PUSĂ ÎN STUDIU
2.1 Cerinţe pentru antrenamentul echipelor de juniori III.
2.2 Principalele caracteristici ale vârstei pubertare. Aspecte ale dezvoltării copilului.
2.3 Modelarea în însuşirea jocului de handbal.
CAP.3 SCOPUL, IPOTEZELE ŞI SARCINILE CERCETĂRII
CAP.4 ORGANIZAREA CERCETĂRII
4.1 Metode de cercetare folosite şi subiecţii cercetării
CAP.5 PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
5.1 Concepţia de joc în handbal.
5.1.1 Tendinţe în activitatea de selecţie.
5.1.2 Cu privire la jocul echipei în atac.
5.1.3 Cu privire la jocul echipei în apărare.
5.2 Date privind procesul de selecţie.
5.3 Date comparative, somatice şi motrice.
Modele operaţionale de creştare a eficienţei instruirii pentru juniori III.
Planul de etapă.
Modelul jocului.
Modelul jucătorilor specializaţi pe posturi – juniori III.
CAP.6 CONCLUZII
CAP.7 BIBLIOGRAFIE
Contributii cu Privire la Eficientizarea Antrenamentelor de Culturism prin Rationalizarea Metodelor si Mijloacelor Specifice
Cuprins
Cap.1. Introducere
1.1. Importanţa temei si actualitatea.pag 5
1.2. Scurt istoric al apariţiei culturismului.pag 6
Cap.2. Importanţa sistemului Weider si a princiipilor lui in dezvoltarea si eficientizarea antrenamentelor de culturism
2.1. Specificitatea sistemului Weider.pag 9
2.2. Utilitatea principiilor in formarea capacităţii fizice. pag 11
Cap.3. Sistemul Weider
3.1. Principii Weider cu referire la planificarea ciclului de
antrenament.pag 17
3.2. Principii Weider cu referire la alcătuirea programului de antrenament.pag 18
3.3. Principii Weider cu referire la executarea fiecărui exerciţiu.pag 20
3.4. Clasificarea principiilor Weider in funcţie de stadiul de pregatire.pag 23
3.4.1. Principii Weider pentru incepători
3.4.2. Principii Weider pentru cei cu stadiu mediu de dezvoltare
3.4.3. Principii Weider pentru cei cu stadiu avansat de dezvoltare
Cap.4. Raţionalizarea şi individualizarea antrenamentelor in funcţie de obiective
4.1. Indicaţii metodice pentru buna desfăşurare a antrenamentelor de culturism.pag 26
4.2. Programe de antrenament, metode şi exerciţii specifice antrenamentelor de forţă.pag 28
4.3. Programe de antrenament, metode şi exerciţii specifice pentrudezvoltareamasei musculare.pag 37
4.4. Programe de antrenament, metode şi exerciţii specifice pentru obţinerea calităţii musculare.pag 45
4.5. Greşeli frecvente in antrenamentele culturiştilor.pag 49
Cap.5. Importanţa alimentaţiei în dezvoltarea forţei şi a masei musculare şi obţinerea calităţii musculare.
5.1. Principiul de bază in alimentaţia culturiştilor.pag 54
5.2. Alimente indicate pentru meniul culturiştilor.pag 55
5.3. principiile alimentare ale suplimentelor nutritive.pag 58
Cap.6. Concluzii şi propuneri
6.1. Concluzii.pag 60
6.2. Propuneri.pag 61
Anexe .pag 62
Bibliografie.pag 66
Cap.1. Introducere
1.1. Importanţa temei si actualitatea.pag 5
1.2. Scurt istoric al apariţiei culturismului.pag 6
Cap.2. Importanţa sistemului Weider si a princiipilor lui in dezvoltarea si eficientizarea antrenamentelor de culturism
2.1. Specificitatea sistemului Weider.pag 9
2.2. Utilitatea principiilor in formarea capacităţii fizice. pag 11
Cap.3. Sistemul Weider
3.1. Principii Weider cu referire la planificarea ciclului de
antrenament.pag 17
3.2. Principii Weider cu referire la alcătuirea programului de antrenament.pag 18
3.3. Principii Weider cu referire la executarea fiecărui exerciţiu.pag 20
3.4. Clasificarea principiilor Weider in funcţie de stadiul de pregatire.pag 23
3.4.1. Principii Weider pentru incepători
3.4.2. Principii Weider pentru cei cu stadiu mediu de dezvoltare
3.4.3. Principii Weider pentru cei cu stadiu avansat de dezvoltare
Cap.4. Raţionalizarea şi individualizarea antrenamentelor in funcţie de obiective
4.1. Indicaţii metodice pentru buna desfăşurare a antrenamentelor de culturism.pag 26
4.2. Programe de antrenament, metode şi exerciţii specifice antrenamentelor de forţă.pag 28
4.3. Programe de antrenament, metode şi exerciţii specifice pentrudezvoltareamasei musculare.pag 37
4.4. Programe de antrenament, metode şi exerciţii specifice pentru obţinerea calităţii musculare.pag 45
4.5. Greşeli frecvente in antrenamentele culturiştilor.pag 49
Cap.5. Importanţa alimentaţiei în dezvoltarea forţei şi a masei musculare şi obţinerea calităţii musculare.
5.1. Principiul de bază in alimentaţia culturiştilor.pag 54
5.2. Alimente indicate pentru meniul culturiştilor.pag 55
5.3. principiile alimentare ale suplimentelor nutritive.pag 58
Cap.6. Concluzii şi propuneri
6.1. Concluzii.pag 60
6.2. Propuneri.pag 61
Anexe .pag 62
Bibliografie.pag 66
Model de Pregatire Fizica Generala si Specifica in Jocul de Handbal la Nivel de Senioare, Divizia A, Muresul Targu Mures
Cuprins
PLANUL LUCRARII
1.CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.1. Date privind aparitia si evolutia jocului de handbal; istoricul jocului de handbal in Romania
1.2. Caracteristicile si tendintele actuale ale jocului de handbal
1.3. Locul si importanta handbalului in sistemul de educatie
1.4. Handbalul de performanta- perfectionarea activitatii sportive
1.5. Motivarea alegerii temei si actualitatea ei
2. CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICA A LUCRARII
2.1. Pregatirea fizica, componenta de baza a antrenamentului sportiv
2.1.1. Pregatirea fizica generala sau multilaterala
2.1.2. Pregatirea fizica specifica
2.1.3. Criteriile pregatirii fizice a echipelor si jucatorilor de handbal
2.1.4. Succesiunea obiectivelor si a activitatilor in antrenamentul de pregatire fizica superioara
2.1.5. Maximalizarea importantei pregatirii fizice
2.1.6. Testarea capacitatii de efort fizic
3. CAPITOLUL III
PARAMETRII FUNDAMENTALI AI EFORTULUI IN JOCUL DE HANDBAL
3.1. Volumul efortului
3.2. Intensitatea efortului
3.3. Complexitatea efortului
3.4. Model de pregatire fizica generala si specifica in jocul de handbal la nivel senioare
3.5. Exercitii pentru pregatirea fizica generala si multilaterala
3.6. Exercitii pentru pregatirea fizica specifica
3.7. Atingerea formei sportive si importanta ei in periodizarea antrenamentului
3.7.1. Perioada pregatitoare
3.7.2. Perioada competitionala
3.7.3. Perioada de tranzitie
4. CAPITOLUL IV
METODOLOGIA CERCETARII
4.1. Masuratorile si probele de control utilizate
4.1.2. 30m Plat
4.1.3. 10x30m, 30” pauza
4.1.4. 30m dribling printre jaloane
4.1.5. Pentasalt
4.1.6. Deplasarea in triunghi
4.1.7. Saritura in lungime de pe loc
4.1.8. Aruncarea mingii de handbal la distanta
4.1.9. Testul Cooper
5. CAPITOLUL V
5.1. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
5.2. Analiza si interpretarea rezultatelor
6. CAPITOLUL VI
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
PLANUL LUCRARII
1.CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.1. Date privind aparitia si evolutia jocului de handbal; istoricul jocului de handbal in Romania
1.2. Caracteristicile si tendintele actuale ale jocului de handbal
1.3. Locul si importanta handbalului in sistemul de educatie
1.4. Handbalul de performanta- perfectionarea activitatii sportive
1.5. Motivarea alegerii temei si actualitatea ei
2. CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICA A LUCRARII
2.1. Pregatirea fizica, componenta de baza a antrenamentului sportiv
2.1.1. Pregatirea fizica generala sau multilaterala
2.1.2. Pregatirea fizica specifica
2.1.3. Criteriile pregatirii fizice a echipelor si jucatorilor de handbal
2.1.4. Succesiunea obiectivelor si a activitatilor in antrenamentul de pregatire fizica superioara
2.1.5. Maximalizarea importantei pregatirii fizice
2.1.6. Testarea capacitatii de efort fizic
3. CAPITOLUL III
PARAMETRII FUNDAMENTALI AI EFORTULUI IN JOCUL DE HANDBAL
3.1. Volumul efortului
3.2. Intensitatea efortului
3.3. Complexitatea efortului
3.4. Model de pregatire fizica generala si specifica in jocul de handbal la nivel senioare
3.5. Exercitii pentru pregatirea fizica generala si multilaterala
3.6. Exercitii pentru pregatirea fizica specifica
3.7. Atingerea formei sportive si importanta ei in periodizarea antrenamentului
3.7.1. Perioada pregatitoare
3.7.2. Perioada competitionala
3.7.3. Perioada de tranzitie
4. CAPITOLUL IV
METODOLOGIA CERCETARII
4.1. Masuratorile si probele de control utilizate
4.1.2. 30m Plat
4.1.3. 10x30m, 30” pauza
4.1.4. 30m dribling printre jaloane
4.1.5. Pentasalt
4.1.6. Deplasarea in triunghi
4.1.7. Saritura in lungime de pe loc
4.1.8. Aruncarea mingii de handbal la distanta
4.1.9. Testul Cooper
5. CAPITOLUL V
5.1. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
5.2. Analiza si interpretarea rezultatelor
6. CAPITOLUL VI
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
Bashet - Metode si Mijloace de Perfectionare a Driblingului
Cuprins
Cap.I. Fundamentarea teoretică a lucrării 3
1.1. Motivaţia alegerii temei 3
1.2. Metode şi tehnici folosite la realizarea lucrării 3
1.3. Evoluţia mişcării mingii în jocul de baschet 4
Cap.II. Elementul tehnic – conducerea mingii 5
2.1. Regula driblingului 5
2.2. Prezentarea modelului 5
2.3. De ce este driblingul important? 7
2.4. Cum să driblăm? 8
Cap. III. Procedee tehnice ale driblingului 11
3.1. Executarea control driblingului 11
3.2. Executarea driblingului cu viteză 13
3.3. Executarea opririi într-un timp şi în doi timpi din dribling de viteză 15
3.4. Executarea driblingului cu schimbarea tempoului 18
3.5. Executarea driblingului de retragere 20
3.6. Executarea driblingului cu schimbarea direcţiei în faţă 22
3.7. Executarea driblingului cu fentă de schimbare a direcţiei 24
3.8. Executarea driblingului cu piruetă 25
3.9. Executarea driblingului din spate 27
Cap. IV. Exerciţii pentru învăţarea şi consolidarea învăţării driblingului 30
4.1. Încălzire prin dribling pe loc 30
4.2 Exerciţii pentru învăţarea conducerii mingii 32
4.3 Exerciţii pentru consolidarea învăţării driblingului 42
4.4 Exerciţii pentru învăţarea opririi şi pivotării 49
Cap.V. Constatări şi concluzii 56
Cap.VI. Bibliografie 57
Cap.I. Fundamentarea teoretică a lucrării 3
1.1. Motivaţia alegerii temei 3
1.2. Metode şi tehnici folosite la realizarea lucrării 3
1.3. Evoluţia mişcării mingii în jocul de baschet 4
Cap.II. Elementul tehnic – conducerea mingii 5
2.1. Regula driblingului 5
2.2. Prezentarea modelului 5
2.3. De ce este driblingul important? 7
2.4. Cum să driblăm? 8
Cap. III. Procedee tehnice ale driblingului 11
3.1. Executarea control driblingului 11
3.2. Executarea driblingului cu viteză 13
3.3. Executarea opririi într-un timp şi în doi timpi din dribling de viteză 15
3.4. Executarea driblingului cu schimbarea tempoului 18
3.5. Executarea driblingului de retragere 20
3.6. Executarea driblingului cu schimbarea direcţiei în faţă 22
3.7. Executarea driblingului cu fentă de schimbare a direcţiei 24
3.8. Executarea driblingului cu piruetă 25
3.9. Executarea driblingului din spate 27
Cap. IV. Exerciţii pentru învăţarea şi consolidarea învăţării driblingului 30
4.1. Încălzire prin dribling pe loc 30
4.2 Exerciţii pentru învăţarea conducerii mingii 32
4.3 Exerciţii pentru consolidarea învăţării driblingului 42
4.4 Exerciţii pentru învăţarea opririi şi pivotării 49
Cap.V. Constatări şi concluzii 56
Cap.VI. Bibliografie 57
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
