CAPITOLUL I – TURISMUL ÎN EUROPA – ORIENTARI SI TENDINTE
1.1. Factori de influenta în dezvoltarea turismului
1.2. Previziuni pentru Europa
1.3. Tendintele turismului în Europa
1.4. Factori cheie de dezvoltare
CAPITOLUL II – TURISMUL ÎN UNIUNEA EUROPEANA
2.1. Turismul în institutiile europene
2.2. Statistici din turism ale EUROSTAT
2.3. Domenii de interventie ale UE pentru turism – actiuni de sprijinire
2.4. Legislatia europeana în turism
CAPITOLUL III – IMPACTUL EXTINDERII UNIUNII EUROPENE ASUPRA TURISMULUI
3.1. Provocari si oportunitati pentru dezvoltarea turismului
3.2. Beneficii si riscuri pentru turism
CAPITOLUL IV - INTEGRAREA EUROPEANA A TURISMULUI ROMÂNESC
4.1. Ce înseamna integrarea turistica europeana
4.2. Coordonate ale integrarii turismului românesc
4.3. Premize ale integrarii turismului românesc
4.4. Implicatiile aderarii României la UE asupra turismului
BIBLIOGRAFIE
Potentialul Turistic al Muscelelor Argesului si Valorificarea Acestora
CUPRINS
1.INTRODUCEREpagina 4
1.1.AŞEZARE, LIMITE.pagina 4
1.2.ISTORICUL CERCETĂRILOR pagina 7
2.CADRUL NATURAL – POTENŢIALUL TURISTICpagina 11
2.1.ELEMENTE DE GEOLOGIE ŞI RELIEFpagina 11
2.2.CLIMA, FACTOR FAVORIZANT ŞI RESTRICTIV ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII TURISTICEpagina 17
2.3.HIDROGRAFIA – RÂURILE, LACURILE ŞI APELE MINERALEpagina 18
2.4.ELEMENTE BIOGEOGRAFICE.pagina 23
2.5.ARII NATURALE PROTEJATEpagina 25
3.POTENŢIAL TURISTIC ANTROPIC.pagina 34
3.1.AŞEZĂRILE UMANEpagina 34
3.2.POPULAŢIA ŞI TRADIŢIILEpagina 37
3.3.OBIECTIVE ANTROPICE.pagina 45
4.VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTICpagina 61
4.1.BAZA TEHNICO – MATERIALĂpagina 62
4.1.1CAZARE pagina 64
4.1.2.CABANE.pagina 66
4.1.3.PENSIUNI.pagina 69
4.1.4.HOTELURIpagina 76
4.1.5.CAPACITĂŢILE ACESTORA.pagina 78
4.2.CIRCULAŢIA TURISTICĂ ŞI CARACTERISTICIpagina 80
4.3.RESURSE UMANE OCUPATE ÎN TURISM.pagina 83
4.4.PROGRAME TURISTICE.pagina 86
5.PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII TURISMULUIpagina 90
CONCLUZIIpagina 94
Bibliografiepagina 97
1.INTRODUCEREpagina 4
1.1.AŞEZARE, LIMITE.pagina 4
1.2.ISTORICUL CERCETĂRILOR pagina 7
2.CADRUL NATURAL – POTENŢIALUL TURISTICpagina 11
2.1.ELEMENTE DE GEOLOGIE ŞI RELIEFpagina 11
2.2.CLIMA, FACTOR FAVORIZANT ŞI RESTRICTIV ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII TURISTICEpagina 17
2.3.HIDROGRAFIA – RÂURILE, LACURILE ŞI APELE MINERALEpagina 18
2.4.ELEMENTE BIOGEOGRAFICE.pagina 23
2.5.ARII NATURALE PROTEJATEpagina 25
3.POTENŢIAL TURISTIC ANTROPIC.pagina 34
3.1.AŞEZĂRILE UMANEpagina 34
3.2.POPULAŢIA ŞI TRADIŢIILEpagina 37
3.3.OBIECTIVE ANTROPICE.pagina 45
4.VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTICpagina 61
4.1.BAZA TEHNICO – MATERIALĂpagina 62
4.1.1CAZARE pagina 64
4.1.2.CABANE.pagina 66
4.1.3.PENSIUNI.pagina 69
4.1.4.HOTELURIpagina 76
4.1.5.CAPACITĂŢILE ACESTORA.pagina 78
4.2.CIRCULAŢIA TURISTICĂ ŞI CARACTERISTICIpagina 80
4.3.RESURSE UMANE OCUPATE ÎN TURISM.pagina 83
4.4.PROGRAME TURISTICE.pagina 86
5.PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII TURISMULUIpagina 90
CONCLUZIIpagina 94
Bibliografiepagina 97
Perspectivele Dezvoltarii Turismului Montan in Contextul Dezvoltarii Durabile
Introducere 3
Capitolul I Turismul montan – destinaţie de bază a turismului românesc 7
1.1 Realităţi şi tendinţe în evoluţia turismului românesc 7
1.2 Locul şi rolul turismului montan în turismul intern şi internaţional 9
Capitolul II Mutaţii stucturale în activitatea turismului montan în anii 2000-2005 12
2.1 Modificări structurale în oferta turistică a turismului montan 12
2.1.1 Potenţialul natural şi antropic al turismului montan 13
2.1.2 Baza tehnico-materială a acestui tip de turism 22
2.2 Cuantificarea circulaţiei turistice din zona turismului montan 46
2.2.1 Complexitatea şi particularităţile cererii turistice din zona montană 48
2.2.2 Evoluţia indicatorilor circulaţiei turistice din zona montană 52
Capitolul III Analiza activităţii turistice din zona de practicare a turismului montan 71
3.1 Tendinţe în evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune din zona montană 71
3.2 Analiza eficienţei utilizării capacităţii de cazare în funcţiune 77
3.3 Corelaţia dintre capacitatea de cazare în funcţiune şi înnoptările din zona
montană 79
Capitolul IV Necesitatea dezvoltării turismului montan în contextul derulării
procesului de dezvoltare durabilă 82
4.1 Perspectivele dezvoltării turismului montan 84
4.2 Analiză SWOT în zona de derulare a turismului montan 92
4.3 Strategiile de promovare a produsului turistic din zona montană şi propuneri de
dezvoltare a acestuia 98
Concluzii 104
Anexa 1 114
Anexa 2 115
Anexa 3 116
Anexa 4 117
Anexa 5 118
Bibliografie 119
Capitolul I Turismul montan – destinaţie de bază a turismului românesc 7
1.1 Realităţi şi tendinţe în evoluţia turismului românesc 7
1.2 Locul şi rolul turismului montan în turismul intern şi internaţional 9
Capitolul II Mutaţii stucturale în activitatea turismului montan în anii 2000-2005 12
2.1 Modificări structurale în oferta turistică a turismului montan 12
2.1.1 Potenţialul natural şi antropic al turismului montan 13
2.1.2 Baza tehnico-materială a acestui tip de turism 22
2.2 Cuantificarea circulaţiei turistice din zona turismului montan 46
2.2.1 Complexitatea şi particularităţile cererii turistice din zona montană 48
2.2.2 Evoluţia indicatorilor circulaţiei turistice din zona montană 52
Capitolul III Analiza activităţii turistice din zona de practicare a turismului montan 71
3.1 Tendinţe în evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune din zona montană 71
3.2 Analiza eficienţei utilizării capacităţii de cazare în funcţiune 77
3.3 Corelaţia dintre capacitatea de cazare în funcţiune şi înnoptările din zona
montană 79
Capitolul IV Necesitatea dezvoltării turismului montan în contextul derulării
procesului de dezvoltare durabilă 82
4.1 Perspectivele dezvoltării turismului montan 84
4.2 Analiză SWOT în zona de derulare a turismului montan 92
4.3 Strategiile de promovare a produsului turistic din zona montană şi propuneri de
dezvoltare a acestuia 98
Concluzii 104
Anexa 1 114
Anexa 2 115
Anexa 3 116
Anexa 4 117
Anexa 5 118
Bibliografie 119
Prezentarea Zonei Turistice Colibita
Cuvânt înainte pag.3
Capitolul I Caracteristici Generale pag.4-8
1.1. Prezentarea zonei Colibiţa pag.4-7
1.2. Istoria locurilor pag.7-8
Capitolul II Potenţialul turistic natural pag.9-25
2.1.Potenţialul morfoturistic pag3-10
2.2.Drumeţii pag.10-15
2.3.Potenţialul climato turistic- caracteristicile bioclimatice pag.16-18
2.4.Potenţialul hidroenergetic pag.18-20
2.5.Potenţialul biogeografic pag.20-25
Capitolul III Potenţialul turistic antropic pag.26-30
3.1. Gospodăria pag.27
3.2. Portul popular pag.27-28
3.3. Ocupaţii şi meşteşuguri pag28-29
3.4. Biserica pag.30
3.5. Barajul pag.31
Capitolul IV Baza materială turistică pag31-36
4.1. Caracteristici generale pag.31-33
4.2. Căi şi mijloace de transport pag33-36
Capitolul V Circulaţia turistică pag.36-37
Capitolul VI Tipuri şi forme de turism pag.37-39
6.1. Turismul de sejur pag.37
6.2. Turismul de tranzit pag.38
6.3. Turismul de weekend pag.39
Capitolul VII Spre Piatra lui Orban pag 40-41
Concluzii şi perspective de dezvoltare pag.42
Bibliografie pag.43-44
Capitolul I Caracteristici Generale pag.4-8
1.1. Prezentarea zonei Colibiţa pag.4-7
1.2. Istoria locurilor pag.7-8
Capitolul II Potenţialul turistic natural pag.9-25
2.1.Potenţialul morfoturistic pag3-10
2.2.Drumeţii pag.10-15
2.3.Potenţialul climato turistic- caracteristicile bioclimatice pag.16-18
2.4.Potenţialul hidroenergetic pag.18-20
2.5.Potenţialul biogeografic pag.20-25
Capitolul III Potenţialul turistic antropic pag.26-30
3.1. Gospodăria pag.27
3.2. Portul popular pag.27-28
3.3. Ocupaţii şi meşteşuguri pag28-29
3.4. Biserica pag.30
3.5. Barajul pag.31
Capitolul IV Baza materială turistică pag31-36
4.1. Caracteristici generale pag.31-33
4.2. Căi şi mijloace de transport pag33-36
Capitolul V Circulaţia turistică pag.36-37
Capitolul VI Tipuri şi forme de turism pag.37-39
6.1. Turismul de sejur pag.37
6.2. Turismul de tranzit pag.38
6.3. Turismul de weekend pag.39
Capitolul VII Spre Piatra lui Orban pag 40-41
Concluzii şi perspective de dezvoltare pag.42
Bibliografie pag.43-44
E-Turismul in Romania - Studiu de Caz Clujul Virtual
Introducere 1
Capitolul I“România mereu surprinzătoare” 4
1.1 Date generale despre România 4
1.1.1 Mijloace de transport 6
1.1.2 Vizele turistice 6
1.1.3 Informaţii generale 7
1.2 Obiective turistice în România 8
1.2.1 Litoralul Mării Negre 8
1.2.2 Munţii Carpaţi 10
1.2.3 Delta Dunarii 12
1.2.4 Manastirile din Moldova 14
1.2.5 Statiuni balneoclimaterice 16
1.3 Cateva date statistice referitoare la capacitatile de cazare 18
Capitolul II Turismul si e-turismul in Uniunea Europeana 20
2.1 Uniunea Europeana-scurta prezentare 20
2.1.1 Aparitia Uniunii Europene 20
2.1.2 Obiectivele principale ale Uniunii Europene 21
2.1.3 Piata Unica Europeana – European Single Market 22
2.2 Turismul In Uniunea Europeana 23
2.2.1 Date si statistici ale turismului european 24
2.2.2 Intreprinderile mici si mijlocii din industria turismului 26
2.2.3 Turismul si protectia mediului 27
2.2.4 Turismul si transportul 28
2.2.5 Drepturile turistilor in Uniunea Europeana 29
2.2.6 Viitorul turismului european si mondial 30
2.3 E-turismul in Uniunea Europeana-o solutie fiabila 32
2.3.1 Premisele aparitiei e-turismului 36
2.3.2 Ce este e-turismul 40
2.3.3. Mtourism-ul –o solutie pentru turismul european 44
2.3.4 Accesul la Internet in Uniunea Europeana 48
2.3.5 Date statistice despre e-turismul in Uniunea Europeana 50
2.3.6 E-ticketing si E-booking in Uniunea Europeana 51
Capitolul III E-turismul in Romania 54
3.1 Cateva date statistice referitoare la utilizarea Internetului in Romania 55
3.2 Principalele site-uri ale agentiilor de turism 56
3.3 E-turismul in Cluj Napoca 59
3.3.1 Aeroportul international Cluj Napoca 59
3.3.2 Hotelurile din Cluj Napoca 61
3.3.3 Agentii de e-ticketing 61
3.3.4 Site-uri de promovare a Clujului 62
3.3.5 Clujul virtual-clujnapoca.ro 63
Capitolul IV Proiectul practic PinkCluj “Locul la care intodeauna visezi” 66
Capitolul V Concluzii şi propuneri 74
Bibliografie 77
Capitolul I“România mereu surprinzătoare” 4
1.1 Date generale despre România 4
1.1.1 Mijloace de transport 6
1.1.2 Vizele turistice 6
1.1.3 Informaţii generale 7
1.2 Obiective turistice în România 8
1.2.1 Litoralul Mării Negre 8
1.2.2 Munţii Carpaţi 10
1.2.3 Delta Dunarii 12
1.2.4 Manastirile din Moldova 14
1.2.5 Statiuni balneoclimaterice 16
1.3 Cateva date statistice referitoare la capacitatile de cazare 18
Capitolul II Turismul si e-turismul in Uniunea Europeana 20
2.1 Uniunea Europeana-scurta prezentare 20
2.1.1 Aparitia Uniunii Europene 20
2.1.2 Obiectivele principale ale Uniunii Europene 21
2.1.3 Piata Unica Europeana – European Single Market 22
2.2 Turismul In Uniunea Europeana 23
2.2.1 Date si statistici ale turismului european 24
2.2.2 Intreprinderile mici si mijlocii din industria turismului 26
2.2.3 Turismul si protectia mediului 27
2.2.4 Turismul si transportul 28
2.2.5 Drepturile turistilor in Uniunea Europeana 29
2.2.6 Viitorul turismului european si mondial 30
2.3 E-turismul in Uniunea Europeana-o solutie fiabila 32
2.3.1 Premisele aparitiei e-turismului 36
2.3.2 Ce este e-turismul 40
2.3.3. Mtourism-ul –o solutie pentru turismul european 44
2.3.4 Accesul la Internet in Uniunea Europeana 48
2.3.5 Date statistice despre e-turismul in Uniunea Europeana 50
2.3.6 E-ticketing si E-booking in Uniunea Europeana 51
Capitolul III E-turismul in Romania 54
3.1 Cateva date statistice referitoare la utilizarea Internetului in Romania 55
3.2 Principalele site-uri ale agentiilor de turism 56
3.3 E-turismul in Cluj Napoca 59
3.3.1 Aeroportul international Cluj Napoca 59
3.3.2 Hotelurile din Cluj Napoca 61
3.3.3 Agentii de e-ticketing 61
3.3.4 Site-uri de promovare a Clujului 62
3.3.5 Clujul virtual-clujnapoca.ro 63
Capitolul IV Proiectul practic PinkCluj “Locul la care intodeauna visezi” 66
Capitolul V Concluzii şi propuneri 74
Bibliografie 77
Evaluarea Diversitatii Ofertei de Agrement Turistic in Municipiul Chisinau
Introducere.3
Capitolul I. Agrementul turistic – parte componentă a ofertei turistice.7
1.1. Servicii de agreement – funcţii şi tipologie.7
1.2. Rolul agrementului în structura turismului naţional şi internaţional.15
Capitolul II. Evaluarea diversităţii ofertei de agreement turistic în municipiul Chişinău.22
2.1. Potenţialul turistic al municipiului Chişinău şi a suburbiilor sale.22
2.2. Structurile de primire turistică din Chişinău şi capacitatea lor de cazare.32
2.3. Analiza pieţei turistice – cererea şi oferta de agrement turistic.36
Capitolul III. Strategii şi direcţii de relansare a ofertei turistice în municipiul Chişinău.52
3.1. Organizaţii publice sau private de dezvoltare a turismului.52
3.2. Analiza turismului receptor şi emiţător în municipiul Chişinău.54
3.3. Itinerarii turistice.56
3.4. Direcţii de dezvoltare şi promovare a turismului în municipiul Chişinău.69
Concluzii şi recomandări.74
Bibliografie. .78
Anexe.80
Capitolul I. Agrementul turistic – parte componentă a ofertei turistice.7
1.1. Servicii de agreement – funcţii şi tipologie.7
1.2. Rolul agrementului în structura turismului naţional şi internaţional.15
Capitolul II. Evaluarea diversităţii ofertei de agreement turistic în municipiul Chişinău.22
2.1. Potenţialul turistic al municipiului Chişinău şi a suburbiilor sale.22
2.2. Structurile de primire turistică din Chişinău şi capacitatea lor de cazare.32
2.3. Analiza pieţei turistice – cererea şi oferta de agrement turistic.36
Capitolul III. Strategii şi direcţii de relansare a ofertei turistice în municipiul Chişinău.52
3.1. Organizaţii publice sau private de dezvoltare a turismului.52
3.2. Analiza turismului receptor şi emiţător în municipiul Chişinău.54
3.3. Itinerarii turistice.56
3.4. Direcţii de dezvoltare şi promovare a turismului în municipiul Chişinău.69
Concluzii şi recomandări.74
Bibliografie. .78
Anexe.80
Studiu de Caz privind Modul de Functionare a Hotelului Continental
CAP. I Prezentarea firmei de turism.
CAP.II Modelul de organizare şi conducere al firmelor de turism.
CAP. III Descrierea principalelor operaţiuni tehnice şi a circuitului documentelor din interiorul firmei de turism
CAP.IV Descrierea principalelor strategii de comercializare a produselor turistice şi modalităţi de promovare. CAP.V Operaţiunile şi instrumentele de plată utilizate de firma turistică
CAP.II Modelul de organizare şi conducere al firmelor de turism.
CAP. III Descrierea principalelor operaţiuni tehnice şi a circuitului documentelor din interiorul firmei de turism
CAP.IV Descrierea principalelor strategii de comercializare a produselor turistice şi modalităţi de promovare. CAP.V Operaţiunile şi instrumentele de plată utilizate de firma turistică
Potentialul Turistic al Judetului Braila
Introducere
Scopul şi metodele utilizate în realizarea lucrării de licenţă
Cap. I - Istoricul cercetărilor judeţului Brăila. Scurt istoric al judeţului Brăila
Cap. II – Elemente de favorabilitate ale cadrului natural în judeţul Brăila
II.1. Relieful
II.2. Clima
II.3. Reţeaua hidrografică
II.4. Vegetaţia şi fauna
II.5. Solul
Cap. III – Obiective turistice în judeţul Brăila
III.1. Rezervaţii şi monumente ale naturii
III.2. Staţiuni balneoclimaterice
III.3. Edificii religioase
III.4. Monumente istorice, arheologice şi de artă
III.5. Instituţii de cultură şi artă
III.6. Etnografie şi folclor
III.7. Zone de agrement
Cap. IV - Infrastructura care deserveşte turismul judeţului Brăila
IV.1. Unităţi de cazare şi capacităţi de cazare aferente
IV.2. Căi de acces
Cap. V - Fluxuri turistice
Concluzii
Bibliografie
Scopul şi metodele utilizate în realizarea lucrării de licenţă
Cap. I - Istoricul cercetărilor judeţului Brăila. Scurt istoric al judeţului Brăila
Cap. II – Elemente de favorabilitate ale cadrului natural în judeţul Brăila
II.1. Relieful
II.2. Clima
II.3. Reţeaua hidrografică
II.4. Vegetaţia şi fauna
II.5. Solul
Cap. III – Obiective turistice în judeţul Brăila
III.1. Rezervaţii şi monumente ale naturii
III.2. Staţiuni balneoclimaterice
III.3. Edificii religioase
III.4. Monumente istorice, arheologice şi de artă
III.5. Instituţii de cultură şi artă
III.6. Etnografie şi folclor
III.7. Zone de agrement
Cap. IV - Infrastructura care deserveşte turismul judeţului Brăila
IV.1. Unităţi de cazare şi capacităţi de cazare aferente
IV.2. Căi de acces
Cap. V - Fluxuri turistice
Concluzii
Bibliografie
Servicii Suplementare in Asigurarea Produsului Hotelier
Introducere .p3
Capitolul I. Abordări teoretice privind serviciile suplimentare in asigurarea produsului hotelier
1.1. Definirea serviciilor de cazare şi serviciilor suplimentare oferite in
unităţile de cazare p5
1.2. Rolul serviciilor suplimentare in industria de cazare p6
1.3. Clasificarea serviciilor suplimentare p10
Capitolul II. Modele a serviciilor suplimentare
2.1. Servicii de agrement-divertisment .p12
2.2. Servicii de desfăşurare a activităţilor de afaceri .p23
2.3. Alte servicii suplimentare .p28
Capitolul III.
Specificul serviciilor suplimentare oferite in unităţile de cazare in Republica Moldova . .p37
Concluzii.p43
Bibliografie.p44
Capitolul I. Abordări teoretice privind serviciile suplimentare in asigurarea produsului hotelier
1.1. Definirea serviciilor de cazare şi serviciilor suplimentare oferite in
unităţile de cazare p5
1.2. Rolul serviciilor suplimentare in industria de cazare p6
1.3. Clasificarea serviciilor suplimentare p10
Capitolul II. Modele a serviciilor suplimentare
2.1. Servicii de agrement-divertisment .p12
2.2. Servicii de desfăşurare a activităţilor de afaceri .p23
2.3. Alte servicii suplimentare .p28
Capitolul III.
Specificul serviciilor suplimentare oferite in unităţile de cazare in Republica Moldova . .p37
Concluzii.p43
Bibliografie.p44
Strategii si Politici de Marketing in Cazul Brandului Turistic Bucovina
CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE MARKETINGULUI ÎN TURISM 3
I.1. SPECIFICUL MARKETINGULUI SERVICIILOR 3
I.2. CONCEPTUL DE MARKETING TURISTIC. 6
I.3. PARTICULARITĂŢILE MARKETINGULUI ÎN TURISM 8
CAPITOLUL II BRANDUL ŞI PRODUSUL TURISTIC 12
II.1. BRANDUL ŞI PRODUSUL TURISTIC 12
II.2. CONCEPTUL DE PRODUS TURISTIC 19
II.3. PARTICULARITĂŢILE PRODUSULUI TURISTIC 25
II.4. TIPOLOGIA PRODUSELOR TURISTICE 30
II.5. CICLUL DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI TURISTIC 32
II.6. CICLUL DE INOVARE AL PRODUSULUI TURISTIC 33
II.7. STRATEGII DE MARKETING ÎN DOMENIUL PRODUSULUI TURISTIC 38
II.8. CREAREA DE NOI PRODUSE TURISTICE 41
CAPITOLUL III PROMOVAREA ÎN TURISM 45
III.1. PROMOVAREA TURISTICĂ – CONCEPT, PARTICULARITĂŢI ŞI OBIECTIVE 45
III.2. OBIECTIVELE POLITICII DE PROMOVARE 48
III.3. PUBLICITATEA ÎN TURISM 49
III.4. RELAŢIILE PUBLICE ÎN TURISM 52
III.5. MARKETINGUL DIRECT 58
III.6. FORŢA DE VÂNZARE ÎN TURISM 60
CAPITOLUL IV STRATEGII ŞI POLITICI DE MARKETING ÎN CAZUL BRANDULUI TURISTIC BUCOVINA ………………………………………………………………… 62
IV.1. BRANDUL BUCOVINA 62
IV. 2. ANALIZA SWOT A PRODUSULUI TURISTIC BUCOVINA 64
IV.3. POLITICA DE PREŢ 71
IV.4. POLITICA DE DISTRIBUŢIE 72
IV.5. POLITICA DE PROMOVARE A TURISMULUI BUCOVINEAN 72
BIBLIOGRAFIE 93
I.1. SPECIFICUL MARKETINGULUI SERVICIILOR 3
I.2. CONCEPTUL DE MARKETING TURISTIC. 6
I.3. PARTICULARITĂŢILE MARKETINGULUI ÎN TURISM 8
CAPITOLUL II BRANDUL ŞI PRODUSUL TURISTIC 12
II.1. BRANDUL ŞI PRODUSUL TURISTIC 12
II.2. CONCEPTUL DE PRODUS TURISTIC 19
II.3. PARTICULARITĂŢILE PRODUSULUI TURISTIC 25
II.4. TIPOLOGIA PRODUSELOR TURISTICE 30
II.5. CICLUL DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI TURISTIC 32
II.6. CICLUL DE INOVARE AL PRODUSULUI TURISTIC 33
II.7. STRATEGII DE MARKETING ÎN DOMENIUL PRODUSULUI TURISTIC 38
II.8. CREAREA DE NOI PRODUSE TURISTICE 41
CAPITOLUL III PROMOVAREA ÎN TURISM 45
III.1. PROMOVAREA TURISTICĂ – CONCEPT, PARTICULARITĂŢI ŞI OBIECTIVE 45
III.2. OBIECTIVELE POLITICII DE PROMOVARE 48
III.3. PUBLICITATEA ÎN TURISM 49
III.4. RELAŢIILE PUBLICE ÎN TURISM 52
III.5. MARKETINGUL DIRECT 58
III.6. FORŢA DE VÂNZARE ÎN TURISM 60
CAPITOLUL IV STRATEGII ŞI POLITICI DE MARKETING ÎN CAZUL BRANDULUI TURISTIC BUCOVINA ………………………………………………………………… 62
IV.1. BRANDUL BUCOVINA 62
IV. 2. ANALIZA SWOT A PRODUSULUI TURISTIC BUCOVINA 64
IV.3. POLITICA DE PREŢ 71
IV.4. POLITICA DE DISTRIBUŢIE 72
IV.5. POLITICA DE PROMOVARE A TURISMULUI BUCOVINEAN 72
BIBLIOGRAFIE 93
Strategii de Atenuare a Sezonalitatii Produsului Turistic pe Exemplul Firmei SC Inter-Tour SRL Bacau
MOTIVAŢIE 5
CAPITOLUL I 6
PRODUSUL TURISTIC 6
I.1. DEFINIREA PRODUSULUI TURISTIC 6
I.2. CLASIFICAREA PRODUSULUI TURISTIC 10
I.3. CICLUL DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI TURISTIC 11
CAPITOLUL II 15
STRATEGII DE MARKETING APLICATE ÎN TURISM 15
II.1.STRATEGII DE PRODUS ÎN TURISM 15
II.2. STRATEGII DE PREŢ ALE PRODUSULUI TURISTIC 18
II.3. STRATEGII DE PROMOVARE ALE PRODUSULUI TURISTIC 21
II.4.STRATEGII DE DISTRIBUŢIE ALE PRODUSULUI TURISTIC 25
CAPITOLUL III 30
SEZONALITATEA TURISTICĂ 30
III.1. VARIAŢII SEZONIERE ÎN TURISM 30
III.2. CICLURILE SEZONIERE DIN TURISM 34
III.3. CONSECINŢELE FACTORILOR DE SEZONALITATE 39
III.4. MĂSURAREA SEZONALITĂŢII 42
III.5. TENDINŢE 43
CAPITOLUL IV 45
PREZENTAREA FIRMEI S.C. INTER-TOUR S.R.L. BACĂU 45
IV.1. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI 45
IV.2. SITUAŢIA FINANCIARĂ 49
IV.3. OFERTA PRODUSELOR TURISTICE 51
IV.4. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE 54
IV.5. ACTIVITATEA DIN EXTRASEZON 56
IV.6. METODE DE MĂSURARE A SEZONALITĂŢII 60
CONCLUZII 68
ANEXE
CAPITOLUL I 6
PRODUSUL TURISTIC 6
I.1. DEFINIREA PRODUSULUI TURISTIC 6
I.2. CLASIFICAREA PRODUSULUI TURISTIC 10
I.3. CICLUL DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI TURISTIC 11
CAPITOLUL II 15
STRATEGII DE MARKETING APLICATE ÎN TURISM 15
II.1.STRATEGII DE PRODUS ÎN TURISM 15
II.2. STRATEGII DE PREŢ ALE PRODUSULUI TURISTIC 18
II.3. STRATEGII DE PROMOVARE ALE PRODUSULUI TURISTIC 21
II.4.STRATEGII DE DISTRIBUŢIE ALE PRODUSULUI TURISTIC 25
CAPITOLUL III 30
SEZONALITATEA TURISTICĂ 30
III.1. VARIAŢII SEZONIERE ÎN TURISM 30
III.2. CICLURILE SEZONIERE DIN TURISM 34
III.3. CONSECINŢELE FACTORILOR DE SEZONALITATE 39
III.4. MĂSURAREA SEZONALITĂŢII 42
III.5. TENDINŢE 43
CAPITOLUL IV 45
PREZENTAREA FIRMEI S.C. INTER-TOUR S.R.L. BACĂU 45
IV.1. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI 45
IV.2. SITUAŢIA FINANCIARĂ 49
IV.3. OFERTA PRODUSELOR TURISTICE 51
IV.4. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE 54
IV.5. ACTIVITATEA DIN EXTRASEZON 56
IV.6. METODE DE MĂSURARE A SEZONALITĂŢII 60
CONCLUZII 68
ANEXE
Mijloace si Modalitati de Plata in Turism
Introducere.pag.3
Capitolu I Cecul de călătorie.pag.4
1.1.Tipuri de cecuri . .pag.12
1.2.Mecanismul derulării plăţilor prin cec.Riscuri.pag.15
1.3.Mecanismul derulării plăţi prin cec de călătorie.pag.17
Capitolu II Cardul.pag.19
2.1.Prezentarea cărţii de plată.pag.19
2.1.1.Clasificare.pag.20
2.2.Coduri,simboluri,documente şi trăsături specifice card-urilor.pag.25
2.2.1.Trăsături specifice de recunoastere a unei cărţi de credit.pag.28
2.2.2.Utilizarea cardului si a PIN-ului.pag.30
2.2.3.Utilizarea contului de business card.pag.31
2.3.Procedura corectă de acceptare a card-ului.pag.36
2.4.Decontarea tranzacţiei.pag.42
Capitolu III Modele de card-uri internaţionale.pag.45
3.1.Cardul BCR VISA INTERNATIONAL.pag.45
3.1.1.Prezentarea card-ului.pag.45
3.1.2.Condiţii de emitere a card-ului.pag.46
3.1.3.Organizarea activităţii şi tehnica de lucru.pag.48
3.1.4.Prelucrarea formularelor.pag.49
3.1.5.Eliberarea card-ului.pag.51
3.2.Cardul AMERICAN EXPRES INTERNATIONAL.pag.52
3.2.1.Istoricul apariţiei card-ului.pag.52
3.2.2.Avantajele acceptării card-ului ca mijloc de plată.pag.53
3.2.3.Cardul AMERICAN EXPRES SI TURISMUL DE AFACERI.pag.54
3.3.Nota de plată.pag.56
3.3.1.Scop şi utilizare.pag.56
3.4.Cardul “NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM”.pag.57
3.4.1.Modalităţi de plată in cardul “NOUVELLES FRONTIERES
SIMPATURISM”.pag.57
Capitolu IV Voucher – ul.pag.59
4.1.Fazele de valabilitate ale voucher-urilor.pag.61
4.1.1.Emisia voucher-ului.pag.61
4.1.2.Onorarea voucher-ului.pag62.
4.1.3.Prezentarea la plată.pag.63
4.1.4.Plata voucher-urilor.pag.63
4.2.Clasificarea voucher-urilor.pag.63
Bibliografie.pag.66
Capitolu I Cecul de călătorie.pag.4
1.1.Tipuri de cecuri . .pag.12
1.2.Mecanismul derulării plăţilor prin cec.Riscuri.pag.15
1.3.Mecanismul derulării plăţi prin cec de călătorie.pag.17
Capitolu II Cardul.pag.19
2.1.Prezentarea cărţii de plată.pag.19
2.1.1.Clasificare.pag.20
2.2.Coduri,simboluri,documente şi trăsături specifice card-urilor.pag.25
2.2.1.Trăsături specifice de recunoastere a unei cărţi de credit.pag.28
2.2.2.Utilizarea cardului si a PIN-ului.pag.30
2.2.3.Utilizarea contului de business card.pag.31
2.3.Procedura corectă de acceptare a card-ului.pag.36
2.4.Decontarea tranzacţiei.pag.42
Capitolu III Modele de card-uri internaţionale.pag.45
3.1.Cardul BCR VISA INTERNATIONAL.pag.45
3.1.1.Prezentarea card-ului.pag.45
3.1.2.Condiţii de emitere a card-ului.pag.46
3.1.3.Organizarea activităţii şi tehnica de lucru.pag.48
3.1.4.Prelucrarea formularelor.pag.49
3.1.5.Eliberarea card-ului.pag.51
3.2.Cardul AMERICAN EXPRES INTERNATIONAL.pag.52
3.2.1.Istoricul apariţiei card-ului.pag.52
3.2.2.Avantajele acceptării card-ului ca mijloc de plată.pag.53
3.2.3.Cardul AMERICAN EXPRES SI TURISMUL DE AFACERI.pag.54
3.3.Nota de plată.pag.56
3.3.1.Scop şi utilizare.pag.56
3.4.Cardul “NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM”.pag.57
3.4.1.Modalităţi de plată in cardul “NOUVELLES FRONTIERES
SIMPATURISM”.pag.57
Capitolu IV Voucher – ul.pag.59
4.1.Fazele de valabilitate ale voucher-urilor.pag.61
4.1.1.Emisia voucher-ului.pag.61
4.1.2.Onorarea voucher-ului.pag62.
4.1.3.Prezentarea la plată.pag.63
4.1.4.Plata voucher-urilor.pag.63
4.2.Clasificarea voucher-urilor.pag.63
Bibliografie.pag.66
Turismul si Ocuparea Fortei de Munca
Introducere 2
CAPITOLUL. 1 Turismul – conţinut, evoluţie şi rol în ocuparea forţei de muncă 4
1.1. Scurt istoric al apariţiei turismului 4
1.2. Factorii ce au dus la apariţia turismului 7
1.2.1 Explozia demografică 7
1.2.2 Explozia urbană 7
1.2.3. Dezvoltarea căilor şi mijloacelor de transport 7
1.2.4 Creşterea economică 8
1.3. Rolul economic al turismului 9
1.4. Rolul social şi particularităţi ale muncii în turism 12
1.5. Evoluţia şi structura pieţei muncii în turism 15
1.6. Turismul – mobilizator al forţei de muncă 17
1.7. Calitatea serviciilor şi a personalului din turism 18
CAPITOLUL 2. Analiza evoluţiei, structurii şi eficienţei ocupării forţei de muncă în turism 22
2.1. Evoluţia populaţiei ocupate în turism 22
2.2. Evoluţia productivităţii muncii din turism 30
2.2.1. Dinamica productivităţii muncii 31
2.2.2 Analiza comparativă a nivelului productivităţii muncii şi a câştigului salarial real mediu net lunar din Hoteluri şi restaurante 34
2.2.3. Determinarea relaţiei dintre productivitatea medie a muncii şi gradul de înzestrare tehnică a acesteia 38
CAPITOLUL 3. Perspectivele ocupării forţei de muncă din turism pentru perioada 2008-2010 40
3.1. Tendinţe ale personalului ocupat în Hoteluri şi restaurante 40
3.1.1. Previziunea produsului intern brut în Hoteluri şi restaurante pentru perioada 2008-2010 41
3.1.2. Previziunea productivităţii muncii în Hoteluri şi restaurante pentru perioada 2008-2010 41
3.1.3. Previziunea populaţiei ocupate în Hoteluri şi restaurante pentru perioada 2008-2010 42
3.2. Recomandări pentru creşterea productivităţii muncii în turism 43
Concluzii 48
Bibliografie 50
Anexe 52
CAPITOLUL. 1 Turismul – conţinut, evoluţie şi rol în ocuparea forţei de muncă 4
1.1. Scurt istoric al apariţiei turismului 4
1.2. Factorii ce au dus la apariţia turismului 7
1.2.1 Explozia demografică 7
1.2.2 Explozia urbană 7
1.2.3. Dezvoltarea căilor şi mijloacelor de transport 7
1.2.4 Creşterea economică 8
1.3. Rolul economic al turismului 9
1.4. Rolul social şi particularităţi ale muncii în turism 12
1.5. Evoluţia şi structura pieţei muncii în turism 15
1.6. Turismul – mobilizator al forţei de muncă 17
1.7. Calitatea serviciilor şi a personalului din turism 18
CAPITOLUL 2. Analiza evoluţiei, structurii şi eficienţei ocupării forţei de muncă în turism 22
2.1. Evoluţia populaţiei ocupate în turism 22
2.2. Evoluţia productivităţii muncii din turism 30
2.2.1. Dinamica productivităţii muncii 31
2.2.2 Analiza comparativă a nivelului productivităţii muncii şi a câştigului salarial real mediu net lunar din Hoteluri şi restaurante 34
2.2.3. Determinarea relaţiei dintre productivitatea medie a muncii şi gradul de înzestrare tehnică a acesteia 38
CAPITOLUL 3. Perspectivele ocupării forţei de muncă din turism pentru perioada 2008-2010 40
3.1. Tendinţe ale personalului ocupat în Hoteluri şi restaurante 40
3.1.1. Previziunea produsului intern brut în Hoteluri şi restaurante pentru perioada 2008-2010 41
3.1.2. Previziunea productivităţii muncii în Hoteluri şi restaurante pentru perioada 2008-2010 41
3.1.3. Previziunea populaţiei ocupate în Hoteluri şi restaurante pentru perioada 2008-2010 42
3.2. Recomandări pentru creşterea productivităţii muncii în turism 43
Concluzii 48
Bibliografie 50
Anexe 52
Aspecte Privind Mixul de Marketing al unui Hotel - Studiu de Caz un Hotel din Constanta
INTRODUCERE.3
Cap.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA DE MARKETING ÎN TURISM
1.1 Conţinutul şi rolul serviciilor turistice.4
1.2 Rolul şi importanţa marketingului în domeniul derviciilor turistice.15
Cap.2 MIX-UL DE MARKETING ÎN TURISM.19
2.1 Conceptul de mx de marketing în turism.19
2.2 Structura mix-ului de marketing turistic.20
2.2.1 Politica de produs.20
2.2.1.1 Conceptul de produs turistic şi politică de produs.20
2.2.1.2 Ciclul de viaţă al produselor turistice.23
2.2.1.3 Alternative strategice în politica de produs.28
2.2.2 Politica de preţ.30
2.2.2.1 Conceptul de politică de preţ în turism.32
2.2.2.2 Strategii de preţ.35
2.2.3 Politica de distribuţie.40
2.2.3.1 Conceptul de distribuţie şi rolul distribuţiei în turism.40
2.2.3.2 Canale de distribuţie şi tipologia intermediarilor.42
2.2.3.3 Strategii de distribuţie în turism.47
2.2.4 Politica de promovare.48
2.2.4.1 Instrumentele mix-ului promoţional.49
2.2.4.2 Strategii de promovare.57
Cap.3 PREZENTAREA GENERALĂ A HOTELULUI MARIA CONSTANŢA.58
3.1 Prezentarea generală a societăţii.58
3.2 Evoluţia capitalului social şi prezentarea principalelor componente ale bilanţului.59
3.3 Prezentarea generală a hotelului MARIA.61
3.3.1 Structura organizatorică a hotelului MARIA Constanţa.62
Cap.4 MIX-UL DE MARKETING SPECIFIC HOTELULUI MARIA CONSTANŢA.65
4.1 Politica de produs a hotelului MARIA Constanţa.65
4.1.1 Poziţionarea produselor turistice oferite de hotelul MARIA.69
4.1.2 Strategii de marketing în domeniul produsului turistic la hotelul MARIA.70
4.2 Politica de preţuri şi tarife specifică hotelului MARIA.71
4.2.1 Metode de stabilire a preţurilor şi tarifelor la hotelul MARIA.73
4.2.1.1 Stabilirea tarifului de cazare.73
4.2.1.2 Tehnici de stabilire a preţurilor serviciilor de alimentaţie.75
4.2.2 Strategii de preţuri şi tarife adoptate de hotelul MARIA.76
4.3 Politica de distribuţie.78
4.3.1 Asigurarea accesului la produsul turistic.78
4.3.2 Distribuţia produsului turistic.79
4.3.3 Variante strategice utilizate în distribuţia produselor turistice.81
4.4 Politica de promovare.83
4.4.1 Identificarea şi analiza publicului-ţintă.83
4.4.2 Obiectivele promovării hotelului MARIA.84
4.4.3 Mix-ul promoţional.84
CONCLUZII.89
ANEXE
Lista figurilor cuprinse în lucrare.96
Lista tabelelor cuprinse în lucrare.97
Lista anexelor.98
BIBLIOGRAFIE.99
Cap.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA DE MARKETING ÎN TURISM
1.1 Conţinutul şi rolul serviciilor turistice.4
1.2 Rolul şi importanţa marketingului în domeniul derviciilor turistice.15
Cap.2 MIX-UL DE MARKETING ÎN TURISM.19
2.1 Conceptul de mx de marketing în turism.19
2.2 Structura mix-ului de marketing turistic.20
2.2.1 Politica de produs.20
2.2.1.1 Conceptul de produs turistic şi politică de produs.20
2.2.1.2 Ciclul de viaţă al produselor turistice.23
2.2.1.3 Alternative strategice în politica de produs.28
2.2.2 Politica de preţ.30
2.2.2.1 Conceptul de politică de preţ în turism.32
2.2.2.2 Strategii de preţ.35
2.2.3 Politica de distribuţie.40
2.2.3.1 Conceptul de distribuţie şi rolul distribuţiei în turism.40
2.2.3.2 Canale de distribuţie şi tipologia intermediarilor.42
2.2.3.3 Strategii de distribuţie în turism.47
2.2.4 Politica de promovare.48
2.2.4.1 Instrumentele mix-ului promoţional.49
2.2.4.2 Strategii de promovare.57
Cap.3 PREZENTAREA GENERALĂ A HOTELULUI MARIA CONSTANŢA.58
3.1 Prezentarea generală a societăţii.58
3.2 Evoluţia capitalului social şi prezentarea principalelor componente ale bilanţului.59
3.3 Prezentarea generală a hotelului MARIA.61
3.3.1 Structura organizatorică a hotelului MARIA Constanţa.62
Cap.4 MIX-UL DE MARKETING SPECIFIC HOTELULUI MARIA CONSTANŢA.65
4.1 Politica de produs a hotelului MARIA Constanţa.65
4.1.1 Poziţionarea produselor turistice oferite de hotelul MARIA.69
4.1.2 Strategii de marketing în domeniul produsului turistic la hotelul MARIA.70
4.2 Politica de preţuri şi tarife specifică hotelului MARIA.71
4.2.1 Metode de stabilire a preţurilor şi tarifelor la hotelul MARIA.73
4.2.1.1 Stabilirea tarifului de cazare.73
4.2.1.2 Tehnici de stabilire a preţurilor serviciilor de alimentaţie.75
4.2.2 Strategii de preţuri şi tarife adoptate de hotelul MARIA.76
4.3 Politica de distribuţie.78
4.3.1 Asigurarea accesului la produsul turistic.78
4.3.2 Distribuţia produsului turistic.79
4.3.3 Variante strategice utilizate în distribuţia produselor turistice.81
4.4 Politica de promovare.83
4.4.1 Identificarea şi analiza publicului-ţintă.83
4.4.2 Obiectivele promovării hotelului MARIA.84
4.4.3 Mix-ul promoţional.84
CONCLUZII.89
ANEXE
Lista figurilor cuprinse în lucrare.96
Lista tabelelor cuprinse în lucrare.97
Lista anexelor.98
BIBLIOGRAFIE.99
Locul si Rolul Turismului International in Grecia Posibilitati de Dezvoltare a Relatiilor Turistice Greco-Romane
CAPITOLUL I Rolul si locul turismului în economia mondială. pag 4
1.1. Scurtă introducere. pag 5
1.2. Rolul şi locul turismului în geografia economică mondială. pag 5
1.3. Evoluţia turismului european
receptor şi emiţător în perioada 1990-2007. pag 6
1.4. Tendinţele turismului în 2009 şi criza financiară. pag 11
CAPITOLUL II Date Generale . pag 15
2.1. Geografia Greciei . pag 16
2.2. Scurt istoric al Greciei. pag 17
2.3. Demografie. pag 18
2.4. Elemente de economie a Greciei.pag 20
2.5. Alţi indicatori economici. pag 22
CAPITOLUL III Turismul Greciei. pag 23
3.1. Scurt istoric al turismului in Grecia. pag 24
3.2. Turismul în Grecia. pag 25
3.2.1. Grecia continentală. pag 27
3.2.2. Grecia insulară.pag 53
3.2.3. Hoteluri in Grecia.pag 69
3.2.4. Statiuni balneo-terapeutice.pag 70
3.2.5. Turismul în afara sezonului de vară. pag 74
CAPITOLUL IV Relaţiile Greciei cu România. pag 76
4.1. Istoria Grecilor în România. pag 77
4.2. Relaţii economice bilaterale. pag 80
4.2.1. Structura schimburilor comerciale în 2008. pag 80
4.2.2. Cooperarea economică. pag 81
4.2.3. Principalele acţiuni iniţiate în 2009
pentru dezvoltarea relaţiilor economice. pag 83
4.2.4. Relaţiile turistice bilaterale. pag 84
CONCLUZII. pag 88
Bibliografie. pag 92
Anexe. pag 95
1.1. Scurtă introducere. pag 5
1.2. Rolul şi locul turismului în geografia economică mondială. pag 5
1.3. Evoluţia turismului european
receptor şi emiţător în perioada 1990-2007. pag 6
1.4. Tendinţele turismului în 2009 şi criza financiară. pag 11
CAPITOLUL II Date Generale . pag 15
2.1. Geografia Greciei . pag 16
2.2. Scurt istoric al Greciei. pag 17
2.3. Demografie. pag 18
2.4. Elemente de economie a Greciei.pag 20
2.5. Alţi indicatori economici. pag 22
CAPITOLUL III Turismul Greciei. pag 23
3.1. Scurt istoric al turismului in Grecia. pag 24
3.2. Turismul în Grecia. pag 25
3.2.1. Grecia continentală. pag 27
3.2.2. Grecia insulară.pag 53
3.2.3. Hoteluri in Grecia.pag 69
3.2.4. Statiuni balneo-terapeutice.pag 70
3.2.5. Turismul în afara sezonului de vară. pag 74
CAPITOLUL IV Relaţiile Greciei cu România. pag 76
4.1. Istoria Grecilor în România. pag 77
4.2. Relaţii economice bilaterale. pag 80
4.2.1. Structura schimburilor comerciale în 2008. pag 80
4.2.2. Cooperarea economică. pag 81
4.2.3. Principalele acţiuni iniţiate în 2009
pentru dezvoltarea relaţiilor economice. pag 83
4.2.4. Relaţiile turistice bilaterale. pag 84
CONCLUZII. pag 88
Bibliografie. pag 92
Anexe. pag 95
Romania in Cadrul Pietei Turistice Italiene
Prezentare.4
CAP. I INTRODUCERE ÎN TURISMUL INTERNAŢIONAL.5
1.1. Parametrii economici şi starea de fapt.5
1.2. Atracţiile turistice ale României.8
1.2.1. Ce oferă în prezent România.8
1.2.2. Staţiuni în România- principalele atracţii turistice.10
1.2.3. România şi ţările concurente:gradul de competitivitate.15 t 1.2.4. Calitatea destinaţiilor competitive.16
CAP. II STUDIU DE CAZ – ROMÂNIA, CA POTENŢIAL TURISTIC PENTRU PIAŢA ITALIANĂ.17
2.1. Profilul pieţei turistice italiene.17
2.2. Piaţa italiană de turism.21
2.2.1. Ţara.21
2.2.2. Populaţia.21
2.2.3. Oraşele.22
2.2.4. Economia.22
2.3. Călătoriile în exteriorul Italiei şi poziţia pe piaţa de turism deţinută de România.23
2.3.1 Volumul turistic italian extern.23
2.3.2. Destinaţii externe şi poziţia pe piaţa de turism.24
2.3.3. Poziţia României pe piaţa italiană de turism.25
2.3.4. Propuneri pentru destinaţii externe.25
2.4. Caracterizarea destinaţiilor de vacanţă externe.27
2.4.1. Tipul de vacanţă.27
2.4.2. Mijloace de transport.28
2.4.3. Tipuri de cazare.29
2.4.4. Organizarea călătoriei.30
2.4.5. Folosirea Internetului.31
2.4.6. Modul de informare.32
2.4.7. Cheltuieli de călătorie.33
2.4.8. Caracteristici socio-demografice ale vilegiaturiştilor italieni .34
2.4.9. Surse de piaţă locale.36
2.5. Călătorii organizate către România şi alte destinaţii competitive.37
2.5.1. Volumul călătoriilor.38
2.5.2. Scopul călătoriilor.38
2.5.3. Caracterizarea vacanţelor.38
2.5.4. Mijloace de transport.39
2.5.5. Confortul preferat.40
2.5.6. Organizarea călătoriei.41
2.5.7. Folosirea Internetului.42
2.5.8. Surse de informare.43
2.5.9. Cheltuieli de călătorie.44
CAP.III IMAGINEA ROMÂNIEI PE PIAŢA ITALIANĂ DE TURISM.45
3.1. Potenţialul interes pe piaţa internaţională de turism.45
3.2. Cei mai renumiţi operatori de turism din Italia.49
CAP. I V TURISMUL MEDICAL- O PROVOCARE .53
4.1. Stomatologia, motorul de creştere al turismului medical .55
CAP. V MARKETING: ROMÂNIA ÎN MASS-MEDIA STRĂINĂ .57
5.1. Promovarea atracţiilor turistice ale României în străinătate .57
g .5.2. Grafice privind imaginea turistică a României şi a ţărilor învecinate în presa nstrăină.62
5.3. Strategii pentru vânzarea călătoriilor.66 1 g
5.3.1. Strategia de specializare.66
5.3.2. Strategia generalistă.67
5.4. Metoda pentru studiul populaţiei.69
CAP. VI CONCLUZII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI INTERNAŢIONAL DIN ROMÂNIA.79
BIBLIOGRAFIE.83
Turismul Balnear in Romania
Introducere.pag 5
CAPITOLUL I TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA.pag 7
1.1 Aspecte generale privind turismul balnear- turismul de sănătate.pag 7
1.1.1. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turismului balnear.pag 7
1.2 Particularităţi ale turismului balnear.pag 10
1.3 Aspecte ale cererii si motivaţiei turistice în turismul balnear.pag 13
1.3.1. Factori favorabili ai dezvoltarii turismului balnear.pag 13
1.3.2. Relaţia turismului balnear cu celelalte forme de turism.pag 19
1.4. Protecţia mediului şi turismul balnear.pag 25
CAPITOLUL II FACTORI TERAPEUTICI NATURALI DIN STAŢIUNILE BALNEOCLIMATERICE DIN ROMÂNIA .pag 31
2.1. Climatul si bioclimatul României. Climatoterapia.pag 34
2.2. Apele minerale terapeutice din România.pag 35
2.3. Nămolurile terapeutice sau peloidoterapia.pag 41
2.4. Gazele mofetariene.pag 43
2.5. Principalele staţiuni balneoclimaterice de interes naţional.pag 43
CAPITOLUL III ANALIZA TURISMULUI BALNEAR ÎN JUDEŢUL VÂLCEA.pag 50
3.1. Descrierea judeţului Vâlcea.pag 50
3.2. Începuturile turismului balnear în judeţul Vâlcea.pag 53
3.3. Factori de cura balneară esistenti în judeţul Vâlcea.pag 56
3.3.1. Tratament curativ şi de recuperare.pag 57
3.3.2. Legătura între turismul balnear şi turismul activ.pag 60
3.4. Prezentarea staţiunilor balneare de mare inters din judeţul Vâlcea.pag 61
3.4.1. Călimăneşti – Căciulata .pag 61
3.4.2. Băile Olăneşti.pag 62
3.4.3. Băile Govora.pag 64
3.4.4. Voineasa.pag 65
3.4.5. Ocnele Mari.pag 67
3.5. Baza tecnico-materială presenta în staţiuni.pag 67
CAPITOLUL IV PROMOVAREA TURISMULUI BALNEAR ÎN JUDEŢUL VÂLCEA.pag 73
4.1. Modalităţi de promovare a turismului în judeţul Vâlcea.pag 73
4.2. Modalitaţi de promovare a turismului balnear din judeţul Vâlcea.pag 79
4.3. Analizza S.W.O.T. a turismului din judeţul Vâlcea.pag 83
CONCLUZII ŞI PROPUNERI.pag 88
BIBLIOGRAFIE.pag 91
ANEXE.pag 93
CAPITOLUL I TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA.pag 7
1.1 Aspecte generale privind turismul balnear- turismul de sănătate.pag 7
1.1.1. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turismului balnear.pag 7
1.2 Particularităţi ale turismului balnear.pag 10
1.3 Aspecte ale cererii si motivaţiei turistice în turismul balnear.pag 13
1.3.1. Factori favorabili ai dezvoltarii turismului balnear.pag 13
1.3.2. Relaţia turismului balnear cu celelalte forme de turism.pag 19
1.4. Protecţia mediului şi turismul balnear.pag 25
CAPITOLUL II FACTORI TERAPEUTICI NATURALI DIN STAŢIUNILE BALNEOCLIMATERICE DIN ROMÂNIA .pag 31
2.1. Climatul si bioclimatul României. Climatoterapia.pag 34
2.2. Apele minerale terapeutice din România.pag 35
2.3. Nămolurile terapeutice sau peloidoterapia.pag 41
2.4. Gazele mofetariene.pag 43
2.5. Principalele staţiuni balneoclimaterice de interes naţional.pag 43
CAPITOLUL III ANALIZA TURISMULUI BALNEAR ÎN JUDEŢUL VÂLCEA.pag 50
3.1. Descrierea judeţului Vâlcea.pag 50
3.2. Începuturile turismului balnear în judeţul Vâlcea.pag 53
3.3. Factori de cura balneară esistenti în judeţul Vâlcea.pag 56
3.3.1. Tratament curativ şi de recuperare.pag 57
3.3.2. Legătura între turismul balnear şi turismul activ.pag 60
3.4. Prezentarea staţiunilor balneare de mare inters din judeţul Vâlcea.pag 61
3.4.1. Călimăneşti – Căciulata .pag 61
3.4.2. Băile Olăneşti.pag 62
3.4.3. Băile Govora.pag 64
3.4.4. Voineasa.pag 65
3.4.5. Ocnele Mari.pag 67
3.5. Baza tecnico-materială presenta în staţiuni.pag 67
CAPITOLUL IV PROMOVAREA TURISMULUI BALNEAR ÎN JUDEŢUL VÂLCEA.pag 73
4.1. Modalităţi de promovare a turismului în judeţul Vâlcea.pag 73
4.2. Modalitaţi de promovare a turismului balnear din judeţul Vâlcea.pag 79
4.3. Analizza S.W.O.T. a turismului din judeţul Vâlcea.pag 83
CONCLUZII ŞI PROPUNERI.pag 88
BIBLIOGRAFIE.pag 91
ANEXE.pag 93
Locul si Rolul Agentiilor de Turism pe Piata Turistica Locala Studiu de Caz SC
Capitolul I. INTRODUCERE 1
I.1. Apariţia călătoriilor şi a turismului 1
I.2. Înfiinţarea Organizaţiei Mondiale a Turismului 5
Capitolul II. TURISMUL – RAMURĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE 10
II. 1. Turism: definiţie, forme 10
II. 2. România şi turismul 15
II. 3. Dimensiunile fenomenului turistic în România 21
Capitolul III. COMPONENTELE PIEŢEI TURISTICE 24
III. 1. Produsul turistic 24
III. 2. Agenţii economici din turism 29
Capitolul IV. ÎNFIINŢAREA AGENŢIEI DE TURISM
SFARA TOURS 34
IV. 1. Decizia de înfiinţare a agenţiei de turism Sfara Tours 34
IV. 2. Înfiinţarea agenţiei de turism 37
IV. 3. Micromediul de marketing 39
Capitolul V. EVALUAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM 53
V. 1. Tipuri de contracte 53
V. 2. Politicile adoptate de agenţie 57
V. 3. Comportamentul consumatorului 62
V. 4. Evaluarea activităţii agenţiei 66
Anexe
Bibliografie
I.1. Apariţia călătoriilor şi a turismului 1
I.2. Înfiinţarea Organizaţiei Mondiale a Turismului 5
Capitolul II. TURISMUL – RAMURĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE 10
II. 1. Turism: definiţie, forme 10
II. 2. România şi turismul 15
II. 3. Dimensiunile fenomenului turistic în România 21
Capitolul III. COMPONENTELE PIEŢEI TURISTICE 24
III. 1. Produsul turistic 24
III. 2. Agenţii economici din turism 29
Capitolul IV. ÎNFIINŢAREA AGENŢIEI DE TURISM
SFARA TOURS 34
IV. 1. Decizia de înfiinţare a agenţiei de turism Sfara Tours 34
IV. 2. Înfiinţarea agenţiei de turism 37
IV. 3. Micromediul de marketing 39
Capitolul V. EVALUAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM 53
V. 1. Tipuri de contracte 53
V. 2. Politicile adoptate de agenţie 57
V. 3. Comportamentul consumatorului 62
V. 4. Evaluarea activităţii agenţiei 66
Anexe
Bibliografie
Televiziunea si Trairea prin Procura
CUPRINS 1
Introducere 3
CAPITOLUL I 5
LUMEA TELEVIZUALULUI 5
1. Caracteristicile mesajului audiovizual 5
1.1. Cantitatea mesajului televizat. 6
1.2. Capacitatea de acoperire. 6
1.3. Forţa de penetrare. 7
1.4. Viteza de transmitere. 8
2. Impactul mesajului audiovizual 9
3. Funcţiile televiziunii 11
a) Funcţia de informare. 11
b) Funcţia de socializare (educativă). 12
c) Funcţia de divertisment 15
d) Funcţia de liant social 16
e) Funcţia de întărire a normelor sociale (de coeziune) 16
f) Funcţia de a conferi status. 17
4. Disfuncţiile televiziunii 17
a) Efemeritatea mesajului 18
b) Cronofagia 19
c) Efectele vizionării excesive 19
d) Scăderea nivelului cultural 20
e) Fenomenul manipulării 21
CAPITOLUL II 22
EFECTELE COMUNICĂRII TV ASUPRA MINŢII UMANE 22
1. Modelarea subconştientului 22
1.1. Captivarea atenţiei 23
1.2. Scăderea capacităţii de concentrare 24
1.3. Crearea unei atitudini mentale pasive. 24
2. Influenţa hipnotică asupra minţii 25
2.1 Cauza declanşării fenomenului hipnotic 26
2.2 Caracteristicile stării hipnotice 27
3. Dependenţa de televizor 29
3.1 Şapte criterii ale diagnosticării dependenţei 30
3.2 Mecanisme psihologice care explică apariţia dependenţei de televizor 33
3.3 Tipurile de dependenţă 34
3.4. Consecinţa dependenţei la tineri 37
1. ,,Realitatea” TV 41
1.1. Timpul ,,realităţii” TV 42
1.2. Coordonatele psihoterapeutice ale ,,realităţii” TV 44
1.3. Atitudinile şi valorile ,,realităţii” TV 46
2. Erotismul TV 47
2.1 Sexualitatea şi goliciunea prin intermediul lumii TV 48
2.2 Cum are loc erotizarea percepţiei 48
2.3 Consecinţele identificării telespectatorilor cu personajele erotice 50
3. Violenţa TV 53
3.1. Efectele violenţei TV 54
3.2 Care este lecţia pe care violenţa TV o dă noilor generaţii sau lumii întregi? 57
3.3 De ce violenţa este cel mai mult prezentă pe micul ecran? 58
CAPITOLUL IV 61
TELEVIZIUNEA ÎN VIAŢA ADOLESCENTULUI 61
1. Metodele cercetării 61
1.1 Chestionarul. 61
1.2. Mărturiile. 64
2. Descrierea şi interpretarea chestionarelor 64
3. Prezentarea şi interpretarea mărturiilor 79
Concluzii şi principii care înlesnesc eliberarea de televizor 85
Bibliografie 89
A. Lucrări generale. 89
B. Lucrări de specialitate 89
C. Resurse electronice. 91
Introducere 3
CAPITOLUL I 5
LUMEA TELEVIZUALULUI 5
1. Caracteristicile mesajului audiovizual 5
1.1. Cantitatea mesajului televizat. 6
1.2. Capacitatea de acoperire. 6
1.3. Forţa de penetrare. 7
1.4. Viteza de transmitere. 8
2. Impactul mesajului audiovizual 9
3. Funcţiile televiziunii 11
a) Funcţia de informare. 11
b) Funcţia de socializare (educativă). 12
c) Funcţia de divertisment 15
d) Funcţia de liant social 16
e) Funcţia de întărire a normelor sociale (de coeziune) 16
f) Funcţia de a conferi status. 17
4. Disfuncţiile televiziunii 17
a) Efemeritatea mesajului 18
b) Cronofagia 19
c) Efectele vizionării excesive 19
d) Scăderea nivelului cultural 20
e) Fenomenul manipulării 21
CAPITOLUL II 22
EFECTELE COMUNICĂRII TV ASUPRA MINŢII UMANE 22
1. Modelarea subconştientului 22
1.1. Captivarea atenţiei 23
1.2. Scăderea capacităţii de concentrare 24
1.3. Crearea unei atitudini mentale pasive. 24
2. Influenţa hipnotică asupra minţii 25
2.1 Cauza declanşării fenomenului hipnotic 26
2.2 Caracteristicile stării hipnotice 27
3. Dependenţa de televizor 29
3.1 Şapte criterii ale diagnosticării dependenţei 30
3.2 Mecanisme psihologice care explică apariţia dependenţei de televizor 33
3.3 Tipurile de dependenţă 34
3.4. Consecinţa dependenţei la tineri 37
1. ,,Realitatea” TV 41
1.1. Timpul ,,realităţii” TV 42
1.2. Coordonatele psihoterapeutice ale ,,realităţii” TV 44
1.3. Atitudinile şi valorile ,,realităţii” TV 46
2. Erotismul TV 47
2.1 Sexualitatea şi goliciunea prin intermediul lumii TV 48
2.2 Cum are loc erotizarea percepţiei 48
2.3 Consecinţele identificării telespectatorilor cu personajele erotice 50
3. Violenţa TV 53
3.1. Efectele violenţei TV 54
3.2 Care este lecţia pe care violenţa TV o dă noilor generaţii sau lumii întregi? 57
3.3 De ce violenţa este cel mai mult prezentă pe micul ecran? 58
CAPITOLUL IV 61
TELEVIZIUNEA ÎN VIAŢA ADOLESCENTULUI 61
1. Metodele cercetării 61
1.1 Chestionarul. 61
1.2. Mărturiile. 64
2. Descrierea şi interpretarea chestionarelor 64
3. Prezentarea şi interpretarea mărturiilor 79
Concluzii şi principii care înlesnesc eliberarea de televizor 85
Bibliografie 89
A. Lucrări generale. 89
B. Lucrări de specialitate 89
C. Resurse electronice. 91
Performanta Ambientala in Structurile de Primire Turistica. Aplicatie Practica la Motelul Casa Arcasului, Targu Neamt
Introducere 4
CAPITOLUL I STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ 5
1.1 Structurile de primire turistică: caracterizare generală 5
1.2. Ambientul în structurile de primire turistică 11
CAPITOLUL II PREZENTAREA FIRMEI 24
2.1 Istoricul cooperaţiei 24
2. 2. Statutul juridic al firmei 25
2.3. Prezentarea produselor şi a serviciilor 27
2.4. Prezentarea situaţiei financiare 28
2.4. Scurtă descriere a echipei de coordonare, management, resurse umane implicate 33
CAPITOLUL III Aplicaţie la „Supercoop” Societate Cooperativă Târgu Neamţ - Motel „CASA ARCAŞULUI” 34
3.1 Prezentarea generală 34
3.2. Spaţiile de primire turistică a motelului „Casa Arcaşului” 37
Capitolul IV Concluzii 48
3.1. Unele concluzii generale 48
3.2. Aplicaţia practică 49
3.3. Propuneri 50
Bibliografie 54
CAPITOLUL I STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ 5
1.1 Structurile de primire turistică: caracterizare generală 5
1.2. Ambientul în structurile de primire turistică 11
CAPITOLUL II PREZENTAREA FIRMEI 24
2.1 Istoricul cooperaţiei 24
2. 2. Statutul juridic al firmei 25
2.3. Prezentarea produselor şi a serviciilor 27
2.4. Prezentarea situaţiei financiare 28
2.4. Scurtă descriere a echipei de coordonare, management, resurse umane implicate 33
CAPITOLUL III Aplicaţie la „Supercoop” Societate Cooperativă Târgu Neamţ - Motel „CASA ARCAŞULUI” 34
3.1 Prezentarea generală 34
3.2. Spaţiile de primire turistică a motelului „Casa Arcaşului” 37
Capitolul IV Concluzii 48
3.1. Unele concluzii generale 48
3.2. Aplicaţia practică 49
3.3. Propuneri 50
Bibliografie 54
Politica de Promovare in Turismul Balneoclimateric. Studiu de Caz SC
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I MARKETINGUL ÎN TURISM ŞI MIXUL DE MARKETING
1.1. Conţinutul conceptului de marketing în turism 5
1.1.1. Specificul activităţii turistice 5
1.1.2. Structura prestaţiei turistice 7
1.1.3. Caracteristicile serviciilor turistice 9
1.2. Conţinutul şi funcţiile marketingului turistic 10
1.3. Marketingul-mix, instrument al politicii de marketing în domeniul turismului 12
1.3.1. Politica de produs turistic 13
1.3.2. Politica de distribuţie în turism 17
1.3.3. Politica de preţuri şi tarife în turism 20
1.3.4. Politica promoţională 22
CAPITOLUL II PREZENTAREA STAŢIUNII COVASNA
2.1. Localizare, delimitare, accesibilitate 26
2.2. Cadrul geografic şi natural 29
2.3. Resurse turistice naturale din arealul Covasna şi împrejurimi 31
2.4. Resurse turistice antropice 34
2.5. Atracţii turistice ale zonei Covasna 42
2.6. Staţiunile balneoclimaterice, adevărate comori 48
2.7. Circulaţia turistică în judeţul Covasna 49
CAPITOLUL III PREZENTARE HOTEL MONTANA
3.1 Oferta de servicii a hotelului Montana 51
3.1.1. Baza de tratament 53
3.1.2. Structura de agrement 55
3.1.3. Procesul de distribuţie 56
3.1.4. Preţuri şi tarife 57
3.1.5. Infrastructura specific turistică 60
3.2. Analiza SWOT 61
CAPITOLUL IV ANALIZA ACTIVITĂŢII PROMOŢIONALE ŞI EXEMLIFICAREA UNEI CAMPANII DE ATENUARE A SEZONALITĂŢII ÎN CADRUL HOTELULUI MONTANA
4.1. Identificarea şi analiza ţintei campaniei 64
4.2. Stabilirea obiectivelor campaniei promoţionale 65
4.2.1. Obiective de marketing 65
4.2.2. Obiective de comunicare 66
4.3. Crearea platformei promoţionale 67
4.3.1. Planul 67
4.3.2. Temele campaniei şi executarea acesteia 67
4.4. Stabilirea bugetului promoţional 77
4.5. Evaluarea eficienţei campaniei 82
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 84
BIBLIOGRAFIE 89
ANEXE
CAPITOLUL I MARKETINGUL ÎN TURISM ŞI MIXUL DE MARKETING
1.1. Conţinutul conceptului de marketing în turism 5
1.1.1. Specificul activităţii turistice 5
1.1.2. Structura prestaţiei turistice 7
1.1.3. Caracteristicile serviciilor turistice 9
1.2. Conţinutul şi funcţiile marketingului turistic 10
1.3. Marketingul-mix, instrument al politicii de marketing în domeniul turismului 12
1.3.1. Politica de produs turistic 13
1.3.2. Politica de distribuţie în turism 17
1.3.3. Politica de preţuri şi tarife în turism 20
1.3.4. Politica promoţională 22
CAPITOLUL II PREZENTAREA STAŢIUNII COVASNA
2.1. Localizare, delimitare, accesibilitate 26
2.2. Cadrul geografic şi natural 29
2.3. Resurse turistice naturale din arealul Covasna şi împrejurimi 31
2.4. Resurse turistice antropice 34
2.5. Atracţii turistice ale zonei Covasna 42
2.6. Staţiunile balneoclimaterice, adevărate comori 48
2.7. Circulaţia turistică în judeţul Covasna 49
CAPITOLUL III PREZENTARE HOTEL MONTANA
3.1 Oferta de servicii a hotelului Montana 51
3.1.1. Baza de tratament 53
3.1.2. Structura de agrement 55
3.1.3. Procesul de distribuţie 56
3.1.4. Preţuri şi tarife 57
3.1.5. Infrastructura specific turistică 60
3.2. Analiza SWOT 61
CAPITOLUL IV ANALIZA ACTIVITĂŢII PROMOŢIONALE ŞI EXEMLIFICAREA UNEI CAMPANII DE ATENUARE A SEZONALITĂŢII ÎN CADRUL HOTELULUI MONTANA
4.1. Identificarea şi analiza ţintei campaniei 64
4.2. Stabilirea obiectivelor campaniei promoţionale 65
4.2.1. Obiective de marketing 65
4.2.2. Obiective de comunicare 66
4.3. Crearea platformei promoţionale 67
4.3.1. Planul 67
4.3.2. Temele campaniei şi executarea acesteia 67
4.4. Stabilirea bugetului promoţional 77
4.5. Evaluarea eficienţei campaniei 82
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 84
BIBLIOGRAFIE 89
ANEXE
Dezvoltarea si Promovarea Serviciilor Turistice
Cuprins 5
Introducere 7
Capitolul I 9
Consideraţii generale privind servicile turistice 9
1.1 Tipuri de servicii turistice 10
1.2 Diversificarea serviciilor turistice 15
1.3 Agenţii economici din turism 18
Capitolul II 23
Dezvoltarea şi promovarea serviciilor turistice 23
2.1 Formele promovării 23
2.1.1 Publicitatea 23
2.1.1.1 Stabilirea obiectivelor publicităţii 24
2.1.1.2 Stabilirea bugetului de publicitate 24
2.1.1.3 Generarea mesajului 25
2.1.1.4 Alegerea mijloacelor şi tehnicilor publicitare 26
2.1.1.5 Evaluarea rezultatelor 30
2.1.2.Promovarea vânzărilor 30
2.1.3 Relatii publice 35
2.2 Principalii factori determinanţi ai dezvoltării serviciilor turistice 37
2.2.1. Factorii exogeni 38
2.2.1.1 Dezvoltarea economico financiară 38
2.2.1.2 Dezvoltarea tehnologică 39
2.2.1.3 Investiţiile în infrastructura turistică 39
2.2.1.4 Dezvoltarea comerţului cu servicii 42
2.2.1.5 Siguranţa si securitatea călătoriilor 42
2.2.2.2 Diversificarea ofertelor de produse şi servicii în timpul şi de la destinaţiile călătoriilor 44
2.2.2.3 Globalizarea pieţelor 44
2.2.2.4 Resursele umane 45
2.3 Comportamentul consumatorului de servicii turistice 45
2.3.1 Factori de comportament 46
Capitolul III 54
Promovarea şi dezvoltarea serviciilor turistice la 54
SC INTER-TOUR SRL Bacău 54
3.1 Prezentarea generală a societăţii 54
3.2 Analiza pieţei serviciilor turistice 57
3.2.1 Poziţia faţă de concurenţă 57
3.2.2 Categorii de clienţi 58
3.3 Analiza mediului intern al scietăţii 59
3.3.1. Potenţialul uman 59
3.3.2. Pontenţialul tehnic 61
3.3.3. Evoluţia indicatorilor financiari ai societăţii 61
3.4 Prezentarea serviciilor turistice ale firmei 64
3.5 Promovarea prosuselor şi serviciilor turistice la agenţia de turism „INTER-TOUR” Bacău 70
3.5.1 Structura mix-ului promoţional la Agenţia de turism „INTER-TOUR”Bacău 70
3.5.1.1 Publicitatea la Agenţia de Turism Inter-tour Bacău 71
3.5.1.2 Promovarea vânzărilor la Agenţia de Turism Inter-tour Bacău 73
3.5.1.3 Relaţiile publice la Agenţia de Turism Inter-tour Bacău 74
3.5.1.4 Forţa de vânzare a Agenţiei de Turism Inter-tour Bacău 74
3.5.1.5 Sponsorizarea cu privire la Agenţia de Turism Inter-tour Bacău 75
3.5.2 Stabilirea obiectivelor promovării la Agenţia de Turism „INTER-TOUR” Bacău 75
3.5.3 Elaborarea campaniei de promovare şi a bugetului său la Agenţia de Turism „INTER-TOUR” Bacău 76
3.5.4 Evaluarea eficienţei promovării produsului turistic la Agenţia de Turism „INTER-TOUR” Bacău 77
Concluzii şi propuneri 79
Bibliografie 83
Introducere 7
Capitolul I 9
Consideraţii generale privind servicile turistice 9
1.1 Tipuri de servicii turistice 10
1.2 Diversificarea serviciilor turistice 15
1.3 Agenţii economici din turism 18
Capitolul II 23
Dezvoltarea şi promovarea serviciilor turistice 23
2.1 Formele promovării 23
2.1.1 Publicitatea 23
2.1.1.1 Stabilirea obiectivelor publicităţii 24
2.1.1.2 Stabilirea bugetului de publicitate 24
2.1.1.3 Generarea mesajului 25
2.1.1.4 Alegerea mijloacelor şi tehnicilor publicitare 26
2.1.1.5 Evaluarea rezultatelor 30
2.1.2.Promovarea vânzărilor 30
2.1.3 Relatii publice 35
2.2 Principalii factori determinanţi ai dezvoltării serviciilor turistice 37
2.2.1. Factorii exogeni 38
2.2.1.1 Dezvoltarea economico financiară 38
2.2.1.2 Dezvoltarea tehnologică 39
2.2.1.3 Investiţiile în infrastructura turistică 39
2.2.1.4 Dezvoltarea comerţului cu servicii 42
2.2.1.5 Siguranţa si securitatea călătoriilor 42
2.2.2.2 Diversificarea ofertelor de produse şi servicii în timpul şi de la destinaţiile călătoriilor 44
2.2.2.3 Globalizarea pieţelor 44
2.2.2.4 Resursele umane 45
2.3 Comportamentul consumatorului de servicii turistice 45
2.3.1 Factori de comportament 46
Capitolul III 54
Promovarea şi dezvoltarea serviciilor turistice la 54
SC INTER-TOUR SRL Bacău 54
3.1 Prezentarea generală a societăţii 54
3.2 Analiza pieţei serviciilor turistice 57
3.2.1 Poziţia faţă de concurenţă 57
3.2.2 Categorii de clienţi 58
3.3 Analiza mediului intern al scietăţii 59
3.3.1. Potenţialul uman 59
3.3.2. Pontenţialul tehnic 61
3.3.3. Evoluţia indicatorilor financiari ai societăţii 61
3.4 Prezentarea serviciilor turistice ale firmei 64
3.5 Promovarea prosuselor şi serviciilor turistice la agenţia de turism „INTER-TOUR” Bacău 70
3.5.1 Structura mix-ului promoţional la Agenţia de turism „INTER-TOUR”Bacău 70
3.5.1.1 Publicitatea la Agenţia de Turism Inter-tour Bacău 71
3.5.1.2 Promovarea vânzărilor la Agenţia de Turism Inter-tour Bacău 73
3.5.1.3 Relaţiile publice la Agenţia de Turism Inter-tour Bacău 74
3.5.1.4 Forţa de vânzare a Agenţiei de Turism Inter-tour Bacău 74
3.5.1.5 Sponsorizarea cu privire la Agenţia de Turism Inter-tour Bacău 75
3.5.2 Stabilirea obiectivelor promovării la Agenţia de Turism „INTER-TOUR” Bacău 75
3.5.3 Elaborarea campaniei de promovare şi a bugetului său la Agenţia de Turism „INTER-TOUR” Bacău 76
3.5.4 Evaluarea eficienţei promovării produsului turistic la Agenţia de Turism „INTER-TOUR” Bacău 77
Concluzii şi propuneri 79
Bibliografie 83
Amenajarea Fondului Cinegetic Numarul 5 Runc, Aflat in Gestiunea Directiei Silvice – Botosani
Cuprins:
CAPITOLUL I. DESCRIEREA GENERALǍ A FONDULUI DE 6
VÂNǍTOARE 6
1.1.Generalităţi 6
1.2. Situarea geografică 6
1.3.Încadrarea administrativă 7
1.4. Limite şi vecinătăţi 9
1.5. Căi de acces 9
1.6.Condiţii staţionale 10
1.6.1.Condiţii geomorfologice şi geologice 10
1.6.2. Condiţii climatice 11
1.6.2.1. Regimul termic 11
1.6.2.2. Regimul pluviometric 12
1.6.2.3. Regimul eolian 12
1.6.2.3. Condiţii edafice 12
1.6.4. Condiţii hidrologice 13
1.6.5. Tipuri de staţiuni 14
1.7. Condiţii de vegetaţie 16
1.8. Influenţele factorilor antropici 18
1.8.1.Consideraţii istorice 18
1.8.2. Organizarea zootehniei in zona studiată 18
1.9. Factorii care influenţieză amenajarea fondului de vânătoare 19
1.9.1. Rolul factorilor ecologici 19
1.9.2. Rolul factorilor geografici 20
1.9.3. Rolul factorilor biotici 20
1.9.4. Rolul factorilor antropici 21
1.10. Concluzii privind relaţia fauna - biotop 22
CAPITOLUL II. STUDIUL FAUNEI 29
2.1 Patrimoniul cinegetic 29
2.1.1.Fondul de vânătoare 29
2.1.2. Diagnoza ecologică. Bonitatea fondului de vânătoare. Densitatea optimă. 30
Stabilirea efectivului optim. 30
2.1.3. Descrierea principalelor specii de vânat din fondul de vânătoare. 35
2.1.4. Evaluarea efectivelor de vânat. Calculul sporurilor şi a cotelor anuale de recoltă. 79
2.1.5 Dinamica efectvelor de vânat 85
CAPITOLUL III. Relaţii între populaţiile da vânat şi activitatea din agricultură şi silvicultură. 90
3.1. Pagube produse de vânat vegetaţiei agricole şi forestiere 90
3.2. Influenţe negative ale activităţii din silvicultură şi agricultură asupra 91
vânatului. 91
3.3. Păşunatul animalelor domestice în fondul de vânătoare. 93
CAPITOLUL IV. Soluţii propuse pentru armonizarea relaţiilor dintre gestiunea vânatului şi gestiunea pădurii. 93
4.1. Încadrarea populaţiilor de vânat în limitele densităţii lor optime 93
4.2. Hrana vânatului Măsuri pentru îmbunătăţirea hranei naturale. Hrana Complementară 94
4.3. Măsuri de protejare a plantaţiilor forestiere şi a arboretelor 97
4.4. Influenţe antropice negative asupra vânatului Măsuri pentru diminuarea acestora 97
CAPITOLUL V. Măsuri privind ocrotirea şi îngrijirea vânatului. 98
5.1. Asigurarea hranei vănatului 98
5.2. Stabilirea necesarului de instalaţii vânătoreşti 98
5.3. Combaterea dăunătorilor vânatului nerăpitor 99
5.4. Igiena vanatului 99
CAPITOLUL VI. STUDIUL ECONOMIC 100
6.1. Cheltuieli 100
6.2. Venituri 101
CONCLUZII 102
BIBLIOGRAFIE 104
CAPITOLUL I. DESCRIEREA GENERALǍ A FONDULUI DE 6
VÂNǍTOARE 6
1.1.Generalităţi 6
1.2. Situarea geografică 6
1.3.Încadrarea administrativă 7
1.4. Limite şi vecinătăţi 9
1.5. Căi de acces 9
1.6.Condiţii staţionale 10
1.6.1.Condiţii geomorfologice şi geologice 10
1.6.2. Condiţii climatice 11
1.6.2.1. Regimul termic 11
1.6.2.2. Regimul pluviometric 12
1.6.2.3. Regimul eolian 12
1.6.2.3. Condiţii edafice 12
1.6.4. Condiţii hidrologice 13
1.6.5. Tipuri de staţiuni 14
1.7. Condiţii de vegetaţie 16
1.8. Influenţele factorilor antropici 18
1.8.1.Consideraţii istorice 18
1.8.2. Organizarea zootehniei in zona studiată 18
1.9. Factorii care influenţieză amenajarea fondului de vânătoare 19
1.9.1. Rolul factorilor ecologici 19
1.9.2. Rolul factorilor geografici 20
1.9.3. Rolul factorilor biotici 20
1.9.4. Rolul factorilor antropici 21
1.10. Concluzii privind relaţia fauna - biotop 22
CAPITOLUL II. STUDIUL FAUNEI 29
2.1 Patrimoniul cinegetic 29
2.1.1.Fondul de vânătoare 29
2.1.2. Diagnoza ecologică. Bonitatea fondului de vânătoare. Densitatea optimă. 30
Stabilirea efectivului optim. 30
2.1.3. Descrierea principalelor specii de vânat din fondul de vânătoare. 35
2.1.4. Evaluarea efectivelor de vânat. Calculul sporurilor şi a cotelor anuale de recoltă. 79
2.1.5 Dinamica efectvelor de vânat 85
CAPITOLUL III. Relaţii între populaţiile da vânat şi activitatea din agricultură şi silvicultură. 90
3.1. Pagube produse de vânat vegetaţiei agricole şi forestiere 90
3.2. Influenţe negative ale activităţii din silvicultură şi agricultură asupra 91
vânatului. 91
3.3. Păşunatul animalelor domestice în fondul de vânătoare. 93
CAPITOLUL IV. Soluţii propuse pentru armonizarea relaţiilor dintre gestiunea vânatului şi gestiunea pădurii. 93
4.1. Încadrarea populaţiilor de vânat în limitele densităţii lor optime 93
4.2. Hrana vânatului Măsuri pentru îmbunătăţirea hranei naturale. Hrana Complementară 94
4.3. Măsuri de protejare a plantaţiilor forestiere şi a arboretelor 97
4.4. Influenţe antropice negative asupra vânatului Măsuri pentru diminuarea acestora 97
CAPITOLUL V. Măsuri privind ocrotirea şi îngrijirea vânatului. 98
5.1. Asigurarea hranei vănatului 98
5.2. Stabilirea necesarului de instalaţii vânătoreşti 98
5.3. Combaterea dăunătorilor vânatului nerăpitor 99
5.4. Igiena vanatului 99
CAPITOLUL VI. STUDIUL ECONOMIC 100
6.1. Cheltuieli 100
6.2. Venituri 101
CONCLUZII 102
BIBLIOGRAFIE 104
Analiza Activitatii Turistice la SC Parc SA Alba Iulia
CAPITOLUL I
ROLUL ŞI IMPORTANŢA TURISMULUI ÎN ECONOMIA
NAŢIONALĂ Pag. 3
1.1. Valorificarea superioară a resurselor Pag. 4
1.2. Element dinamizator al sistemului economic global Pag. 6
1.3. Turismul în comerţul mondial Pag. 7
CAPITOLUL II
ABORDĂRI PRIVIND SERVICIILE TURISTICE Pag. 9
2.1. Conţinutul şi structura prestaţiei turistice Pag. 10
2.2. Serviciile turistice Pag. 13
2.3. Serviciile de cazare Pag. 16
2.4. Serviciile de alimentaţie Pag. 19
2.5. Serviciile de agrement – divertisment Pag. 22
2.6. Serviciile turistice suplimentare Pag. 24
2.7. Serviciile de tratament balneoturistice Pag. 26
CAPITOLUL III
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ EVOLUŢIA TURISMULUI Pag. 28
3.1. Clasificări Pag. 28
3.2. Factori reprezentativi Pag. 29
CAPITOLUL IV
ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE Pag. 32
4.1. Prezentarea S.C. Parc
4.2. Rolul analizei în determinarea eficienţei economice a Pag. 32
unităţilor turistice Pag. 33
4.3. Analiza rezultatelor economico-financiare Pag. 34
4.4. Analiza fluxului turistic Pag. 35
4.5. Analiza cheltuielilor Pag. 37
CONCLUZII ŞI PROPUNERI Pag. 39
ANEXA Pag. 41
BIBLIOGRAFIE Pag. 42
ROLUL ŞI IMPORTANŢA TURISMULUI ÎN ECONOMIA
NAŢIONALĂ Pag. 3
1.1. Valorificarea superioară a resurselor Pag. 4
1.2. Element dinamizator al sistemului economic global Pag. 6
1.3. Turismul în comerţul mondial Pag. 7
CAPITOLUL II
ABORDĂRI PRIVIND SERVICIILE TURISTICE Pag. 9
2.1. Conţinutul şi structura prestaţiei turistice Pag. 10
2.2. Serviciile turistice Pag. 13
2.3. Serviciile de cazare Pag. 16
2.4. Serviciile de alimentaţie Pag. 19
2.5. Serviciile de agrement – divertisment Pag. 22
2.6. Serviciile turistice suplimentare Pag. 24
2.7. Serviciile de tratament balneoturistice Pag. 26
CAPITOLUL III
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ EVOLUŢIA TURISMULUI Pag. 28
3.1. Clasificări Pag. 28
3.2. Factori reprezentativi Pag. 29
CAPITOLUL IV
ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE Pag. 32
4.1. Prezentarea S.C. Parc
4.2. Rolul analizei în determinarea eficienţei economice a Pag. 32
unităţilor turistice Pag. 33
4.3. Analiza rezultatelor economico-financiare Pag. 34
4.4. Analiza fluxului turistic Pag. 35
4.5. Analiza cheltuielilor Pag. 37
CONCLUZII ŞI PROPUNERI Pag. 39
ANEXA Pag. 41
BIBLIOGRAFIE Pag. 42
Managementul Serviciilor Hoteliere. Dezvoltarea Turistica - Factor de Progres Economic - Studiu de Caz
INTRODUCERE pag. 5
CAPITOLUL I
HOTELĂRIE ŞI INDUSTRIE HOTELIERĂ
1.1. Obiective turistice in România pag. 8
1.2.Concepte de bază pag. 10
1.2.1. Rolul şi caracteristicile industriei hoteliere pag. 11
1.2.2. Funcţiile unităţiilor hoteliere pag. 12
1.3. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică
1.3.1. Prezentare generală pag. 14
1.3.2. Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu funcţiunide cazare turistică pag. 15
1.4. Formele de exploatare hotelieră pag. 16
1.4.1. Caracteristici ale formelor de exploatare hotelieră pag. 16
1.4.2. Hotelurile tip exploatare individuală pag. 18
1.4.3. Lanţurile hoteliere voluntare pag. 21
1.4.4. Contracte de asociere în turism pag. 24
1.4.5. Lanţuri hoteliere integrate pag. 34
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂŢII EURO-TOUR S.R.L.
2.1. Prezentarea firmei pag. 37
2.1.1Oferta societăţii pag. 38
2.2. Managementul activităţii în cadrul Complexului hotelier Ambient pag. 39
2.2.1. Serviciul de cazare pag. 40
2.2.2 Serviciul de alimentaţie pag. 43
2.3.Structura organizatorică pag. 46
2.4. Tarife practicate pag. 49
2.5. Politici de promovare a vânzărilor utilizate în activitatea turistică în cadrul hotelului Ambient pag. 50
2.6. Analiza circulaţiei turistice in cadrul Hotelului Ambient pag. 52
2.6.1. Numărul total de turişti pag. 52
2.6.2. Ritmul de evoluţie pentru numărul total de turişti in cadrul Hotelului Ambient pag. 53
2.6.3. Numărul total de zile-turist pag. 54
2.6.4. Durata medie a sejurului pag. 55
2.6.5. Evoluţia coeficientului de utilizare a capacitaţii de cazare pag. 56
CAPITOLUL III
DEZVOLTAREA SI EXTINDEREA HOTELULUI AMBIENT
3.1.Principiile investitiei hoteliere pag. 58
3.1.1.Pregatiri de Europa pag. 59
3.2.Plan de investitii in cadrul hotelului Ambient pag. 60
3.2.1.Modernizarea si extinderea restaurantului pag. 62
3.2.2.Modenizarea unitatii de cazare-produsul informatic pag. 63
3.3.Analiza economico-financiara a societatii Euro-Tour in anul 2006
3.3.1.Analiza situatiei generale a activitatii( evolutia cifrei de afaceri in ultimii 6 ani) pag. 75
3.3.2.Analiza cifrei de afaceri.Analiza factoriala a cifrei de afaceri pag. 80
3.3.3.Analiza gestiunii resurselor umane.Analiza factoriala a productivitatii muncii pag. 83
3.3.4.Analiza cheltuielilor cu salariile.Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile pag. 87
3.3.5.Analiza situatiei financiar patrimoniale a societatii.Calculul indicatorilor echilibrului financiar.
3.3.5.1. Indicatori de lichiditate pag. 90
3.3.5.2. Indicatori de risc pag. 91
3.3.5.3.Indicatori de activitate pag. 91
3.3.5.4.Indicatori de profitabilitate pag. 93
3.3.5.5.Ratele privin structura activului pag. 93
3.3.6.Situatia societatii in perioada 31.12.2005-31.12.2006 pag. 94
3.3.7.Concluzii finale si masuri pag. 98
CAPITOLUL IV
FRANCIZA SI INTRAREA INTR-O FRANCIZA
4.1.Franciza si reteaua de franciza pag. 100
4.1.1.Alegerea francizei pag. 101
4.1.2.Avantajele si dezavantajele intrarii intr-o franciza pag. 102
4.1.3.Clauze periculoase pag. 103
4.2.Contractul de franciza pag. 104
4.2.1.Recomandari pentru realizarea contractului de franciza pag. 106
4.3.CRITERII PENTRU FRANCIZARE pag. 109
4.3.1.Calitatile necesare unui francizat pag. 110
4.4.IDEEA DE FRANCIZA PENTRU HOTEL AMBIENT pag. 111
4.4.1.GOLDEN TULIP-francizor pentru HOTEL AMBIENT
4.4.1.1.Prezentare Companie GOLDEN TULIP pag. 112
4.4.1.2.Standarde si conditii impuse pag. 115
CAPITOLUL V
CONCLUZII SI PROPUNERI pag. 117
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAPITOLUL I
HOTELĂRIE ŞI INDUSTRIE HOTELIERĂ
1.1. Obiective turistice in România pag. 8
1.2.Concepte de bază pag. 10
1.2.1. Rolul şi caracteristicile industriei hoteliere pag. 11
1.2.2. Funcţiile unităţiilor hoteliere pag. 12
1.3. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică
1.3.1. Prezentare generală pag. 14
1.3.2. Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu funcţiunide cazare turistică pag. 15
1.4. Formele de exploatare hotelieră pag. 16
1.4.1. Caracteristici ale formelor de exploatare hotelieră pag. 16
1.4.2. Hotelurile tip exploatare individuală pag. 18
1.4.3. Lanţurile hoteliere voluntare pag. 21
1.4.4. Contracte de asociere în turism pag. 24
1.4.5. Lanţuri hoteliere integrate pag. 34
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂŢII EURO-TOUR S.R.L.
2.1. Prezentarea firmei pag. 37
2.1.1Oferta societăţii pag. 38
2.2. Managementul activităţii în cadrul Complexului hotelier Ambient pag. 39
2.2.1. Serviciul de cazare pag. 40
2.2.2 Serviciul de alimentaţie pag. 43
2.3.Structura organizatorică pag. 46
2.4. Tarife practicate pag. 49
2.5. Politici de promovare a vânzărilor utilizate în activitatea turistică în cadrul hotelului Ambient pag. 50
2.6. Analiza circulaţiei turistice in cadrul Hotelului Ambient pag. 52
2.6.1. Numărul total de turişti pag. 52
2.6.2. Ritmul de evoluţie pentru numărul total de turişti in cadrul Hotelului Ambient pag. 53
2.6.3. Numărul total de zile-turist pag. 54
2.6.4. Durata medie a sejurului pag. 55
2.6.5. Evoluţia coeficientului de utilizare a capacitaţii de cazare pag. 56
CAPITOLUL III
DEZVOLTAREA SI EXTINDEREA HOTELULUI AMBIENT
3.1.Principiile investitiei hoteliere pag. 58
3.1.1.Pregatiri de Europa pag. 59
3.2.Plan de investitii in cadrul hotelului Ambient pag. 60
3.2.1.Modernizarea si extinderea restaurantului pag. 62
3.2.2.Modenizarea unitatii de cazare-produsul informatic pag. 63
3.3.Analiza economico-financiara a societatii Euro-Tour in anul 2006
3.3.1.Analiza situatiei generale a activitatii( evolutia cifrei de afaceri in ultimii 6 ani) pag. 75
3.3.2.Analiza cifrei de afaceri.Analiza factoriala a cifrei de afaceri pag. 80
3.3.3.Analiza gestiunii resurselor umane.Analiza factoriala a productivitatii muncii pag. 83
3.3.4.Analiza cheltuielilor cu salariile.Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile pag. 87
3.3.5.Analiza situatiei financiar patrimoniale a societatii.Calculul indicatorilor echilibrului financiar.
3.3.5.1. Indicatori de lichiditate pag. 90
3.3.5.2. Indicatori de risc pag. 91
3.3.5.3.Indicatori de activitate pag. 91
3.3.5.4.Indicatori de profitabilitate pag. 93
3.3.5.5.Ratele privin structura activului pag. 93
3.3.6.Situatia societatii in perioada 31.12.2005-31.12.2006 pag. 94
3.3.7.Concluzii finale si masuri pag. 98
CAPITOLUL IV
FRANCIZA SI INTRAREA INTR-O FRANCIZA
4.1.Franciza si reteaua de franciza pag. 100
4.1.1.Alegerea francizei pag. 101
4.1.2.Avantajele si dezavantajele intrarii intr-o franciza pag. 102
4.1.3.Clauze periculoase pag. 103
4.2.Contractul de franciza pag. 104
4.2.1.Recomandari pentru realizarea contractului de franciza pag. 106
4.3.CRITERII PENTRU FRANCIZARE pag. 109
4.3.1.Calitatile necesare unui francizat pag. 110
4.4.IDEEA DE FRANCIZA PENTRU HOTEL AMBIENT pag. 111
4.4.1.GOLDEN TULIP-francizor pentru HOTEL AMBIENT
4.4.1.1.Prezentare Companie GOLDEN TULIP pag. 112
4.4.1.2.Standarde si conditii impuse pag. 115
CAPITOLUL V
CONCLUZII SI PROPUNERI pag. 117
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Sibiu - Capitala Culturala Europeana in 2007
Introducere 3
Capitolul I 6
Localizarea şi caracterizarea zonei
1.1 Aşezarea geografică şi accesibilitate 6
1.2 Istoric 7
1.3 Nivel de dezvoltare economico-social 8
Capitolul II 12
Prezentarea potenţialului turistic al zonei şi analiza principalelor oraşe
2.1 Resurse turistice naturale 12
2.1.1 Relieful şi reţeaua hidrografică 12
2.1.2 Clima 13
2.1.3 Vegetaţie şi fauna 13
2.1.4 Resurse naturale, parcuri, monumente şi rezervaţii naturale 13
2.2 Resurse turistice antropice 18
2.2.1 Resurse cultural –istorice 18
2.2.1.1 Vestigii şi monumente istorice 18
2.2.1.2 Valori de etnografie şi folclor 24
2.2.1.3 Instituţii de cultură şi artă 26
2.3 Analiza principalelor oraşe şi staţiuni turistice 32
Capitolul III 40
Analiză a unităţilor , a echipamentelor existente şi a locurilor de cazare
3.1 Analiza evoluţiei în timp a numarului de locuri în judeţul Sibiu 40
3.2 Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare 45
3.2.1 Sejurul mediu 45
3.2.2 Densitatea circulaţiei turistice 47
3.2.3 Gradul de ocupare 49
3.2.4 Sporul mediu 50
3.3 Analiza sosirilor şi înnoptărilor turiştilor în judeţul Sibiu raportat la ţară 52
3.4 Analiza sosirilor de turişti pe ani şi lunar 53
Capitolul IV 57
Valorificarea patrimoniului cultural al judeţului Sibiu prin turism.
4.1 Forme de turism practicate în judeţul Sibiu 57
4.2 Motive de a investi în turism 59
4.3 Ghidul de dezvoltare al judeţului Sibiu 61
Capitolul V 75
Sibiu capitală cultural europeană 2007
5.1 Sibiu - Tânăr din 1191 75
5.2 Capitale culturale europene din 1985 79
5.3 Programul Sibiu, capitală culturală europeană 2007 81
Concluzii 89
Bibliografie 90
Anexe 93
Capitolul I 6
Localizarea şi caracterizarea zonei
1.1 Aşezarea geografică şi accesibilitate 6
1.2 Istoric 7
1.3 Nivel de dezvoltare economico-social 8
Capitolul II 12
Prezentarea potenţialului turistic al zonei şi analiza principalelor oraşe
2.1 Resurse turistice naturale 12
2.1.1 Relieful şi reţeaua hidrografică 12
2.1.2 Clima 13
2.1.3 Vegetaţie şi fauna 13
2.1.4 Resurse naturale, parcuri, monumente şi rezervaţii naturale 13
2.2 Resurse turistice antropice 18
2.2.1 Resurse cultural –istorice 18
2.2.1.1 Vestigii şi monumente istorice 18
2.2.1.2 Valori de etnografie şi folclor 24
2.2.1.3 Instituţii de cultură şi artă 26
2.3 Analiza principalelor oraşe şi staţiuni turistice 32
Capitolul III 40
Analiză a unităţilor , a echipamentelor existente şi a locurilor de cazare
3.1 Analiza evoluţiei în timp a numarului de locuri în judeţul Sibiu 40
3.2 Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare 45
3.2.1 Sejurul mediu 45
3.2.2 Densitatea circulaţiei turistice 47
3.2.3 Gradul de ocupare 49
3.2.4 Sporul mediu 50
3.3 Analiza sosirilor şi înnoptărilor turiştilor în judeţul Sibiu raportat la ţară 52
3.4 Analiza sosirilor de turişti pe ani şi lunar 53
Capitolul IV 57
Valorificarea patrimoniului cultural al judeţului Sibiu prin turism.
4.1 Forme de turism practicate în judeţul Sibiu 57
4.2 Motive de a investi în turism 59
4.3 Ghidul de dezvoltare al judeţului Sibiu 61
Capitolul V 75
Sibiu capitală cultural europeană 2007
5.1 Sibiu - Tânăr din 1191 75
5.2 Capitale culturale europene din 1985 79
5.3 Programul Sibiu, capitală culturală europeană 2007 81
Concluzii 89
Bibliografie 90
Anexe 93
Analiza Ofertei Turistice pe Piata Spaniei
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I. TURISMUL-ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALĂ 4
1.1. Locul şi rolul turismului în economie 4
1.2. Sistemul economic al Spaniei 4
1.3. Contribuţia turismului la creşterea economică 11
1.4. Turismul în comerţul mondial cu servicii 12
1.5. Turismul şi mediul înconjurător 12
CAPITOLUL II. PIAŢA TURISTICĂ A SPANIEI 14
2.1. Cererea şi oferta turistică 14
2.2. Baza tehnico-materială a turismului 42
2.2.1. Cazarea turistică 42
2.2.2. Alimentaţia publică, baza de tratament şi baza tehnico -
materială 45
2.2.3. Forţa de muncă în turismul spaniol 45
CAPITOLUL III. SERVICIILE TURISTICE 47
3.1. Turismul-activitate specifică de servicii 47
3.2. Transporturile turistice şi rolul transporturilor în dezvoltarea
activităţii turistice spaniole 48
3.3. Formele de transport utilizate în turismul spaniol 48
CAPITOLUL IV. INDICATORI TURISTICI ŞI ECONOMICI 51
4.1. INDICATORII DENSITĂŢII TURISTICE 53
4.1.1. Densitatea populaţiei 53
4.1.2. Densitatea teritoriului 53
4.2. ÎNCASAREA UNITARĂ 54
4.3. CHELTUIALA UNITARĂ 54
4.4. INDICELE RAPORTULUI DE SCHIMB 55
4.5. INDICATORII EFECTELOR ECONOMICE 55
4.5.1. Indicele participării turismului la încasările valutare ale ţării 55
4.5.2. Indicele de acoperire a importurilor totale prin încasări din
turism 55
4.6. BALANŢA TRIAJELOR TURISTICE 55
4.6.1. Soldul balanţei turistice 56
4.6.2. Soldul balanţei comerciale 56
4.6.3. Indicii raportului dintre soldul balanţei turistice şi soldul
balanţei comerciale 56
4.7. INDICATORII POTENŢIALULUI TURISTIC AL PIEŢEI 56
4.7.1. Intensitatea turistică 56
4.7.2. Cheltuiala turistică pe locuitor 57
4.7.3. Ponderea cheltuielilor turistice în P.I.B. 57
4.7.4. Proporţia încasărilor turistice în P.N.B. 57
4.7.5. Veniturile obţinute de populaţie din activitatea turistică 57
4.7.6. Cheltuieli turistice faţă de importurile totale 58
4.7.7. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi 58
CAPITOLUL V. SEZONALITATEA SERVICIILOR TURISTICE 60
5.1. Variaţiile sezoniere ale fenomenului turistic 60
5.2. Ciclurile de sezonalitate în activitatea turistică 60
5.3. Implicaţiile sezonalităţii şi posibilităţile de diminuare a efectelor
lor economice în industria turistică 62
CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIE 65
CAPITOLUL I. TURISMUL-ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALĂ 4
1.1. Locul şi rolul turismului în economie 4
1.2. Sistemul economic al Spaniei 4
1.3. Contribuţia turismului la creşterea economică 11
1.4. Turismul în comerţul mondial cu servicii 12
1.5. Turismul şi mediul înconjurător 12
CAPITOLUL II. PIAŢA TURISTICĂ A SPANIEI 14
2.1. Cererea şi oferta turistică 14
2.2. Baza tehnico-materială a turismului 42
2.2.1. Cazarea turistică 42
2.2.2. Alimentaţia publică, baza de tratament şi baza tehnico -
materială 45
2.2.3. Forţa de muncă în turismul spaniol 45
CAPITOLUL III. SERVICIILE TURISTICE 47
3.1. Turismul-activitate specifică de servicii 47
3.2. Transporturile turistice şi rolul transporturilor în dezvoltarea
activităţii turistice spaniole 48
3.3. Formele de transport utilizate în turismul spaniol 48
CAPITOLUL IV. INDICATORI TURISTICI ŞI ECONOMICI 51
4.1. INDICATORII DENSITĂŢII TURISTICE 53
4.1.1. Densitatea populaţiei 53
4.1.2. Densitatea teritoriului 53
4.2. ÎNCASAREA UNITARĂ 54
4.3. CHELTUIALA UNITARĂ 54
4.4. INDICELE RAPORTULUI DE SCHIMB 55
4.5. INDICATORII EFECTELOR ECONOMICE 55
4.5.1. Indicele participării turismului la încasările valutare ale ţării 55
4.5.2. Indicele de acoperire a importurilor totale prin încasări din
turism 55
4.6. BALANŢA TRIAJELOR TURISTICE 55
4.6.1. Soldul balanţei turistice 56
4.6.2. Soldul balanţei comerciale 56
4.6.3. Indicii raportului dintre soldul balanţei turistice şi soldul
balanţei comerciale 56
4.7. INDICATORII POTENŢIALULUI TURISTIC AL PIEŢEI 56
4.7.1. Intensitatea turistică 56
4.7.2. Cheltuiala turistică pe locuitor 57
4.7.3. Ponderea cheltuielilor turistice în P.I.B. 57
4.7.4. Proporţia încasărilor turistice în P.N.B. 57
4.7.5. Veniturile obţinute de populaţie din activitatea turistică 57
4.7.6. Cheltuieli turistice faţă de importurile totale 58
4.7.7. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi 58
CAPITOLUL V. SEZONALITATEA SERVICIILOR TURISTICE 60
5.1. Variaţiile sezoniere ale fenomenului turistic 60
5.2. Ciclurile de sezonalitate în activitatea turistică 60
5.3. Implicaţiile sezonalităţii şi posibilităţile de diminuare a efectelor
lor economice în industria turistică 62
CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIE 65
Proiectia Dezvoltarii unui Produs Turistic in Contextul Atragerii de Fonduri Europene. Studiul de Caz - Pensiunea Pinul Negru Baile Herculane
Introducere
1 Politica de marketing întreprinderii 5
1.1 Coordonatele politicii de marketingul întreprinderii 5
2 Politica de produs 6
2.1 Semnificaţii ale produsului în optica de marketing 6
2.2 Particularităţile serviciilor 7
2.3 Definirea produsului turistic 7
2.4 Clasificarea produsului turistic 8
2.5 Poziţionarea produsului turistic 9
2.6 Ciclul de viaţă al produselor 10
2.7 Strategii privind produsele turistice 11
2.7.1 Strategii privind produsele turistice existente 12
2.7.2 Strategii privind produsele turistice noi 12
3 Politica de preţ 14
3.1 Preţul în cadrul mixului de marketing 14
3.2 Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 14
3.2.1 Factori interni care influenţează deciziile de preţ 15
3.2.2 Factori externi care influenţează deciziile de preţ 16
3.3 Determinarea preţului 17
3.3.1 Metode bazate pe costuri 17
3.3.2 Metode bazate pe valoare 18
3.3.3 Metode bazate pe concurenţă 18
3.4 Strategii de preţ 18
3.4.1 Strategii de stabilire a preţului pentru noi produse 18
3.4.2 Strategii de stabilire a preţului în cadrul gamei sortimentale 19
3.4.3 Strategii reactive la preţurile concurenţilor 19
3.5 Modalităţi de ajustare a preţurilor în turism 20
3.6 Problema consumatorului în privinţa preţului 21
4 Politica de distribuţie 23
4.1 Conceptul de distribuţie 23
4.2 Canalele de distribuţie 23
4.3 Funcţile canalului de distribuţie 23
4.4 Tipuri de intermediarii în turism 23
4.4.1 Tur-operatorii 26
4.4.2 Agenţiile de turism distribuitoare 26
4.4.3 Agenţiile receptive 26
4.4.4 Alţi intermediarii 26
4.4 Strategii de distribuţie 27
5 Politica de promovare 29
5.1 Sistemul de comunicaţie al întreprinderii moderne
şi activitatea sa promoţională 29
5.2 Formele promovării 29
5.2.1 Publicitatea turistică 30
5.2.1.1 Conţinut, obiective, etape 30
5.2.1.2 Mesajul publicitar 30
5.2.1.3 Formele publicităţii 31
5.2.1.4 Promovarea vânzărilor 31
5.2.2 Relaţii publice şi sponsorizarea 34
5.2.2.1Târgul de turism 34
5.2.3 Forţele de vânzare 35
6 Studiul de caz Pensiunea Pinul Negru Baile Herculane 36
6.1 Analiza indicatorilor economico financiar previzionati 37
6.2 Implementarea programului de marketing privind realizarea
indicatorilor prognozati 46
6.3 Concluzii 55
7 Bibliografie 56
1 Politica de marketing întreprinderii 5
1.1 Coordonatele politicii de marketingul întreprinderii 5
2 Politica de produs 6
2.1 Semnificaţii ale produsului în optica de marketing 6
2.2 Particularităţile serviciilor 7
2.3 Definirea produsului turistic 7
2.4 Clasificarea produsului turistic 8
2.5 Poziţionarea produsului turistic 9
2.6 Ciclul de viaţă al produselor 10
2.7 Strategii privind produsele turistice 11
2.7.1 Strategii privind produsele turistice existente 12
2.7.2 Strategii privind produsele turistice noi 12
3 Politica de preţ 14
3.1 Preţul în cadrul mixului de marketing 14
3.2 Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 14
3.2.1 Factori interni care influenţează deciziile de preţ 15
3.2.2 Factori externi care influenţează deciziile de preţ 16
3.3 Determinarea preţului 17
3.3.1 Metode bazate pe costuri 17
3.3.2 Metode bazate pe valoare 18
3.3.3 Metode bazate pe concurenţă 18
3.4 Strategii de preţ 18
3.4.1 Strategii de stabilire a preţului pentru noi produse 18
3.4.2 Strategii de stabilire a preţului în cadrul gamei sortimentale 19
3.4.3 Strategii reactive la preţurile concurenţilor 19
3.5 Modalităţi de ajustare a preţurilor în turism 20
3.6 Problema consumatorului în privinţa preţului 21
4 Politica de distribuţie 23
4.1 Conceptul de distribuţie 23
4.2 Canalele de distribuţie 23
4.3 Funcţile canalului de distribuţie 23
4.4 Tipuri de intermediarii în turism 23
4.4.1 Tur-operatorii 26
4.4.2 Agenţiile de turism distribuitoare 26
4.4.3 Agenţiile receptive 26
4.4.4 Alţi intermediarii 26
4.4 Strategii de distribuţie 27
5 Politica de promovare 29
5.1 Sistemul de comunicaţie al întreprinderii moderne
şi activitatea sa promoţională 29
5.2 Formele promovării 29
5.2.1 Publicitatea turistică 30
5.2.1.1 Conţinut, obiective, etape 30
5.2.1.2 Mesajul publicitar 30
5.2.1.3 Formele publicităţii 31
5.2.1.4 Promovarea vânzărilor 31
5.2.2 Relaţii publice şi sponsorizarea 34
5.2.2.1Târgul de turism 34
5.2.3 Forţele de vânzare 35
6 Studiul de caz Pensiunea Pinul Negru Baile Herculane 36
6.1 Analiza indicatorilor economico financiar previzionati 37
6.2 Implementarea programului de marketing privind realizarea
indicatorilor prognozati 46
6.3 Concluzii 55
7 Bibliografie 56
Relatia Dintre Incalzirea Globala si Turism
CAPITOLUL I 3
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ – ÎNTRE MIT ŞI REALITATE 3
1.1. DEFINIŢII – CE SUNT SCHIMBĂRILE CLIMATICE? 3
1.2. CARACTERISTICI ŞI TRĂSĂTURI ALE ÎNCĂLZIRII GLOBALE 6
1.2.1. Cauzele încălzirii globale 6
1.2.2. Efectele încălzirii globale 11
1.2.3. Consecinţele încălzirii globale 14
1.2.4. Măsuri împotriva încălzirii globale 15
1.3. ORGANISME IMPLICATE ŞI ACŢIUNI INTERNAŢIONALE 17
1.3.1. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) - Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice 18
1.3.2. UFCCC (United Nations Framework Convention on Climate Change) - Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice 19
1.3.3. Protocolul de la Kyoto 20
1.4. ALARMIŞTI VERSUS SCEPTICI 23
1.4.1. Alarmiştii şi încălzirea globală 24
1.4.2. Scepticii şi încălzirea globală 25
1.4.3. Păreri pro şi contra asupra încălzirii globale 26
CAPITOLUL II 29
TURISMUL LA ÎNCEPUTUL NOULUI MILENIU 29
2.1. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A TURISMULUI 29
2.2. EVOLUŢIA TURISMULUI ÎN ULTIMUL DECENIU 31
2.3. PRINCIPALELE TENDINŢE ALE TURISMULUI 32
2.3.1. Tendinţe turistice mondiale post recesiune 36
2.4. PRINCIPALELE DESTINAŢII TURISTICE INTERNAŢIONALE 39
CAPITOLUL III 42
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ ŞI TURISMUL 42
3.1. INFLUENŢA TURISMULUI ASUPRA ÎNCĂLZIRII GLOBALE 42
3.2. INFLUENŢA ÎNCĂLZIRII GLOBALE ASUPRA TURISMULUI 47
STUDIU DE CAZ: INFLUENŢA ÎNCĂLZIRII GLOBALE ASUPRA CARAIBELOR 55
BIBLIOGRAFIE 59
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ – ÎNTRE MIT ŞI REALITATE 3
1.1. DEFINIŢII – CE SUNT SCHIMBĂRILE CLIMATICE? 3
1.2. CARACTERISTICI ŞI TRĂSĂTURI ALE ÎNCĂLZIRII GLOBALE 6
1.2.1. Cauzele încălzirii globale 6
1.2.2. Efectele încălzirii globale 11
1.2.3. Consecinţele încălzirii globale 14
1.2.4. Măsuri împotriva încălzirii globale 15
1.3. ORGANISME IMPLICATE ŞI ACŢIUNI INTERNAŢIONALE 17
1.3.1. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) - Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice 18
1.3.2. UFCCC (United Nations Framework Convention on Climate Change) - Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice 19
1.3.3. Protocolul de la Kyoto 20
1.4. ALARMIŞTI VERSUS SCEPTICI 23
1.4.1. Alarmiştii şi încălzirea globală 24
1.4.2. Scepticii şi încălzirea globală 25
1.4.3. Păreri pro şi contra asupra încălzirii globale 26
CAPITOLUL II 29
TURISMUL LA ÎNCEPUTUL NOULUI MILENIU 29
2.1. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A TURISMULUI 29
2.2. EVOLUŢIA TURISMULUI ÎN ULTIMUL DECENIU 31
2.3. PRINCIPALELE TENDINŢE ALE TURISMULUI 32
2.3.1. Tendinţe turistice mondiale post recesiune 36
2.4. PRINCIPALELE DESTINAŢII TURISTICE INTERNAŢIONALE 39
CAPITOLUL III 42
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ ŞI TURISMUL 42
3.1. INFLUENŢA TURISMULUI ASUPRA ÎNCĂLZIRII GLOBALE 42
3.2. INFLUENŢA ÎNCĂLZIRII GLOBALE ASUPRA TURISMULUI 47
STUDIU DE CAZ: INFLUENŢA ÎNCĂLZIRII GLOBALE ASUPRA CARAIBELOR 55
BIBLIOGRAFIE 59
Turismul Istoric al Judetului Vaslui - Potential si Valorificare
INTRODUCERE 5
CAP. I
PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A JUDEŢULUI VASLUI
I.1 Geologia si relieful 9
I.2 Hidrologia 9
I.3 Clima 10
I.4 Vegetaţia 10
I.5 Flora si fauna 11
CAP.II
JUDEŢUL VASLUI: CADRU SOCIO – UMAN
II. 1 Populaţia
II 1.1 Istoric 14
II 1.2 Evoluţia administrativă 15
II 1.3 Elementele dinamicii populaţiei 15
II 1.4 Mişcarea migratorie 18
II 2 Activităţile economice
II 2.1 Agricultura 20
II 2.2 Industria 21
II 2.3 Serviciile 23
II 2.4 Turismul 24
CAP.III
PERSONALITĂŢI MARCANTE DIN JUDEŢUL VASLUI 27
CAP.IV
MONUMENTE ISTORICE ŞI OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDEŢUL VASLUI
IV.1 Biserici si mănăstiri 29
IV.2 Obiective turistice din imprejurimile Judeţului Vaslui 49
CAP.V
PERSPECTIVELE DE UTILIZARE ŞI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC ISTORIC
V.1 Măsuri asupra valorificării potenţialului turistic istoric 51
V.2 Forme de turism practicate in Judeţul Vaslui 53
V.3 Infrastructura 55
BIBLIOGRAFIE 58
ANEXE 60
CAP. I
PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A JUDEŢULUI VASLUI
I.1 Geologia si relieful 9
I.2 Hidrologia 9
I.3 Clima 10
I.4 Vegetaţia 10
I.5 Flora si fauna 11
CAP.II
JUDEŢUL VASLUI: CADRU SOCIO – UMAN
II. 1 Populaţia
II 1.1 Istoric 14
II 1.2 Evoluţia administrativă 15
II 1.3 Elementele dinamicii populaţiei 15
II 1.4 Mişcarea migratorie 18
II 2 Activităţile economice
II 2.1 Agricultura 20
II 2.2 Industria 21
II 2.3 Serviciile 23
II 2.4 Turismul 24
CAP.III
PERSONALITĂŢI MARCANTE DIN JUDEŢUL VASLUI 27
CAP.IV
MONUMENTE ISTORICE ŞI OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDEŢUL VASLUI
IV.1 Biserici si mănăstiri 29
IV.2 Obiective turistice din imprejurimile Judeţului Vaslui 49
CAP.V
PERSPECTIVELE DE UTILIZARE ŞI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC ISTORIC
V.1 Măsuri asupra valorificării potenţialului turistic istoric 51
V.2 Forme de turism practicate in Judeţul Vaslui 53
V.3 Infrastructura 55
BIBLIOGRAFIE 58
ANEXE 60
Aspecte ale Relatiilor Publice
Cap. 1. Aspecte ale Relaţiilor Publice
1.1. Definirea Relaţiilor Publice
1.2. Originea Relaţiilor Publice
1.3. Scurt Istoric al Relaţiilor Publice
1.4. Strategii ale relaţiilor publice
1.4.1. Relaţiile publice - strategia de comunicare publică
1.4.2. Relaţiile publice - strategie de comunicare organizaţională
1.4.3. Relaţiile publice - strategie de comunicare mediatică
Cap. 2. Comunicarea în relaţiile publice
2.1. Conceptul de comunicare
2.2. Tipuri de comunicare
2.3. Canale şi media de comunicare
2.4. Canale media utilizate în relaţiile publice
2.5. Forme ale relaţiei cu presa
2.6. PR - advertising şi comunicarea de masă
2.6.1. Publicitatea cu ajutorul relaţiilor publice
2.6.2. Raporturile dintre presă şi dependenţa între presă şi organizaţii:
2.7. Etica în relaţiile publice
2.7.1. Comportamentul etic în cadrul relaţiilor publice
2.7.2. Caracteristicile materialelor folosite în comunicarea publică
2.7.3. Creativitatea în contextul moralităţii relaţiilor publice
2.8. Relaţiile Publice şi Noile Tehnologii
2.9. Recomandări pentru îmbunătăţirea comunicării interne şi externe
Cap. 3. Aplicabilitatea relaţiilor publice în domeniul turismului
-Studiu de caz Agenţia de turism Perfect Tour-
3.1. Scurt istoric al Perfect tour
3.2. Locul şi rolul relaţiilor publice în cadrul promovării
3.3. Instrumente ale relaţiilor publice în turism
3.4. Publicul vizat
3.5. Relaţiile Publice în cadrul Agenţiei Perfect Tour
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
1.1. Definirea Relaţiilor Publice
1.2. Originea Relaţiilor Publice
1.3. Scurt Istoric al Relaţiilor Publice
1.4. Strategii ale relaţiilor publice
1.4.1. Relaţiile publice - strategia de comunicare publică
1.4.2. Relaţiile publice - strategie de comunicare organizaţională
1.4.3. Relaţiile publice - strategie de comunicare mediatică
Cap. 2. Comunicarea în relaţiile publice
2.1. Conceptul de comunicare
2.2. Tipuri de comunicare
2.3. Canale şi media de comunicare
2.4. Canale media utilizate în relaţiile publice
2.5. Forme ale relaţiei cu presa
2.6. PR - advertising şi comunicarea de masă
2.6.1. Publicitatea cu ajutorul relaţiilor publice
2.6.2. Raporturile dintre presă şi dependenţa între presă şi organizaţii:
2.7. Etica în relaţiile publice
2.7.1. Comportamentul etic în cadrul relaţiilor publice
2.7.2. Caracteristicile materialelor folosite în comunicarea publică
2.7.3. Creativitatea în contextul moralităţii relaţiilor publice
2.8. Relaţiile Publice şi Noile Tehnologii
2.9. Recomandări pentru îmbunătăţirea comunicării interne şi externe
Cap. 3. Aplicabilitatea relaţiilor publice în domeniul turismului
-Studiu de caz Agenţia de turism Perfect Tour-
3.1. Scurt istoric al Perfect tour
3.2. Locul şi rolul relaţiilor publice în cadrul promovării
3.3. Instrumente ale relaţiilor publice în turism
3.4. Publicul vizat
3.5. Relaţiile Publice în cadrul Agenţiei Perfect Tour
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Serviciile Turistice si Ocuparea Fortei de Munca
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1. ROLUL SERVICIILOR TURISTICE IN OCUPAREA FORTEI DE MINCA 5
1.1. Definirea serviciilor turistice 5
1.2. Rolul economic al serviciilor turistice 6
1.3. Particularităţi ale muncii în turism 10
1.4. Evoluţia şi structura pieţei muncii în turism 13
1.5. Turismul – contribuţia la ocuparea forţei de muncă 15
1.6. Calitatea serviciilor şi a personalului din turism 16
CAPITOLUL 2. SERVICIILE HOTELIERE OFERITE DE HOTELUL CARO BUCURESTI 20
2.1. Prezentarea Hotelului Caro 3*** 20
2.2. Managementul activităţii în cadrul hotelului Caro 22
2.2.1. Serviciul de cazare 23
2.2.2. Serviciul de alimentaţie 25
2.3.Structura organizatorică 28
CAPITOLUL 3. PERSPECTIVELE OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ DIN CADRUL HOTELULUI CARO PENTRU PERIOADA 2008-2010 31
3.1. Analiza indicatorilor resurselor umane 31
3.2. Analiza indicatorilor eficienţei serviciilor suplimentare 40
3.3.Căi de creştere a eficienţei economice a activităţii turistice 42
3.3.1.Creşterea eficienţei utilizării forţei de muncă 43
3.3.2. Creşterea eficienţei utilizării resurselor financiare 48
CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 54
CAPITOLUL 1. ROLUL SERVICIILOR TURISTICE IN OCUPAREA FORTEI DE MINCA 5
1.1. Definirea serviciilor turistice 5
1.2. Rolul economic al serviciilor turistice 6
1.3. Particularităţi ale muncii în turism 10
1.4. Evoluţia şi structura pieţei muncii în turism 13
1.5. Turismul – contribuţia la ocuparea forţei de muncă 15
1.6. Calitatea serviciilor şi a personalului din turism 16
CAPITOLUL 2. SERVICIILE HOTELIERE OFERITE DE HOTELUL CARO BUCURESTI 20
2.1. Prezentarea Hotelului Caro 3*** 20
2.2. Managementul activităţii în cadrul hotelului Caro 22
2.2.1. Serviciul de cazare 23
2.2.2. Serviciul de alimentaţie 25
2.3.Structura organizatorică 28
CAPITOLUL 3. PERSPECTIVELE OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ DIN CADRUL HOTELULUI CARO PENTRU PERIOADA 2008-2010 31
3.1. Analiza indicatorilor resurselor umane 31
3.2. Analiza indicatorilor eficienţei serviciilor suplimentare 40
3.3.Căi de creştere a eficienţei economice a activităţii turistice 42
3.3.1.Creşterea eficienţei utilizării forţei de muncă 43
3.3.2. Creşterea eficienţei utilizării resurselor financiare 48
CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 54
Amenajare Turistica Montana
CAPITOLUL 1
CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND
STRATEGIA DEZVOLTĂRII TURISMULUI 7
1.1 Turismul si dezvoltarea strategică 7
1.2Turismul într-o viziune de marketing 7
1.3 Rolul, importanta si conceptul de amenajare turistică 7
1.4 Forme de turism 8
1.5 Conceptii si strategii de amenajare si de dezvoltare a turismului montan 9
CAPITOLUL 2
TURISMUL MONTAN PE PLAN GLOBAL 13
2.1 Experienta internatională în domeniu 13
2.2 Oferta actuală a statiunilor montane 14
2.3 Principii de proiectare si dezvoltare a statiunilor montane 15
2.4 Factorii de succes ai unei statiuni montane; atractivitatea statiunii 17
CAPITOLUL 3
TURISMUL MONTAN ÎN ROMÂNIA 19
3.1 Politica montană 19
3.2 Oferta turismului montan în România si potentialul turistic 20
3.3 Programe si forme de turism practicate 24
3.4 Dimensiunile si structura cererii turistice în zona montană 24
3.5 Amenajarea, organizarea si dezvoltarea spatiului turistic montan de dominantă “Albă” în România 26
CAPITOLUL 4
AMENAJAREA TURISTICĂ MONTANĂ A ORASULUI
PIATRA NEAMT 29
4.1 Metodologia cercetării 29
4.2 Piatra Neamt - date generale 30
4.3 Patrimoniul turistic – Potentialul turistic natural si antropic 31
4.4 Analiza SWOT 41
4.5 Strategii de amenajare turistică montană 44
4.6 Proiecte în cadrul dezvoltării economice si turismului 48
CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 54
LISTĂ TABELE SI FIGURI
Tabel 4.1 Rezervatiile naturale ale orasului Piatra Neamt 32
Tabel 4.2 Infrastructura specifică a municipiului Piatra Neamt 36
Tabel 4.3 Structuri de primire turistică cu functiunea de cazare 38
Tabel 4.4 Activitatea turistică în Municipiul Piatra Neamt 39
Tabel 4.5 Structurile de alimentatie din Municipiul Piatra Neamt 41
Tabel 4.6 Analiza SWOT a Municipiului Piatra Neamt 41
Figura 4.1 Lungimea străzilor orăsenesti modernizate 37
Figura 4.2 Tendinte ale indicatorilor în activitatea turistică a Municipiului Piata Neamt 40
CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND
STRATEGIA DEZVOLTĂRII TURISMULUI 7
1.1 Turismul si dezvoltarea strategică 7
1.2Turismul într-o viziune de marketing 7
1.3 Rolul, importanta si conceptul de amenajare turistică 7
1.4 Forme de turism 8
1.5 Conceptii si strategii de amenajare si de dezvoltare a turismului montan 9
CAPITOLUL 2
TURISMUL MONTAN PE PLAN GLOBAL 13
2.1 Experienta internatională în domeniu 13
2.2 Oferta actuală a statiunilor montane 14
2.3 Principii de proiectare si dezvoltare a statiunilor montane 15
2.4 Factorii de succes ai unei statiuni montane; atractivitatea statiunii 17
CAPITOLUL 3
TURISMUL MONTAN ÎN ROMÂNIA 19
3.1 Politica montană 19
3.2 Oferta turismului montan în România si potentialul turistic 20
3.3 Programe si forme de turism practicate 24
3.4 Dimensiunile si structura cererii turistice în zona montană 24
3.5 Amenajarea, organizarea si dezvoltarea spatiului turistic montan de dominantă “Albă” în România 26
CAPITOLUL 4
AMENAJAREA TURISTICĂ MONTANĂ A ORASULUI
PIATRA NEAMT 29
4.1 Metodologia cercetării 29
4.2 Piatra Neamt - date generale 30
4.3 Patrimoniul turistic – Potentialul turistic natural si antropic 31
4.4 Analiza SWOT 41
4.5 Strategii de amenajare turistică montană 44
4.6 Proiecte în cadrul dezvoltării economice si turismului 48
CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 54
LISTĂ TABELE SI FIGURI
Tabel 4.1 Rezervatiile naturale ale orasului Piatra Neamt 32
Tabel 4.2 Infrastructura specifică a municipiului Piatra Neamt 36
Tabel 4.3 Structuri de primire turistică cu functiunea de cazare 38
Tabel 4.4 Activitatea turistică în Municipiul Piatra Neamt 39
Tabel 4.5 Structurile de alimentatie din Municipiul Piatra Neamt 41
Tabel 4.6 Analiza SWOT a Municipiului Piatra Neamt 41
Figura 4.1 Lungimea străzilor orăsenesti modernizate 37
Figura 4.2 Tendinte ale indicatorilor în activitatea turistică a Municipiului Piata Neamt 40
Caractere Ecologice Generale ale Lacului Dracsani
Introducere pag 4
Capitolul 1. Lacul Dracşani - generalităţi pag 5
Capitolul 2. Metodologie de lucru pag 8
Capitolul 3. Caracteristici fizico-chimice şi biologice ale lacului Dracşani pag 11
3.1. Caracteristici geochimice ale sedimentelor pag 11
3.2. Caracteristici fizico-chimice ale apei pag 14
3.3. Structura şi dinamica fitoplanctonului pag 19
3.4. Structura şi dinamica zooplanctonului pag 24
3.5. Zoobentosul pag 29
Capitolul 4. Analiza calităţii apei lacului Dracşani pag 32
4.1. Indicatori de poluare fizico-chimic pag 32
4.2. Indicatori de poluare biologici pag 32
Capitolul 5. Indicatorii fizico-chimici din lacul Dracşani pag 35
5.1. Temperatura pag 36
5.2. pH pag 37
5.3. Oxigenul dizolvat pag 38
5.4. Azotul pag 41
5.5. Substanţa organicǎ dizolvatǎ pag 45
5.6. Fosfaţii pag 46
5.7. Sulfaţii pag 48
5.8. Duritatea totalǎ pag 49
Capitolul 6. Indicatori biologici pag 53
6.1. Fitoplanctonul pag 53
6.2. Zooplanctonul pag 64
6.3. Zoobentosul pag 68
Concluzii pag 70
Bibliografie pag 73
Capitolul 1. Lacul Dracşani - generalităţi pag 5
Capitolul 2. Metodologie de lucru pag 8
Capitolul 3. Caracteristici fizico-chimice şi biologice ale lacului Dracşani pag 11
3.1. Caracteristici geochimice ale sedimentelor pag 11
3.2. Caracteristici fizico-chimice ale apei pag 14
3.3. Structura şi dinamica fitoplanctonului pag 19
3.4. Structura şi dinamica zooplanctonului pag 24
3.5. Zoobentosul pag 29
Capitolul 4. Analiza calităţii apei lacului Dracşani pag 32
4.1. Indicatori de poluare fizico-chimic pag 32
4.2. Indicatori de poluare biologici pag 32
Capitolul 5. Indicatorii fizico-chimici din lacul Dracşani pag 35
5.1. Temperatura pag 36
5.2. pH pag 37
5.3. Oxigenul dizolvat pag 38
5.4. Azotul pag 41
5.5. Substanţa organicǎ dizolvatǎ pag 45
5.6. Fosfaţii pag 46
5.7. Sulfaţii pag 48
5.8. Duritatea totalǎ pag 49
Capitolul 6. Indicatori biologici pag 53
6.1. Fitoplanctonul pag 53
6.2. Zooplanctonul pag 64
6.3. Zoobentosul pag 68
Concluzii pag 70
Bibliografie pag 73
Brand Turistic Brasov
CUPRINS 2
CAPITOLUL I BRANDING-UL ŞI DESTINAŢIA TURISTICĂ 4
I.1 DESTINAŢIA TURISTICĂ 4
I.2 IMAGINEA DE BRAND A DESTINAŢIEI TURISTICE 6
I.2.1 BRAND-UL ŞI STRATEGIA DE COMUNICARE A BRANDULUI 7
I.3 PROMOVAREA IMAGINEI DE BRAND 9
CAPITOLUL II DESTINAŢIA TURISTICĂ. BRAŞOV – PERLA TURISMULUI MONTAN ROMÂNESC 15
II.1 SCURT ISTORIC 15
II.2 FORME DE TURIM PRACTICATE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV 15
II. 3 POTENŢIALUL TURISTIC ŞI ANTROPIC AL JUDEŢULUI BRAŞOV 17
CAPITOLUL III IMAGINEA DE BRAND A DESTINAŢIEI TURISTICE BRAŞOV 23
– BE.LIVE.IT- 23
III.1 METODOLOGIA DE CERCETARE 23
III.2 APARIŢIA BRAND-ULUI “BRAŞOV.BE.LIVE.IT” 23
III.3 PIAŢA ŢINTĂ 25
III.3 PERSONALITATEA BRANDULUI 26
III.4 ATRIBUTELE ŞI BENEFICIILE BRAND-ULUI „BRAŞOV BE.LIVE IT” 26
III. 5 ETAPE DE CREARE A BRAND-ULUI „BRAŞOV.BE LIVE IT” 27
III.5 STRATEGII DE PROMOVARE A BRAND-ULUI „BRAŞOV BE. LIVE IT” 28
STUDIU DE CAZ 29
IMPACTUL IMAGINII DE BRAND „BRAŞOV BE. LIVE IT” 29
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 35
BIBLIOGRAFIE 37
CAPITOLUL I BRANDING-UL ŞI DESTINAŢIA TURISTICĂ 4
I.1 DESTINAŢIA TURISTICĂ 4
I.2 IMAGINEA DE BRAND A DESTINAŢIEI TURISTICE 6
I.2.1 BRAND-UL ŞI STRATEGIA DE COMUNICARE A BRANDULUI 7
I.3 PROMOVAREA IMAGINEI DE BRAND 9
CAPITOLUL II DESTINAŢIA TURISTICĂ. BRAŞOV – PERLA TURISMULUI MONTAN ROMÂNESC 15
II.1 SCURT ISTORIC 15
II.2 FORME DE TURIM PRACTICATE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV 15
II. 3 POTENŢIALUL TURISTIC ŞI ANTROPIC AL JUDEŢULUI BRAŞOV 17
CAPITOLUL III IMAGINEA DE BRAND A DESTINAŢIEI TURISTICE BRAŞOV 23
– BE.LIVE.IT- 23
III.1 METODOLOGIA DE CERCETARE 23
III.2 APARIŢIA BRAND-ULUI “BRAŞOV.BE.LIVE.IT” 23
III.3 PIAŢA ŢINTĂ 25
III.3 PERSONALITATEA BRANDULUI 26
III.4 ATRIBUTELE ŞI BENEFICIILE BRAND-ULUI „BRAŞOV BE.LIVE IT” 26
III. 5 ETAPE DE CREARE A BRAND-ULUI „BRAŞOV.BE LIVE IT” 27
III.5 STRATEGII DE PROMOVARE A BRAND-ULUI „BRAŞOV BE. LIVE IT” 28
STUDIU DE CAZ 29
IMPACTUL IMAGINII DE BRAND „BRAŞOV BE. LIVE IT” 29
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 35
BIBLIOGRAFIE 37
Amenajarea Turistica a Zonelor Urbane
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I AMENAJAREA TERITORIULUI 5
I.2. CONCEPTUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI 5
I.2 PARTICULARITĂȚI ALE AMENAJĂRII SPAȚIULUI TURISTIC 7
I.3. STRATEGII DE AMENAJARE TURISTICĂ 8
I.4. PRINCIPII ALE AMENJĂRII TURISTICE 9
CAPITOLUL II PARTICULARITĂŢI ALE AMENAJĂRII TURISTICE ÎN ROMÂNIA 12
II.1. APARIȚIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA 12
II.2. STAREA ACTUALĂ ȘI CARACTERIZAREA STĂRII ACTUALE A TURISMULUI ROMÂNESC 14
II.3 . PRINCIPALELE FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN ROMÂNIA 14
II.4 CONDIȚII ECONOMICE CE AU FAVORIZAT DEZVOLTAREA PROCESULUI DE URBANIZARE 19
II.5 CATEGORII DE ORAŞE ÎN ROMÂNIA ŞI PARTICULARITĂŢILE AMENAJĂRII TURISTICE ALE ACESTORA 20
CAPITOLUL III AMENAJAREA TOURISTICĂ URBANĂ A ORAŞULUI COMĂNEŞTI 24
III.1 METODOLOGIA DE CERCETARE 24
III.1 PREZENTAREA ZONEI 25
III.2 ANALIZA SWOT DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC AL ORAŞUL COMĂNEŞTI 26
III. 3 CĂI DE ACCES 27
III.4 POTENŢIALUL TURISTIC AL ZONEI 29
III.5 SERVICII TURISTICE DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE 30
III.7 AMENAJAREA ÎN SCOPURI TURISTICE A ZONEI DIN PERSPECTIVA AUTORITĂŢILOR LOCALE 31
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 36
CAPITOLUL I AMENAJAREA TERITORIULUI 5
I.2. CONCEPTUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI 5
I.2 PARTICULARITĂȚI ALE AMENAJĂRII SPAȚIULUI TURISTIC 7
I.3. STRATEGII DE AMENAJARE TURISTICĂ 8
I.4. PRINCIPII ALE AMENJĂRII TURISTICE 9
CAPITOLUL II PARTICULARITĂŢI ALE AMENAJĂRII TURISTICE ÎN ROMÂNIA 12
II.1. APARIȚIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA 12
II.2. STAREA ACTUALĂ ȘI CARACTERIZAREA STĂRII ACTUALE A TURISMULUI ROMÂNESC 14
II.3 . PRINCIPALELE FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN ROMÂNIA 14
II.4 CONDIȚII ECONOMICE CE AU FAVORIZAT DEZVOLTAREA PROCESULUI DE URBANIZARE 19
II.5 CATEGORII DE ORAŞE ÎN ROMÂNIA ŞI PARTICULARITĂŢILE AMENAJĂRII TURISTICE ALE ACESTORA 20
CAPITOLUL III AMENAJAREA TOURISTICĂ URBANĂ A ORAŞULUI COMĂNEŞTI 24
III.1 METODOLOGIA DE CERCETARE 24
III.1 PREZENTAREA ZONEI 25
III.2 ANALIZA SWOT DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC AL ORAŞUL COMĂNEŞTI 26
III. 3 CĂI DE ACCES 27
III.4 POTENŢIALUL TURISTIC AL ZONEI 29
III.5 SERVICII TURISTICE DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE 30
III.7 AMENAJAREA ÎN SCOPURI TURISTICE A ZONEI DIN PERSPECTIVA AUTORITĂŢILOR LOCALE 31
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 36
Baza Tehnico Materiala a Hotelului Astoria
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I TURISMUL – ACTIVITATE SPECIFICĂ DE SERVICII 6
I.1 TURISMUL – RAMURĂ A ECONOMIEI 6
I.2 OFERTA TURISTICĂ 9
CAPITOLUL II BAZA TEHNICO-MATERIALĂ A UNITĂŢILOR DIN TURISM ŞI ALIMENTAŢIE 11
II.1 STRUCTURI TURISTICE DE CAZARE 12
II.2 STRUCTURI TURISTICE DE ALIMENTAŢIE 15
CAPITOLUL III FOLOSIREA BAZEI MATERIALE A HOTELULUI ASTORIA 21
III.1 OBIECTUL DE ACTIVITATE 21
III.2 EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 21
III.3 FOLOSIREA BAZEI DE CAZARE 22
III.4 POLITICA DE PERSONAL ÎN CADRUL HOTELULUI ASTORIA 28
III.5 ASPECTE TEHNICE 30
III.6 INDICATORI AI ACTIVITĂŢII DE CAZARE ÎN CADRUL HOTELULUI ASTORIA 30
III.7 ANALIZA SWOT A HOTELULUI ASTORIA 32
III.8 FOLOSIREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE ÎN INTERIORUL RESTAURANTULUI 33
III.8 ANALIZA BAZEI MATERIALE ÎN CADRUL HOTELULUI ASTORIA 39
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 42
BIBLIOGRAFIE 44
CAPITOLUL I TURISMUL – ACTIVITATE SPECIFICĂ DE SERVICII 6
I.1 TURISMUL – RAMURĂ A ECONOMIEI 6
I.2 OFERTA TURISTICĂ 9
CAPITOLUL II BAZA TEHNICO-MATERIALĂ A UNITĂŢILOR DIN TURISM ŞI ALIMENTAŢIE 11
II.1 STRUCTURI TURISTICE DE CAZARE 12
II.2 STRUCTURI TURISTICE DE ALIMENTAŢIE 15
CAPITOLUL III FOLOSIREA BAZEI MATERIALE A HOTELULUI ASTORIA 21
III.1 OBIECTUL DE ACTIVITATE 21
III.2 EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 21
III.3 FOLOSIREA BAZEI DE CAZARE 22
III.4 POLITICA DE PERSONAL ÎN CADRUL HOTELULUI ASTORIA 28
III.5 ASPECTE TEHNICE 30
III.6 INDICATORI AI ACTIVITĂŢII DE CAZARE ÎN CADRUL HOTELULUI ASTORIA 30
III.7 ANALIZA SWOT A HOTELULUI ASTORIA 32
III.8 FOLOSIREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE ÎN INTERIORUL RESTAURANTULUI 33
III.8 ANALIZA BAZEI MATERIALE ÎN CADRUL HOTELULUI ASTORIA 39
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 42
BIBLIOGRAFIE 44
Management Comparat Delphi Romania
Introducere 4
Capitolul I Managementul şi stilurile manageriale 6
I.1 Definirea conceptului de management 6
I.2 Teorii în managementul mondial 9
I.3 Stilul de management: concept , conţinut , factori şi tipuri 13
1.3.1 Definirea stilului de management 13
I.3.2 Factori de influenţă 14
I.3.3 Criterii de clasificare a stilurilor de management 15
I.3.4 Structura stilurilor manageriale 17
Capitolul II Delphi Diesel Systems România 18
II.1 Prezentarea firmei Delphi Diesel Systems România 18
II.2 Structura organizatorică a companiei Delphi Diesel Systems România 19
II.3 Indicatori financiari 21
II.3 Managementul modern vs. Managementul tradiţional 23
II.3.1 Managementul tradiţional - Japonia 23
Ii.3.2 Managementul modern – Statele Unite ale Americii 27
Capitolul III Management tradiţional vs management modern în cadrul companiei Delphi Diesel Systems România 31
III.1 Obiectivele şi scopul cercetării 31
III.2 Metodologia cercetării 31
III.3 Managementul modern- Delphi diesel systems românia 32
iII.3.2 Rolul managerilor în cadrul companiei Delphi Diesel Systems şi stilul managerial 34
iII.3.3 Managementul resurselor umane în cadrul companiei 35
iII.3.4 Managementul mediului extern al companiei 36
III.4 Management tradiţional - Toyota 37
III.5 Diferenţe ale stilurilor manageriale în cadrul celor două companii 41
III.6 Elaborarea şi interpretarea chestionarelor 42
LISTĂ FIGURI ŞI TABELE
Figura 2. 1 Structura organizatorică a companiei Delphi Diesel Systems România SRL 19
Tabel 2. 1 Indicatori financiari contabili perioada 2007-2009 21
Tabel 3. 1 Diferenţe ale stilurilor manageriale în cadrul Delphi Diesel Systems România şi Toyota 40
Tabel 3. 2 Caracteristicile managerilor chestionaţi 41
Tabel 3. 3 Ponderea răspunsurilor oferite de manageri 42
Tabel 3. 4 Caracteristicile stilurlor manageriale 43
Tabel 3. 5 Stil de management 44
Capitolul I Managementul şi stilurile manageriale 6
I.1 Definirea conceptului de management 6
I.2 Teorii în managementul mondial 9
I.3 Stilul de management: concept , conţinut , factori şi tipuri 13
1.3.1 Definirea stilului de management 13
I.3.2 Factori de influenţă 14
I.3.3 Criterii de clasificare a stilurilor de management 15
I.3.4 Structura stilurilor manageriale 17
Capitolul II Delphi Diesel Systems România 18
II.1 Prezentarea firmei Delphi Diesel Systems România 18
II.2 Structura organizatorică a companiei Delphi Diesel Systems România 19
II.3 Indicatori financiari 21
II.3 Managementul modern vs. Managementul tradiţional 23
II.3.1 Managementul tradiţional - Japonia 23
Ii.3.2 Managementul modern – Statele Unite ale Americii 27
Capitolul III Management tradiţional vs management modern în cadrul companiei Delphi Diesel Systems România 31
III.1 Obiectivele şi scopul cercetării 31
III.2 Metodologia cercetării 31
III.3 Managementul modern- Delphi diesel systems românia 32
iII.3.2 Rolul managerilor în cadrul companiei Delphi Diesel Systems şi stilul managerial 34
iII.3.3 Managementul resurselor umane în cadrul companiei 35
iII.3.4 Managementul mediului extern al companiei 36
III.4 Management tradiţional - Toyota 37
III.5 Diferenţe ale stilurilor manageriale în cadrul celor două companii 41
III.6 Elaborarea şi interpretarea chestionarelor 42
LISTĂ FIGURI ŞI TABELE
Figura 2. 1 Structura organizatorică a companiei Delphi Diesel Systems România SRL 19
Tabel 2. 1 Indicatori financiari contabili perioada 2007-2009 21
Tabel 3. 1 Diferenţe ale stilurilor manageriale în cadrul Delphi Diesel Systems România şi Toyota 40
Tabel 3. 2 Caracteristicile managerilor chestionaţi 41
Tabel 3. 3 Ponderea răspunsurilor oferite de manageri 42
Tabel 3. 4 Caracteristicile stilurlor manageriale 43
Tabel 3. 5 Stil de management 44
Aplicarea Tehnologiilor Informationale in Activitatea Hoteliera. Studiu de Caz
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I: HOTELĂRIE ŞI INDUSTRIE HOTELIERĂ 4
1.1. Concepte de bază 4
1.1.1. Rolul şi caracteristicile industriei hoteliere 4
1.1.2. Funcţiile unităţiilor hoteliere 5
1.2. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică 7
1.2.1. Prezentare generală 7
1.2.2. Definirea structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică 9
1.3. Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu funcţiuni
de cazare turistică 15
1.4. Formele de exploatare hotelieră 16
1.4.1. Caracteristici 16
1.4.2. Hotelurile tip exploatare individuală 18
1.4.3. Lanţurile hoteliere voluntare 21
1.4.4. Contracte de asociere în turism 24
1.4.5. Lanţuri hoteliere integrate 35
CAPITOLUL II: PREZENTAREA SOCIETĂŢII EURO-TOUR S.R.L. 38
2.1. Prezentarea firmei 38
3.1.1. Denumire şi localizare 38
2.2. Organizarea activităţii 40
2.2.1. Serviciul de cazare 41
2.2.2 Serviciul de alimentaţie 43
2.3 Structura organizatorică 47
2.4. Tarife practicate 49
2.5. Politici de promovare a vânzărilor utilizate în activitatea turistică 51
2.6. Analiza circulaţiei turistice în cadrul Hotelului Ambient 52
2.6.1. Numărul total de turişti 52
2.6.2. Ritmul de evoluţie pentru numărul total de turişti 53
2.6.3. Numărul total de zile-turist 54
2.6.4. Durata medie a sejurului 55
2.6.5. Evoluţia coeficientului de utilizare a capacitaţii de cazare 56
CAPITOLUL III: SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE HOTELIERĂ 58
3.1. Scurt istoric 58
3.2. Premisele dezvoltării sistemelor informatice de gestiune 59
3.2.1. Evoluţia hardware 60
3.2.2. Evoluţia internetului 61
3.2.3. Evoluţia software 62
3.3. Rolul sistemelor informatice de gestiune în unităţile hoteliere 63
3.4. Alegerea sistemelor informatice de gestiune 65
3.5. Funcţiile sistemului de recepţie 68
3.6. Sistemele Lanmark PMS şi Medallion PMS în Romania 73
CAPITOLUL IV: ANALIZA SISTEMULUI DE GESTIUNE HOTELIERĂ MEDALLION PMS UTILIZAT IN CADRUL HOTELULUI AMBIENT 75
4.1. Concepţia sistemului de gestiune hotelieră Medallion PMS 76
4.2. Rezervările în sistemul Medallion PMS 77
4.3. Funcţiile de bază ale sistemului Medallion PMS 79
4.4. Închiderea de zi şi rapoartele 86
CAPITOLUL V: CONCLUZII ŞI PROPUNERI 89
BIBLIOGRAFIE 94
ANEXE
CAPITOLUL I: HOTELĂRIE ŞI INDUSTRIE HOTELIERĂ 4
1.1. Concepte de bază 4
1.1.1. Rolul şi caracteristicile industriei hoteliere 4
1.1.2. Funcţiile unităţiilor hoteliere 5
1.2. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică 7
1.2.1. Prezentare generală 7
1.2.2. Definirea structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică 9
1.3. Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu funcţiuni
de cazare turistică 15
1.4. Formele de exploatare hotelieră 16
1.4.1. Caracteristici 16
1.4.2. Hotelurile tip exploatare individuală 18
1.4.3. Lanţurile hoteliere voluntare 21
1.4.4. Contracte de asociere în turism 24
1.4.5. Lanţuri hoteliere integrate 35
CAPITOLUL II: PREZENTAREA SOCIETĂŢII EURO-TOUR S.R.L. 38
2.1. Prezentarea firmei 38
3.1.1. Denumire şi localizare 38
2.2. Organizarea activităţii 40
2.2.1. Serviciul de cazare 41
2.2.2 Serviciul de alimentaţie 43
2.3 Structura organizatorică 47
2.4. Tarife practicate 49
2.5. Politici de promovare a vânzărilor utilizate în activitatea turistică 51
2.6. Analiza circulaţiei turistice în cadrul Hotelului Ambient 52
2.6.1. Numărul total de turişti 52
2.6.2. Ritmul de evoluţie pentru numărul total de turişti 53
2.6.3. Numărul total de zile-turist 54
2.6.4. Durata medie a sejurului 55
2.6.5. Evoluţia coeficientului de utilizare a capacitaţii de cazare 56
CAPITOLUL III: SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE HOTELIERĂ 58
3.1. Scurt istoric 58
3.2. Premisele dezvoltării sistemelor informatice de gestiune 59
3.2.1. Evoluţia hardware 60
3.2.2. Evoluţia internetului 61
3.2.3. Evoluţia software 62
3.3. Rolul sistemelor informatice de gestiune în unităţile hoteliere 63
3.4. Alegerea sistemelor informatice de gestiune 65
3.5. Funcţiile sistemului de recepţie 68
3.6. Sistemele Lanmark PMS şi Medallion PMS în Romania 73
CAPITOLUL IV: ANALIZA SISTEMULUI DE GESTIUNE HOTELIERĂ MEDALLION PMS UTILIZAT IN CADRUL HOTELULUI AMBIENT 75
4.1. Concepţia sistemului de gestiune hotelieră Medallion PMS 76
4.2. Rezervările în sistemul Medallion PMS 77
4.3. Funcţiile de bază ale sistemului Medallion PMS 79
4.4. Închiderea de zi şi rapoartele 86
CAPITOLUL V: CONCLUZII ŞI PROPUNERI 89
BIBLIOGRAFIE 94
ANEXE
Turismul Balnear la Nivelul Judetului Bihor (2011)
Cap.1. Turismul, abordări contemporane, definiții, tipologie…….
1.1. Concepte și definiții.
1.1.1. Abordări contemporane.
1.2. Contribuția turismului la dezvoltarea economico - socială.
1.3. Factorii activității turistice.
1.3.1. Factorii evoluției activității turistice.
1.3.2. Factorii restrictivi ai activității turistice.
Cap. 2. Forme de turism practicate la nivel național.
2.1. Turismul urban.
2.2. Turismul rural.
2.3. Turismul balnear.
Cap. 3. Turismul balnear în județul Bihor și la nivelul județului Bihor.
3.1. Repere istorice și geografice referitoare la județul Bihor.
3.2. Stațiuni balneare românești.
3.3. Factorii naturali de cură.
3.4. Băile Felix.
3.4.1. Structuri de primire.
3.4.2. Unități de alimentație publică.
3.4.3. Numărul total de turiști.
3.4.4. Durata sejurului.
3.5. Posibilități de îmbunătățire a activității în stațiunea Băile Felix.
Concluzii.
Bibliografie.
1.1. Concepte și definiții.
1.1.1. Abordări contemporane.
1.2. Contribuția turismului la dezvoltarea economico - socială.
1.3. Factorii activității turistice.
1.3.1. Factorii evoluției activității turistice.
1.3.2. Factorii restrictivi ai activității turistice.
Cap. 2. Forme de turism practicate la nivel național.
2.1. Turismul urban.
2.2. Turismul rural.
2.3. Turismul balnear.
Cap. 3. Turismul balnear în județul Bihor și la nivelul județului Bihor.
3.1. Repere istorice și geografice referitoare la județul Bihor.
3.2. Stațiuni balneare românești.
3.3. Factorii naturali de cură.
3.4. Băile Felix.
3.4.1. Structuri de primire.
3.4.2. Unități de alimentație publică.
3.4.3. Numărul total de turiști.
3.4.4. Durata sejurului.
3.5. Posibilități de îmbunătățire a activității în stațiunea Băile Felix.
Concluzii.
Bibliografie.
Luminescenţa şi emisia undelor THz ale materialelor nanostructurate în baza compuşilor semiconductori III-V (2011)
1. SITUAŢIA CURENTĂ ÎN STUDIEREA COMPUŞILOR
SEMICONDUCTORI A3B5 CU APLICAŢI ÎN SPECTROSCOPIA THz, EMISIA DE
ELECTRONI ÎN CÂMP, LUMINESCENŢA ŞI REZONANŢA PLASMONICĂ
- 1.1. Generarea undelor terahertz de la suprafaţa semiconductorilor
- 1.2. Surse de terahertz în baza semiconductorilor A3B5
- 1.3. Rectificarea optică de la suprafaţă
- 1.4. Catodoluminescenţa în microscopul electronic cu baleiaj: aplicarea la structurile semiconductoare de dimensiuni mici
- 1.5. Semiconductoare A3B5 dopate cu pământuri rare: creşterea, proprietăţile şi fabricarea dispozitivelor elecroluminescente
- 1.6. Studiul rezonanţei plasmonice
- 1.7. Studiul emisiei cu efect de câmp
- 2.1. Fabricarea structurilor poroase prin metoda electrochimică
- 2.2. Iradierea structurilor semiconductoare poroase cu ioni de Kr+15 şi Xe+23
- 2.3. Doparea structurilor semiconductoare poroase cu metale de tranziţie şi pământuri rare
- 2.4. Caracterizarea materialelor prin metoda fotoluminescenţei
- 2.5. Catodoluminescenţa structurilor semiconductoare poroase
- 2.6. Caracterizarea materialelor prin emisia undelor terahertz
- 2.7. Metodica caracterizării punctelor metalice în prezenţa rezonanţei plazmonice de suprafaţ ă
- 2.8. Metodica caracterizării materialelor prin emisia de câmp
- 3.1. Spectroscopia catodoluminescenţei în nanostructuri de InP
- 3.2. Microanaliza catodoluminescenţei structurilor poroase GaP
- 3.3. Materiale nanocompozite în baza templatelor de GaP dopate cu Er3+ şi Eu3+ pentru aplicaţii optoelectronice
- 3.4. Materiale luminofore nanocompozite în baza templatelor de GaAs dopate cu Er3+ şi Eu3+
- 3.5. Caracterizarea catodoluminescenţei materialelor preparate în baza structurilor poroase de GaP dopate cu pământuri rare
- 3.6. Rezonanţa plasmonică de suprafaţă la nanoparticulele de Ag depuse în interiorul templatelor poroase de GaP
- 4.1. Tehnica de obţinere a membranelor poroase subţiri de InP
- 4.2. Studiul conductivităţii în membranele nanoporoase de InP şi a mobilităţii electronilor în aceste nanostructuri folosind spectroscopia terahertz
- 4.3. Efectul optic neliniar amplificat în membranele de InP (100)
- 4.4. Emisia terahertz în membrane de InP (111) poroase obţinute prin tratament electrochimic şi iradiere ulterioară cu ioni de gaze inerte (Kr, Xe) la energii mari
- 4.5. Emisia electronică cu efect de câmp în semiconductori cu bandă interzisă îngustă (InAs)
Particularităţile biologice şi comportamentul speciei Triturus vulgaris L. în Codrii Centrali (2011)
1. BIOLOGIA, ECOLOGIA ŞI COMPORTAMENTUL AMFIBIENILOR CAUDAŢI (ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ)
2. CARACTERISTICA ARIEI DE STUDIU. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
3. VARIABILITATEA GEOGRAFICĂ, DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ, CRACTERISTICA MORFOLOGICĂ ŞI STRUCTURA POPULAŢIONALĂ A SPECIEI
2. CARACTERISTICA ARIEI DE STUDIU. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
- vvv
- 1.1. Caracteristica ariei de studiu
- 2.2. Materiale şi metode de cercetare
- 2.2.1. Cercetarea distribuţiei habitaţionale şi a frecvenţei indivizilor
- 2.2.2. Cercetarea migraţiilor şi a distribuţiei spaţiale a reproducătorilor
- 2.2.3. Studierea activităţii sezoniere şi diurne
- 2.2.4. Cercetarea structurii dimensionale, a coloritului nupţial şi a prolificităţii speciei
- 2.2.5. Cercetarea ovopozitării, dezvoltării embrionare şi larvare a speciei
- 2.2.6. Estimarea densităţii larvelor şi a juvenililor
- 2.2.7. Cercetarea comportamentului nupţial
3. VARIABILITATEA GEOGRAFICĂ, DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ, CRACTERISTICA MORFOLOGICĂ ŞI STRUCTURA POPULAŢIONALĂ A SPECIEI
- 3.1. Arealul şi variabilitatea geografică a tritonului comun
- 3.2. Morfologia tritonului comun
- 3.2.1. Parametrii biometrici populaţionali
- 3.2.2. Particularităţile proporţiilor corpului
- 3.2.3. Coloritul tritonului comun
- 3.3. Structura habitaţională şi fenologia speciei
- 3.3.1. Structura habitaţională
- 3.3.2. Fenologia tritonului comun
- 4.1. Particularităţile fenologiei reproducătorilor
- 4.2. Cromaţia nupţială şi caracterele sexuale secundare
- 4.3. Structura dimensională a reproducătorilor
- 4.4. Comportamentul reproductiv al speciei
- 4.4.1. Teritoriul individual şi comportamentul teritorial al masculilor
- 4.4.2. Atragerea şi curtarea femelelor de către masculi
- 4.4.3. Depunerea spermatoforului şi fecundaţia
- 4.5. Comportamentul nupţial: modalităţi de comunicare şi aspecte evolutive în cadrul speciilor genului Triturus
- 4.6. Canalele senzoriale şi mesagerii comunicaţiei sexuale ai caudatelor
- 5.1. Ovopozitarea. Particularităţile selectării staţiilor de reproducere şi a repartiţiei ouălor
- 5.2. Dezvoltarea embrionară şi stadiile ei caracteristice
- 5.3. Dezvoltarea larvară şi stadiile ei caracteristice
- 5.4. Ritmul de creştere şi dezvoltare larvară
Structura glicozidelor steroidice şi fenolice din plantele Veronica chamaedrys L. şi activitatea lor biologică (2011)
1. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN DOMENIUL CHIMIEI GLICOZIDELOR STEROIDICE ŞI FENILETANOIDICE ALE FAMILIEI SCROPHULARIACEAE
- 1.1. Structura glicozidelor steroidice şi glicozidelor 3,4–dihidroxi–β–feniletanolului
- 1.2. Glicozidele steroidice ale speciilor familiei Scrophulariaceae
- 1.3. Glicozidele 3,4-dihidroxi-β-feniletanolului ale speciilor familiei Scrophulariaceae
- 1.4. Activitatea biologică a glicozidelor steroidice şi glicozidelor 3,4-dihidroxi-β-feniletanolului ale speciilor familiei Scrophulariaceae
- 2.1. Testarea preliminară a speciei Veronica chamaedrys L. la conţinutul glicozidelor steroidice şi fenolice
- 2.2. Obţinerea sumei de glicozide steroidice şi fenolice din specia Veronica chamaedrys L
- 2.2.1. Obţinerea sumei glicozidelor steroidice din seria furostanică din specia Veronica chamaedrys L
- 2.2.2. Obţinerea sumei glicozidelor steroidice din seria spirostanică din specia Veronica chamaedrys L
- 2.2.3. Obţinerea glicozidelor fenolice sumare din specia Veronica chamaedrys L
- 2.2.4. Izolarea glicozidelor steroidice şi fenolice din plantele Veronica chamaedrys L
- 2.2.5. Reacția de scindare completă în mediul acid a sumei de chamaedrozide
- 2.3. Individualizarea glicozidelor steroidice ale Veronica chamaedrys L
- 2.4. Individualizarea glicozidelor fenolice ale Veronica chamaedrys L
- 2.5. Identificarea geninelor şi monozaharidelor în glicozidele din specia Veronica chamaedrys L
- 3.1. Stabilirea structurii chimice a glicozidelor steroidice din seria spirostanului, furostanului şi 22,25–epoxifurospirostanului
- 3.1.1. Hidroliza acidă totală a chamaedrozidelor individuale
- 3.1.2. Structura chamaedrozidelor А, А1 şi A2
- 3.1.3. Structura chamaedrozidelor C, C1 şi C2
- 3.1.4. Structura chamaedrozidelor D şi D1
- 3.1.5. Spectrele IR, HR MS, 13C şi 1H RMN pentru chamaedrozidele A, A1, A2, C, C1, C2, D şi D1
- 3.1.6. Structura chamaedrozidelor din şirul furostanic şi 22,25-epoxi-(25S)-furospirost-5-en-3β,26-diol-[26-O-β-D-glucopiranozidei]
- 3.1.7. Scindarea legăturilor β-glicozidice din chamaedrozidele furostanice şi 22,25-epoxi-(25S)-furospirost-5-en-3β,26-diol-[26-O-β-D-glucopiranozidei] sub acţiunea fermenţilor
- 3.1.8. Spectrele IR, HR MS, 1H şi 13C RMN pentru chamaedrozidele B, E, E1, E2, F, F1
- 3.2. Stabilirea structurii chimice a glicozidelor fenolice
- 3.2.1. Structura chamaedrozidelor А', В', С' şi D'
- 3.2.2. Hidroliza acidă completă a chamaedrozidelor fenolice
- 3.2.3. Spectrele IR, HR MS, 1H şi 13C RMN pentru chamaedrozidele A', B', C' şi D'
- 4.1. Activitatea de reglare a creşterii şi dezvoltării a chamaedrozidelor
- 4.2. Activitatea imunomodulatoare a chamaedrozidelor
Сooperarea economică internaţională în domeniul combaterii fraudelor fiscale (2011)
1. EVOLUŢIA FENOMENULUI DE EVAZIUNE FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ
- 1.1. Definirea, formele, cauzele şi efectele evaziunii fiscale internaţionale
- 1.2. Mijloacele de cuantificare şi funcţiile evaziunii fiscale internaţionale
- 1.3. Metode de colaborare privind crearea cadrului european de combatere a criminalităţii economice
- 2.1. Paradisurile fiscale şi spălarea banilor - punct terminus al evaziunii fiscale şi factor de dezechilibru al economiei mondiale
- 2.2. Metode de intensificare a cooperării economice internaţionale pentru prevenirea eficientă şi limitarea dezvoltării dimensiunilor fenomenului de evaziune fiscală
- 2.3. Contextul economic şi instituţional al evaziunii fiscale în Republica Moldova
- 2.4. Armonizarea reglementărilor fiscale din Republica Moldova cu normele din România şi Uniunea Europeană privind combaterea evaziunii fiscale
- 3.1. Identificarea evaziunii fiscale la nivel naţional în contextul legislativ actual - condiţie de eficienţă a acţiunilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale internaţionale
- 3.2. Practici şi strategii internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale în materie de TVA intracomunitar
- 3.3. Dimensiunile economice ale evaziunii fiscale şi dezideratul eradicării acesteia prin dezvoltarea relaţiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite
Metodologia evaluării calităţii învăţămîntului în instituţiile preuniversitare (2011)
1. CALITATEA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI ÎN VIZIUNE PEDAGOGICĂ ACTUALIZATĂ
- 1.1. Abordări conceptuale şi terminologice privind calitatea învăţămîntului
- 1.2. Stabilirea tendinţelor în evaluarea calităţii învăţămîntului
- 1.3. Paradigme şi practici de învăţămînt ca factori ai calităţii învăţămîntului
- 2.1. Dimensiuni ale calităţii învăţămîntului
- 2.2. Elaborarea sistemului calităţii învăţămîntului multinivelar şi de nivel instituţional
- 2.3. Implementarea sistemului calităţii din perspectivă evaluativă în instituţia de învăţămînt preuniversitar
- 3.1. Specificul metodologic al evaluării calităţii învăţămîntului în instituţiile de învăţămînt
- 3.2. Determinarea funcţionalităţii componentelor Metodologiei evaluării calităţii învăţămîntului
- 3.3. Validarea componentei metodologice a formării qualitologice a personalului administrativ şi a celui pedagogic din învăţămîntul preuniversitar
- 3.4. Evaluarea calităţii curriculumului local şi a curriculumului la decizia şcolii
Funcţii pragmatice ale deicticelor în discursul politic actual (2011)
1. CONCEPTE DE BAZĂ PRIVIND DEIXISUL ŞI DEICTICITATEA
- 1.1. Prezentare generală a conceptului de deictic
- 1.2. Particularităţi/caracteristici ale deicticelor
- 1.3. Tipologia deicticelor
- 1.3.1. Deixisul personal
- 1.3.3. Deixisul temporal
- 1.3.4. Deixisul discursiv
- 1.3.5. Deixisul social
- 1.3.6. Deixisul descriptiv
- 2.1. Corelaţia text-discurs
- 2.2. Elemente de pragmatică a a discursului
- 2.3. Discursul politic
- 2.3.1. Universul discursului
- 2.3.2. Tipurile discursului politic
- 2.4. Condiţionări pragmatice ale utilizării/interpretării deicticelor în discursul politic
- 2.5. Sloganele electorale ca tip de discurs politic
- 3.1. Funcţia decodificatoare a deicticelor în programele politice ale partidelor existente în Republica Moldova
- 3.2. Frecvenţa deicticelor în programele electorale ale candidaţiilor la funcţia de primar general al municipiului Chişinău, iunie 2007, D.Chirtoacă (PL) şi V.Iordan (PCRM) (Studiu de caz)
- 3.3. Analiza statistică a cuvintelor-cheie în discursul politic actual, 2009
Profilaxia şi tratamentul complicaţiilor corecţiei anomaliilor de refracţie prin lentile de contact (2011)
1. VIZIUNI CONTEMPORANE ASUPRA COMPLICAŢIILOR CORECŢIEI ANOMALIILOR DE REFRACŢIE PRIN LENTILE DE CONTACT
- 1.1. Aspectele corecţiei anomaliilor de refracţie prin lentile de contact
- 1.2.Complicaţiile apărute la purtarea lentilelor de contact
- 1.3. Structura şi importanţa filmului lacrimal în purtarea lentilelor de contact
- 1.3.1. Filmul lacrimal: producerea, structura şi repartiţia pe suprafaţa oculară
- 1.3.2.Fiziologia filmului lacrimal
- 1.3.3. Rolul epiteliului conjunctival în formarea peliculei lacrimale
- 1.3.4. Importanţa filmului lacrimal în portul lentilelor de contact
- 1.4. Actualitatea sindromului “ochi uscat”
- 1.4.1. Evoluţia cunoştinţelor despre sindromul „ochi uscat”. Clasificarea. Epidemiologia
- 1.4.2. Fiziologia patologică a sindromului „ochi uscat”. Semiologia
- 1.4.3. Rolul disfuncţiei glandelor meibomiene în apariţia unor complicaţii la purtătorii de lentile de contact
- 1.4.4. Importanţa clipitului în evoluţia xeroftalmiei şi a complicaţiilor oculare
- 1.5. Strategiile contemporane de înlăturare a xeroftalmiei
- 1.6. Efectele clinice ale extractului din biomasa cianobacteriilor. Spirulina platensis – „Bio-R”
- 2.1. Caracteristica generală a cercetărilor
- 2.2. Metode de investigare clinico-funcţionale
- 2.2.1. Examenul anexelor oculare
- 2.2.2. Biomicroscopia suprafeţei oculare
- 2.2.3. Examenul structurii filmului lacrimal şi efectuarea probelor funcţionale
- 2.2.4. Examenul citomorfologic al amprentei conjunctivale
- 2.3. Argumentarea schemelor de tratament al complicaţiilor la purtătorii de lentile de contact
- 2.4. Metode de evaluare statistică a rezultatelor obţinute
- 3.1. Caracteristica complicaţiilor la purtătorii de lentile de contact
- 3.2. Studierea factorilor de risc în apariţia complicaţiilor la purtătorii de lentile de contact
- 3.2.1. Influenţa modului şi stagiului de port al lentilelor de contact asupra apariţiei complicaţiilor
- 3.2.2. Acţiunea unor factori externi şi a fumului de ţigară asupra evoluţiei complicaţiilor în portul lentilelor de contact
- 3.2.3. Evoluţia sindromului „ochi uscat” înfuncţie de patologia generală
- 3.2.4. Frecvenţa sindromului „ochi uscat” în funcţie de utilizarea medicamentelor
- 3.3. Evoluţia sindromului „ochi uscat” la purtătorii de lentile de contact
- 3.3.1. Structura simptomelor subiective la purtătorii de LC cu sindromul „ochi uscat”
- 3.3.2. Particularităţile evolutive ale modificărilor glandelor meibomiene şi ale suprafeţei oculare
- 3.3.3. Rezultatele studiului asupra structurii şi funcţionării filmului lacrimal în sindromul „ochi uscat”
- 3.3.4. Rezultatele examinării citomorfologice a amprentei conjunctivale
- 3.3.5. Analiza legăturii dintre indicii stabilităţii FL, volumul de lacrimă produs, starea părţii anterioare a globului ocular şi indicii citomorfologici ai conjunctivei la purtătorii de lentile de contact cu sindromul „ochi uscat”
- 3.3.6. Analiza de regresie a indicilor aflaţi în studiu (timpul de dezagregare a filmului lacrimal, indicele filmului lacrimal, indicele citomorfologic şi secreţia de bază)
- 4.1. Aprecierea eficacităţii tratamentului purtătorilor de lentile de contact cu SOU prin lentile de contact din silicon-hidrogel
- şi lentile de contact din silicon-hidrogel în combinare cu hialuronat de sodiu
- 4.2. Evaluarea clinică a epitelizării corneene la administrarea extractului din biomasa cianobacteriilor Spirulina platensis – „Bio-R”
Automatizarea procesului de creare a resurselor lingvistice computaţionale (2011)
1. METODELE DE ÎMBOGĂŢIRE ALE RESURSELOR LINGVISTICE
- 1.1. Definiţii şi noţiuni de bază
- 1.2. Metode de formare a cuvintelor
- 1.3. Descrierea comparativă a metodelor de formare a cuvintelor
- 1.4. Automatizarea proceselor de formare a cuvintelor
- 2.1. Etapele în preprocesarea resurselor lingvistice computaţionale româneşti
- 2.2. Resurse lingvistice computaţionale româneşti disponibile
- 2.3. Analiza caracteristicilor statistice ale dicţionarului eDCD
- 2.4. Estimarea caracterul incert al afixelor
- 2.5. Analiza procesului de derivare în cazul formaţiilor semianalizabile
- 2.6. Analiza diminutivelor şi a augmentativelor
- 2.7. Rezultatele implementării algoritmilor de extragere automată a familiilor lexicale
- 2.8. Exploatarea documentelor Web la stabilirea ordinii de derivare a cuvîntului
- 2.9. Extragerea automată a dependenţei afixelor de părţile de vorbire ale derivatelor
- 2.10. Stabilirea corespondenţei „grup de flexionare-grup de derivare”
- 2.11. Analiza alternanţelor vocalice şi consonantice
- 2.12. Algoritmi de extragere a caracteristicilor cantitative ale afixelor
- 2.13. Algoritmi de recunoaştere automată a derivatelor
- 2.14. Extinderea bazei de date RRTLN pentru studierea procesului de derivare
- 3.1. Abordarea procedurală în completarea resurselor lingvistice
- 3.2. Procedeul de derivare automată
- 3.3. Algoritmi de generare automată a derivatelor cu prefixe
- 3.4. Algoritmi de generare automată a derivatelor cu sufixe
- 3.5. Algoritmi de generare automată a derivatelor după unele modele
- 3.6. Problema validării derivatelor generate automat
- 3.7. Algoritmul de generare automată a cuvintelor derivate
- 3.8. Flexionarea derivatelor validate
- 3.9. Completarea resurselor lingvistice computaţionale
Elaborarea modelului de analiza si previziune pe termen mediu al economiei naţionale (2011)
1. ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE ALE MODELARII MACROECONOMICE
- 1.1. Tipologia modelelor economico-matematice de descriere a evoluţiei economiei naţionale
- 1.2. Prioritaţile modelarii econometrice
- 1.3. Modelul econometric cu ecuaţii simultane si analiza lui
- 1.4. Analiza modelelor macroeconometrice utilizate pentru descrierea evoluţiei economiei naţionale
- 1.5. Formularea problemei de elaborare a unui model de analiza si prognoza a economiei naţionale
- 2.1. Aspectul general al evoluţiei economiei naţionale în anii de independenţa
- 2.2. Criza financiar-economica mondiala si impactul ei asupra economiei
- 2.3. Evoluţia sectorului de bunuri si servicii
- 2.4. Evoluţia si structura comerţului exterior
- 2.5. Evoluţia si structura investiţiilor în capital fix
- 3.1. Structura generala a modelului econometric
- 3.2. Principii metodologice privind elaborarea modelului macroeconometric pentru Republica Moldova
- 3.3. Deficienţe în utilizarea datelor statistice
- 4.1. Estimarea ecuaţiilor modelului în baza informaţiei statistice
- 4.2. Validarea modelului
- 4.3. Schema generala de elaborare a pronosticului indicatorilor macroeconomici în baza modelului
- 4.4. Scenarii de evoluţie a indicatorilor macroeconomici principali elaborate în baza modelului econometric
- 4.5. Efectul cheltuielilor publice asupra evoluţiei economiei naţionale
Răspunderea materială – modalitate a răspunderii juridice (2011)
1. FENOMENUL RĂSPUNDERII JURIDICE MATERIALE ÎN CONTEXTUL CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE
- 1.1. Studii de drept în materie de răspundere juridică materială în sistemul relaţiilor de proprietate
- 1.2. Cadrul normativ privind reglementarea juridică a dreptului de proprietate şi a răspunderii materiale în sistemul de reglementare socia
- 2.1. Locul şi rolul dreptului de proprietate în sistemul valorilor sociale
- 2.2. Patrimoniul şi dreptul patrimonial
- 2.3. Garanţiile dreptului de proprietate
- 3.1. Aspecte metodologice şi doctrinare în conceptualizarea categoriei de răspundere juridică
- 3.2. Răspunderea materială mijloc de apărare a dreptului de proprietate
- 4.1. Răspunderea materială în dreptul muncii
- 4.2. Răspunderea materială pentru prejudicii nepatrimoniale în materia dreptului administrativ
- 4.3. Răspunderea materială pentru cauzarea de daune ecologice
- 4.4. Răspunderea materială în domeniul dreptului comercial şi al executării bugetului de stat
- 4.5. Răspunderea materială a magistraţilor pentru erori judiciare
- 4.6. Răspunderea materială a militarilor
Mit şi ficţiune în opera literară. Ambivalenţa ficţiunii artistice
1. MITUL ŞI FICŢIUNEA. EVOLUŢIA CONCEPTELOR................
1. 1. Mitul şi interdisciplinaritatea lui...............................
1. 2. Conceptul de ficţiune literară...................................
1. 2. 1. Aspectul semantic al ficţiunii......................
1. 2. 2. Aspectul pragmatic al ficţiunii.....................
1. 2. 3. Aspectul stilistic şi textual al ficţiunii........................
2. CONSIDERAŢII TEORETICE DESPRE MIT ŞI LITERATURIZAREA MITULUI....
2. 1. Conexiuni dintre mitul originar şi mitul literaturizat....................
2. 2. Mitul antic şi basmul. Tranziţia ficţiunii de la religios la estetic.........
2. 3. Metamorfozele mitului. Distorsiuni în interpretarea textului artistic..........
2. 4. Structura duală a imaginii artistice în teoria lui M. Bahtin.......................
2. 5. Mit şi ficţiune artistică. Dualitatea imaginii artistice...............................
2. 6. Globalitatea imaginarului artistic: modele şi arhetipuri....................
3. RESURGENŢE ALE MITULUI ÎN LITERATURĂ.........................
3. 1. Retrospectivă asupra mitocriticii şi mitanalizei germane..............
3. 2. Miturile hinduse şi greco-romane în opera lui Goethe.......................
3. 3. Realitate şi ficţiune în Faust de Goethe...........................................
3. 4. Miteme hinduse în opera lui Vasile Vasilache................................
3. 5. Mitul lacrimii la Gr. Vieru: materialitate vs. Idealitate....................
3. 6. Elemente mitice în poezia lui Andrei Ţurcanu...................
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI...................
BIBLIOGRAFIE............................................................
1. 1. Mitul şi interdisciplinaritatea lui...............................
1. 2. Conceptul de ficţiune literară...................................
1. 2. 1. Aspectul semantic al ficţiunii......................
1. 2. 2. Aspectul pragmatic al ficţiunii.....................
1. 2. 3. Aspectul stilistic şi textual al ficţiunii........................
2. CONSIDERAŢII TEORETICE DESPRE MIT ŞI LITERATURIZAREA MITULUI....
2. 1. Conexiuni dintre mitul originar şi mitul literaturizat....................
2. 2. Mitul antic şi basmul. Tranziţia ficţiunii de la religios la estetic.........
2. 3. Metamorfozele mitului. Distorsiuni în interpretarea textului artistic..........
2. 4. Structura duală a imaginii artistice în teoria lui M. Bahtin.......................
2. 5. Mit şi ficţiune artistică. Dualitatea imaginii artistice...............................
2. 6. Globalitatea imaginarului artistic: modele şi arhetipuri....................
3. RESURGENŢE ALE MITULUI ÎN LITERATURĂ.........................
3. 1. Retrospectivă asupra mitocriticii şi mitanalizei germane..............
3. 2. Miturile hinduse şi greco-romane în opera lui Goethe.......................
3. 3. Realitate şi ficţiune în Faust de Goethe...........................................
3. 4. Miteme hinduse în opera lui Vasile Vasilache................................
3. 5. Mitul lacrimii la Gr. Vieru: materialitate vs. Idealitate....................
3. 6. Elemente mitice în poezia lui Andrei Ţurcanu...................
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI...................
BIBLIOGRAFIE............................................................
Rolul oxidului nitric în procesul de maturație a colului uterin la gestantele cu sarcină prolongată
1. ROLUL MATURAŢIEI COLULUI UTERIN ÎN CONTEXTUL INIŢIERII TRAVALIULUI LA GESTANTELE CU SARCINĂ PROLONGATĂ
- 1.1. Sarcina prolongată - o problemă actuală în obstetrica contemporană
- 1.2. Colul uterin în contextul iniţierii travaliului
- 1.2.1. Structura colului uterin
- 1.2.2. Modificări histochimice ale colului uterin în perioada de maturaţie
- 1.2.3. Metodele de inducere a maturaţiei cervicale
- 1.2.4. Evaluarea stării colului uterin
- 1.3. Rolul oxidului nitric în procesul de maturaţie cervicală
- 2.1.Metodologia cercetării
- 2.1.1. Criterii de selectare a pacientelor
- 2.1.2. Metodologia de calculare a numărului necesar de paciente pentru includerea în studiu
- 2.1.3. Loturile de studiu
- 2.2. Metodele de diagnostic aplicate în studiu
- 2.2.1. Datele anamnestice
- 2.2.2. Examenul clinic
- 2.3. Investigaţii paraclinice instrumentale
- 2.3.1. Determinarea gradului de maturare a colului uterin
- 2.3.2. Cardiotocografia
- 2.3.3. Testul "nonstres"
- 2.3.4. Testul oxitocinic
- 2.3.5. Amnioscopia
- 2.3.6. USG cu Velocimetria Doppler
- 2.3.7. Aprecierea stării nou-născutului la naştere după scorul Apgar
- 2.4. Investigaţii paraclinice de laborator
- 2.4.1. Frotiul colpocitologic
- 2.4.2. Determinarea concetraţiei plasmatice a progesteronului, estradiolului, oxitocinei şi prostaglandinei E2
- 2.4.3. Determinarea concentraţiei plasmatice şi locale, în secretul cervical al metaboliţilor oxidului nitric
- 2.5. Metodologia explorărilor morfopatologice
- 2.6. Interpretarea statistică a rezultatelor obţinute
- 3.1. Date statistice generale de incidenţă a sarcinilor prolongate şi a sindromului de supramaturare fetală
- 3.2. Particularităţile anamnestico-clinice ale gestantelor din lotul de studiu
- 3.3. Particularităţile de evoluţie a naşterilor
- 3.4. Caracteristica nou-născuţilor
- 4.1. Date generale, clinice şi anamnestice a pacientelor incluse în studiu
- 4.2. Modificările hemodinamicii materne şi a stării intrauterine a feţilor în urma administrării nitroglicerinei şi a misoprostolului cu scop de maturaţie a colului uterin
- 4.3. Evaluarea clinică şi paraclinică a eficacităţii maturaţiei colului uterin în urma administrării misoprostolului şi a nitroglicerinei şi modalitatea de declanşare a travaliului şi de finalizare a naşterilor
- 4.4. Complicaţiile survenite în naştere la gestantele din lotul de studiu
- 4.5. Date generale despre nou-născuţi şi starea lor la naştere
- 4.6. Patologia anexelor determinată la pacientele din lotul de studiu
- 5.1. Rezultatele determinării concentraţiei locale, la nivelul colului uterin şi a celei serice a metaboliţilor oxidului nitric
- 5.2. Modificarea concentraţiei serice a prostaglandinei E2, estradiolului, progesteronului şi oxitocinei după administrarea nitroglicerinei şi a misoprostolului
Continuitatea în formarea competenţelor lingvistice la copiii de vîrstă preşcolară mare şi şcolară mică
1. CADRUL ANALITIC AL REALIZĂRII CONTINUITĂŢII
ÎN FORMAREA COMPETENŢELOR LINGVISTICE LA COPIII DE VÎRSTĂ PREŞCOLARĂ
MARE ŞI ŞCOLARĂ MICĂ
- 1.1. Evoluţia conceptului de „continuitate” în ştiinţele educaţiei
- 1.2. Practici şi experienţe în realizarea continuităţii formării competenţelor lingvistice la copiii din instituţiile preşcolare şi şcolile primare
- 2.1. Fundamente pedagogice, psihologice şi psiholingvistice în formarea competenţelor lingvistice
- 2.2. Fundamente lingvistice în formarea competenţei de utilizare a formelor gramaticale ale substantivului
- 2.3. Formarea competenţelor lingvistice ale preşcolarilor şi elevilor claselor primare prin prisma continuităţii
- 3.1. Determinarea nivelului iniţial al competenţelor lingvistice la copiii de vîrstă preşcolară mare şi şcolară mică
- 3.2. Fundamentarea şi implementarea Modelului pedagogic de asigurare a continuităţii în formarea competenţelor lingvistice la copiii de vîrstă preşcolară mare şi şcolară mică
- 3.3. Validarea experimentală a Modelului pedagogic de asigurare a continuităţii în formarea competenţelor lingvistice la copiii de vîrstă preşcolară mare şi şcolară mică
Biotehnologii de cultivare a tulpinii Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A – producător de amilaze
1. FUNGII MICELIALI – OBIECTE DE STUDIU ALE MICROBIOLOGIEI ŞI BIOTEHNOLOGIEI
2. ÎNSUŞIRILE MORFO-BIOCHIMICE ŞI CONDIŢIILE DE CULTIVARE ALE TULPINII Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
4. ELABORAREA TEHNOLOGIILOR PERFECŢIONATE DE OBŢINERE A PREPARATELOR AMILOLITICE LA CULTIVAREA SUBMERSĂ A TULPINII Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
- 1.1. Fungii miceliali în biotehnologii
- 1.2. Enzimele amilolitice: semnificaţia şi domeniile de aplicare
- 1.3. Aspergilii – generatori de amilaze exocelulare
- 1.4. Strategii de reglare a capacităţii de sinteză enzimatică la fungii miceliali
- 1.4.1 Factorii fizico-chimici şi biologici ce influenţează biosinteza enzimatică microbiană.
- 1.4.2. Compuşii coordinativi ai metalelor - reglatori ai biosintezei microbiene
- 1.4.3. Undele milimetrice de intensitate joasă - biostimulatori şi stabilizatori ai proceselor biosintetice la microorganisme
- 1.5. Concluzii la capitolul 1
2. ÎNSUŞIRILE MORFO-BIOCHIMICE ŞI CONDIŢIILE DE CULTIVARE ALE TULPINII Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
- 2.1. Stabilitatea genetică a tulpinii Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
- 2.2. Caracteristica complexului enzimatic sintetizat de tulpina Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A în cultură submersă
- 2.3. Influenţa tipului, cantităţii şi vârstei inoculumului asupra activităţii amilolitice a tulpinii Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A.
- 2.4. Optimizarea condiţiilor şi a mediului nutritiv pentru cultivarea micromicetei Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
- 2.4.1. Selectarea condiţiilor de cultivare ale tulpinii A. niger 33-19 CNMN FD 02A
- 2.4.2. Optimizarea compoziţiei mediului nutritiv a micromicetei-producător pentru sinteza maximală a amilazelor
- 2.5. Concluzii la capitolul 2
- 3.1. Influenţa compuşilor coordinativi ai metalelor de tranziţie asupra biosintezei amilazelor la tulpina Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A .
- 3.1.1. Elaborarea procedeelor de sinteză orientată a amilazelor la cultivarea submersă a tulpinii de micromicete Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A în prezenţa biostimulatorilor de origine chimică
- 3.2. Influenţa undelor milimetrice de intensitate joasă asupra capacităţii biosintetice a micromicetei Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
- 3.2.1. Elaborarea procedeului de sinteză orientată a amilazelor de către tulpina de fungi Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A cu aplicarea undelor milimetrice de intensitate joasă ca factor de influenţă
- 3.3. Concluzii la capitolul 3
4. ELABORAREA TEHNOLOGIILOR PERFECŢIONATE DE OBŢINERE A PREPARATELOR AMILOLITICE LA CULTIVAREA SUBMERSĂ A TULPINII Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
- 4.1. Stabilirea parametrilor optimi de separare a complexului enzimatic amilolitic din lichidul cultural al tulpinii Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
- 4.2. Elaborarea tehnologiilor de obţinere a preparatelor amilolitice prin metoda clasică şi sinteza orientată la cultivarea submersă a tulpinii de fungi Aspergillus niger 33-19 CNMN FD 02A
- 4.3. Unele proprietăţi fizico-chimice ale preparatelor enzimatice amilolitice obţinute prin tehnologiile elaborate
- 4.4. Concluzii la capitolul 4
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
