Viaţa politică din România a fost dominată în ultimul deceniu de lupta
între partidele de dreapta şi centru-dreapta şi principalul reprezentant
al stângii, actualul Partid Social-Democrat (PSD), care se identifică
cu fostul Front al Salvării Naţionale, înfiinţat imediat după revoluţie.
Alternanţa la guvernare s-a făcut din patru în patru ani, fără
excepţii: PSD, între 1992-1996, Convenţia Democrată din România,
alcătuită dintr-un grup de partide dintre care se evidenţiază Partidul
Naţional Liberal (PNL), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat
(PNŢCD) şi Partidul Democrat (PD), între 1996-2000, PSD, între
2000-2004, şi Alianţa Dreptate şi Adevăr (ADA), din 2004, din care fac
parte PD şi PNL. Alianţei D.A. li s-au alăturat pentru a alcătui
majoritatea Partidul Conservator (PC), fost Partid Umanist Român, care a
participat iniţial la alegerile din 2004 împreună cu PSD, dar care s-a
reorientat în funcţie de cea mai bună ofertă primită, dar şi Uniunea
Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), care, reprezentând
drepturile minorităţii maghiare, s-a aliat întotdeauna cu forţele aflate
la putere.
Ne aflăm la momentul 2009, în prag de alegeri electorale prezidenţiale, cu Crin Antonescu, candidat la primul mandat, din partea Partidului Naţional Liberal, pentru funcţia de preşedinte.